TURISMUL INTERN SI INTERNATIONAL AL ROMANIEI

In Romania activitatea turistica a evoluat in linii mari in acelasi sens ca si in alte state europene situate in centrul si sud-estul Europei.

Pana in secolul al XIX-lea tara noastra a fost putin cunoscuta ca destinatie turistica, vizitatorii straini fiind de regula oameni de cultura, diplomati, comercianti, alte categorii care isi impartaseau impresiile de calatorie prin documente sau in cadrul unui cerc restrans de auditori.

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX in tara noastra au inceput sa apara o serie de societati turistice care organizau calatorii in scopul cunoasterii diferitelor obiective de potential turistic natural si antropic din zone geografice diferite.

In contextul acestor preocupari in 1924 a luat fiinta ca organizatie oficiala Oficiul National de Turism, organizatie care a avut la vremea respectiva o buna reputatie in strainatate, unde si-a creat o retea de birouri care se ocupa de afirmarea Romaniei ca tara turistica la Paris, Berlin, Praga, Varsovia, s.a. Anii celui de-al doilea razboi mondial ca si evenimetele sociale si politice care au urmat dupa anul 1945 au determinat deteriorarea imaginii turistice a Romaniei, aceasta fiind ocolita de turistii straini. In anii 1970 s-a inregistrat un proces de modernizare a bazei tehnico-materiale a turismului prin construirea de noi capacitati de cazare in special pe litoral. Elementele de infrastructura (reteaua de drumuri) raman la standarde inferioare. Desi in deceniile opt si noua ale secolului trecut turismul intern a cunoscut o oarecare crestere el a pastrat un caracter sezonier, fiind totodata puternic dependent de veniturile populatiei.

1. CARACTERISTICI ALE FLUXURILOR TURISTICE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

Fluxurile economice generate de turismul international au devenit un factor esential al cresterii ecomomice si al relatiilor economice internationale, pentru un mare numar de tari. Cu mai bine de o jumatate de miliard de turisti internationali, acest sector se inscrie printre cele mai dinamice activitati umane. La o analiza mai atenta, insa, rezulta ca aceasta prosperitate este in buna parte aparenta, deoarece de ea nu se bucura, in egala masura, toate regiunile geografice.

Diversitatea si valoarea potentialului turistic, precum si dezvoltarea continua a structurilor specifice au impus Romania ca destinatie turistica importanta in randul tarilor europene, fapt confirmat de fluxurile turistice ce se dirijeaza si, in parte, de cele care sunt retinute intre granite.

In analizele statistice de mai jos s-a luat in calcul, spre comparatie, anul 1989, care nu a fost dintre cei mai buni pentru turism, dar statisticile erau bine puse la punct si reflectau, in general, activitatea de turism.[2]

Fluxuri turistice internationale spre Romania

In anul 1998, in tara noastra s-au inregistrat la frontiera cca. 4.830.000 de vizitatori straini, cu o scadere cu 1,5% fata de 1989 si cu 11,3% raportat la 1995.

Tabelul 1.3.

Sosiri ale cetatenilor straini in Romania pe continente,1998

Sursa:    Glavan, V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag.122

Urmarind structura acestora dupa bazinele cererii (tabelul 1.3.), in 1998 se evidentiaza faptul ca cca. 95,3% provin din Europa (16,5% din Uniunea Europeana), 2,6% din Asia (Israel 40,2%, China 9,7%, Japonia 7,0% etc.), 1,8% din America (SUA 82,4%, Canada 12,8%), 0,2% din Africa (Egipt 53,2%) si 0,1% din Oceania (Australia 79,4%). De pe continentul nostru, pietele importante se concentreaza in Europa Central - Estica, 70,5% (din 4.601.588 vizitatori europeni in 1998), urmata de Europa de Sud, 13,8%, Europa de Vest 9,7% si Europa de Nord cu 6,0%.

Tabelul 1.4.

Sosiri ale cetatenilor straini in Romania dupa principalele tari de provenienta, 1998

Sursa:    Glavan ,V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag. 122.

Pe nationalitati, se remarca provenienta vizitatorilor din tarile vecine Romaniei, cca. 65,6%, si anume: Moldova 25,9%; Ungaria 17,2%; Bulgaria 9,6%; Ucraina 8,8% si Iugoslavia 2,3%, ceilalti provenind, cu precadere, de pe pietele traditionale Romaniei: Turcia, Germania, Italia, Rusia, Polonia, SUA, Austria, Anglia, Franta etc. (tabelul 1.4.).

In topul principalelor tari eminente de turisti spre Romania a fost, in general, acelasi, dar cu ponderi diferite: Moldova 19,4%, Bulgaria 13,1%, Ucraina 12,6%, Ungaria 11,7%, Turcia 9,0%, Rusia 4,7% etc. (Comisia Nationala de Statistica, 1998).

Sosirile vizitatorilor straini in 1998, sunt motivate, in primul rand, de odihna si recreere, vacante, vizite si tratament balnear, care reprezinta 57,6% fata de 47,9% in anul 1995, iar ponderea turismului de tranzit s-a diminuat la 26,7% in raport cu 35,3% in 1995 si 51,0% in 1989; turismul de afaceri a cunoscut o crestere considerabila cu 121,8% fata de 1885, in timp ce micul trafic a scazut continuu de la 1,83% in 1989 la 0,3 % in 1998 (tabelul 1.5.)

Tabelul 1.5.

Sosiri ale vizitatorilor in Romania, dupa motivatiile turistice

Sursa: Glavan, V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag. 123

Se poate concluziona ca, in dinamica, se remarca o sporire a fluxurilor de turisti in scopuri profitabile pentru Romania, si anume, cele motivate de odihna, recreere si vacante (106,7% in 1998 fata de 1995 si de afaceri si motive profesionale cu 121,8% in aceeasi perioada). In deplasarea lor in Romania, vizitatorii straini folosesc, cu precadere, mijloacele de transport rutiere 73,1% (78,3% in 1995), urmate de cele feroviare 12,2% (10,5%), aeriene 11,4% (8,0%), si navale 3,1% (3,2%), o crestere inregistrandu-se in transportul aerian (127,6%) si cel feroviar, 103,3% (tabelul 1.6.). Se impun, asadar, masuri de modernizare a punctelor vamale de frontiera pentru fluidizarea fluxurilor turistice, ca si de adaptare la nivel european, a infrastructurii generale si a mijloacelor de transport.

Tabelul 1.6.

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, dupa mijloacele de transport utilizate

Sursa:    Glavan, V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag. 124.

Punctele de control vamal cele mai solicitate (din cele 59 in 1998) sunt Giurgiu 11,3%, Bors 11,0%, Otopeni 10,1%, Suculeni 8,5%, Nadlac etc.

Fluxuri turistice romanesti spre alte tari

Tabelul 1.7.

Plecari ale vizitatorilor romani in strainatate in anul 1998

Sursa:    Glavan, V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag. 125.

Posibilitatea romanilor de a calatori peste hotare a facut ca numarul plecarilor acestora sa se dubleze dupa 1989, ajungandu-se la peste 10,9 milioane in 1992, dar, treptat cifra s-a diminuat la cca. 6.892.640 in anul 1998 (tabelul 1.7.), printre cauze numarandu-se: diminuarea veniturilor si a puterii de cumparare a populatiei, cresterea preturilor si tarifelor pentru pachetele de servicii turistice, masurile respective impuse de cateva tari din Uniunea Europeana etc. In dinamica, se remarca totusi o crestere a numarului de turisti in ultimii ani: 110,4% in 1998 fata de 1997 si 120,1% raportat la 1995. Intre principalele destinatii ale vizitatorilor romani, in 1998, se numara tarile din Europa, 97,8% (7,9% Uniunea Europeana), urmand Asia 1,5% (Israel 75,8%, China 4,5%, Thailanda 4,5%, Liban 3,7% etc.), (SUA 95,3%), Africa 0,2% (Egipt 66,8%, Tunisia 19,4%), alte tari 0,1% (tabelul 1.7.).In Europa, vizitele romanilor s-au derulat cu precadere in Europa Central-Estica 59,6% (din cei 6.743.678 oaspeti romani ai continentului), Europa de Sud 33,9%, Europa de Vest 5,8% si Europa de Nord 0,7%.Tarile vizitate de romani sunt cele vecine sau traditionale pentru turismul romanesc, precum Ungaria 44,7%, Iugoslavia 22,1%, Turcia, Bulgaria,Germania, Moldova, Austria, Israel, Italia etc. (tabelul 1.7.), remarcandu-se destinatii noi ca: Tunisia, Maroc, Egipt, Africa, Creta, Cipru, Iran, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Malaezia (Asia), Mexic, Peru, Brazilia, Argentina, tarile Caraibelor (America) etc. In anul 1995 se dirijau catre Europa cca. 98,2%, dintre care pe primele locuri situandu-se Ungaria cu 46,4%, Iugoslavia 22,1%, Turcia, Bulgaria.

Tabelul 1.8.

Plecarile turistilor romani in strainatate, dupa motivatie

Sursa: Glavan, V., Turismul in Romania, Editura economica, Bucuresti 2001, pag. 126.

Scopul deplasarilor romanilor in strainatate a fost variat, predominand in 1998 odihna, recreerea, vizitele si tatamentele balneare 88,9% (87,5% in 1995); micul trafic a scazut de la 2,4% in 1995 la 1,7% in 1998, intre cauze inscriindu-se masurile mai restrictive la vama, dar si conjunctura economica actuala a tarii noastre. Totusi, in dinamica, se remarca unele cresteri considerabile in ultimii ani, si anume la odihna, recreere, vizite, tratament balnear etc., cu 122,0% (1998/1995) si afaceri si motive profesionale 103,7%, in anii de referinta (tabelul 1.8.).

Tabelul 1.9.

Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, dupa mijloacele de transport utilizate

Sursa:    Glavan, V., Turismul in Romania, Editura ecomica, Bucuresti 2001, pag. 127.

Mijloacele de transport utilizate mai mult de vizitatorii romani in strainatate, in anul 1998, au fost cele rutiere 77,0% si feroviare 14,2%, celelalte avand o pondere redusa (tabelul 1.9). Se remarca o dinamica ascendenta a traficului aerian (149,6%) si cel rutier (123,7%) in circulatia turistica a romanilor peste hotare, in dauna celui feroviar si naval (tabelul 1.9.).

Turistii injecteaza bani (castigati altundeva) in economia zonei gazda. Pe de o parte, acestia cresc venitul comunitatii regionale, dar, pe de alta parte, ei pot crea presiuni inflationiste. Turistii au, de obicei, o capacitate mai mare de a face cheltuieli, decat rezidentii. Din acest motiv ei pot oferi mai mult pentru marfuri si servicii ca: hrana, transport, cazare, arte s.a., ceea ce induce presiuni inflationiste, care pot fi daunatoare prosperitatii economice a rezidentilor comunitatii-gazda. Acesta stare este in mod special adevarata cand inflatia afecteaza preturile la produse si servicii esentiale ca: hrana, imbracamintea, transportul, cazarea. Preturile pe care strainii sunt dispusi sa le plateasca pentru casele de vacanta intr-o anumita zona pot duce la scaderea cererii solvabile a rezidentilor pentru "prima casa". Realitatile existente astazi in lume, inclusiv in tara noastra, ilustreaza faptul ca, in zonele de destinatie turistica intensa, pretul pamantului a crescut rapid.

2. TURISMUL INTERN

Avand in vedere rapida schimbare produsa in mediul economico-social mondial, Conferinta Internationala asupra Turismului si Statisticii Turismului de al Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale unor concepte de baza in turism.

Astfel turismul include activitatile unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

Au fost delimitate trei forme principale de turism:

1. turismul intern care include rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara;

2. turismul international receptor format din nonrezidentii care viziteaza o tara;

3. turismul international emitent format din rezidentii unei tari care viziteaza alte tari.[3]

In ceea ce priveste activitatea de turism intern, ea are ca obiect prestarea unor servicii cetatenilor romani. Acestea se refera la organizarea unor excursii interne, trimiteri la odihna si tratament in statiuni si excursii peste hotare cu turistii romani. Excursiile interne acopera un evantai foarte larg ele avand, uneori, caracter de unicat, vizand vizitarea de case memoriale, muzee, expozitii, sau pot fi prilejuite de diferite manifestari culturale, stiintifice, folclorice si sportive. Alaturi de acestea se inscriu excursiile in diferite zone turistice ale tarii si croazierele pe Dunare.

Trimiterile la odihna si tratament se desfasoara in tot cursul anului, prin aranjamente organizate pe serii, in functie de preferintele pentru tratament. In conditiile turismului modern se inregistreaza o continua crestere a cererii pentru tratamentele balneo-medicale, fie datorita sporirii cazurilor de imbolnavire, fie necesitatea efectuarii unor cure profilactice, unde turismul balnear poate fi combinat cu turismul propriu-zis.

Fireste, in cadrul turismului intern pot fi intalnite si numeroase servicii independente care, prin analogie cu turismul pe cont propriu in turismul international, cuprind pe cele solicitate direct prestatorilor, fara o programare prealabila. S-ar putea ca si la noi in tara, intr-un viitor apropiat, acest gen de servicii sa devina predominant fata de serviciile organizate.[4]

Circulatia turistica interna (turismul intern), reprezinta manifestarea efectiva a cererii tutistice. In ultimele trei decenii, cererea turistica interna si internationala a cunoscut o permanenta tendinta de crestere, constituindu-se ca o conditie sine-qua-non a dezvoltarii economice, sociale, politice si spirituale a popoarelor.[5]

Turismul intern s-a afirmat in Romania cu foarte mult timp in urma, iar evolutiile sale au reflectat cu fidelitate transformarile din viata economica si sociala a tarii.

Tabelul 1.10.

Circulatia turistica in Romania in perioada 1980 - 1993

Sursa: Bran, F., Marin, D., Simon, T., - Economia turismului si mediul inconjurator, Editura

economica, pag. 118.

Principalii indicatori ai circulatiei turistice sunt: numar turisti (NT), din care romani si straini, numar zile turist (NZT), pentru romani si straini si gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare (CUC), total, din care straini si romani (tabelul 1.10.)