Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
TURISMUL
Scurt istoric, concepte si definitii. Activitatea turistica se inscrie intre fenomenele ce s-au impus in mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind una dintre trasaturile caracteristice ale secolului al XX-lea si in special a celei de a doua jumatati a acestuia. Ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit in zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, in multe cazuri fiind un factor esential in balanta de venituri a tarilor respective. De pilda, in tari ca Spania, Elvetia, San Marino s.a., turismul constituie una dintre cele mai importante ramuri economice, daca se au in vedere veniturile anuale, iar in Italia, Franta, Austria, Danemarca veniturile obtinute din turism se situeaza printre ramurile economice de frunte. Totodata, turismul ofera locuri de munca pentru cei care se ocupa cu organizarea, transportul, cazarea si alte forme de deservire a turistilor.
Mutatiile intervenite in viata social-economica a lumii dupa cel de al doilea razboi mondial au oferit, printre altele, posibilitati sporite de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre care: cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei si a saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea sperantei medii de viata etc. Iar acestea, la care se adauga diversificarea si modernizarea mijlocelor de informare, rapida dezvoltare a mijlocelor de transport etc, au favorizat desprinderea omului de mediul sau cotidian, obisnuit, si formarea deprinderii de a calatorii.
In conceptia actuala a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), 'turismul cuprinde activitatile unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare', unde:
termenul
'mediu obisnuit' are menirea sa excluda
calatoriile in
interiorul locului de
resedinta si calatoriile de rutina (locul de
munca etc);
termenul 'mai putin de o perioada specificata de timp' are menirea sa excluda migrarea pe termen lung;
termenul 'exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat' are menirea sa excluda migrarea pentru angajare temporara.
Asadar, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul activitatilor prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentm a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc, iarinl al doilea rand, industria de bunuri si servicii creata pentru satisfacerea dorinfeior, preferintelor sau motivatiilor solicitate de turisti in locul de destinatie. Numarul turistilor internationali - deci care calatoresc intr-o alta tara decat cea in care isi au domiciliul - a crescut de la 30 000 in 1880 la 285 milioane in 1980, in prezent inregistrandu-se aproape 700 milioane (698,3 milioane in anul 2000). incasarile din turismul international, care se apropie de 500 miliarde de dolari (476 miliarde $ in anul 2000) reprezinta intre 10-15% din exporturilor mondiale si cel mai important capitol al comertului invizibil.
In ultimii ani, in privinta primelor patru tari, atat ca fluxuri de turisti cat si ca venituri, lucrurile nu s-au schimbat esential (doar locurile s-au modificatii) unii ani):
ca numar de turisti internationali (milioane persoane in anul 2002);
Franta (76 ), SUA (52,7), Spania (51,5), Italia (41,2);
ca
venituri obtinute din turism (miliarde $ in anul 2000);
- SUA (85,2), Spania (31,0),
Franta (29,9), Italia (27,4);
In schimb, se remarca, in
continuarea ierarhiilor respective, modificari substantiale, cu
cresteri spectaculoase ale unor tari precum
Rolul si locul turismului in geografia economica mondiala. La nivelul impus de rolul si functiile sale, turismul rezulta din efectul conjugat si combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea - constructiile, energia electrica si termica, constructiile de masini, electronica si electrotehnica, industria lemnului si textila, agricultura si industria alimentara s.a. - se afla in situatia de ramuri furnizoare, iar furnizarile lor se inglobeaza fie in baza materiala a turismului, fie in productia oferita de unitatile de alimentatie publica. Altele - transporturile, comertul, comunicatiile, cultura, asistenta medicala etc. - concura independent la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor. Numarul mare de ramuri care concura la efectuarea de prestatii turistice indica faptul ca 'produsul' turistic nu poate fi de calitate superioara decat in masura in care toate aceste ramuri intra in structura sa cu elemente de calitate ridicata.
Resurse turistice si forme de turism
Potentialul turistic mondial este asigurat atat de obiective naturale (forme de relief, rauri si lacuri, tarmuri marine, vegetatie si fauna etc), cat si antropice, realizate de om (monumente istorice, arhitectonice si de arta, muzee, obiective etnografice si de folclor etc), de regula cele doua mari categorii imbinandu-se armonios in anumite areale; exista insa si zone in care precumpanesc, ca valoare turistica, si nu numai de acest fel, fie cele naturale, fie cele antropice.
In functie de potentialul turistic si de baza de servire se cunosc diferite forme de turism:
turismul balneo-maritim, practicat pentru cura heliomarina, bai de mare si uneori de namol terapeutic etc;
turismul montan si pentru practicarea sporturilor de iarna, cuprinzand: drumetia, turismul climateric, cel de sporturi de iarna etc;
turismul de cura balneara, legat de statiunile cu izvoare minerale, termominerale si termale cunoscute prin puterea tamaduitoare a apelor;
turismul de vanatoare si pescuit; o forma aparte o reprezinta safari, cu o mai mare raspandire in Africa, in ultima vreme cu accent pe foto-safari, cine-safari, respectiv vizitarea si fotografierea sau filmarea unor zone bogate in vanat;
turismul cultural (sau cultural-istoric), legat de vizitarea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta, a muzeelor si caselor memoriale, a altor obiective realizate de om;
turismul comercial - expozitional, legat de marile targuri si expozitii;
turismul festivalier, legat de centrele in care au loc festivalurile cultural-artistice, nationale si internationale;
turismul 'sportiv', legat mai ales de manifestarile sportive de anvergura (olimpiadele, atat de vara, cat si de iarna, campionatele mondiale sau continentale din diferite sporturi);
turismul de reuniuni si congrese, legat de marile manifestari stiintifice, culturale, artistice etc;
turismul de afaceri.
Marile zone turistice ale Terrei
In functie de o serie de criterii generale - intre care potentialul (natural si cultural-istoric), echiparea tehnico-materiala a teritoriului, circulatia turistica, pozitia geografica, calitatea mediului inconjurator, reteaua de asezari rurale si urbane etc, - Organizatia Mondiala a Turismului a distins sase regiuni turistice, care inglobeaza aproape toata suprafata Terrei, si anume: Europa, Americile, Asia de Est si Pacific, Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud.
Abordarea turismului prin prisma geografiei economice mondiale ne-a permis identificarea, tot la nivelul planetei, de data aceasta cuprinzand intreaga ei suprafata, a urmatoarelor 12 mari zone turistice (fiecare avand mai multe subzone turistice).
1. LITORALUL MEDITERANEI EUROPENE SI AL ATLANTI-CULUI DE EST, zona care concentreaza circa o treime din circulatia turistica internationala a planetei. Se caracterizeaza printr-o activitate turistica neintrerupta, statiuni de litoral ce se succed una dupa alta - fiecare portiune de teren fiind eficient exploatata, diversitatea formelor de cazare, de la pensiunile ieftine la hotelurile de cinci stele, marea varietate a unitatilor de alimentatie publica si mai ales a celor de agrement - divertisment (de la terenurile de sport la salile de jocuri de noroc). Forma dominanta de turism este sejurul pentru odihna si tratament.
1.1. Litoralul nordic al Mediteranei Europene si al Atlanticului de Est (Spania, Italia, Franta).
in Spania, tarmul mediteraneean este presarat cu o multime de statiuni balneoclimaterice, grupate in patru sectoare principale, ce se succed de la granita cu Franta pana la stramtoarea Gibraltar: Costa Brava, avand ca punct nodal Barcelona, Costa Dorada, Costa Blanca, desfasurata intre Valencia si Alicante, Costa del Sol, intre Cabo de Gata si Gibraltar, incluzand orasul istoric Malaga si statiuni ca Torremolinos, Marbella, Estepona; acestor sectoare li se adauga Insulele Baleare, cu statiuni cum sunt Palma de Mallorca, Puerto Soller, Port Mahon, Ibiza s.a.
Italia dispune de mai multe sectoare de litoral: Riviera italiana (Riviera di Ponente si Riviera di Levante), respectiv litoralul nord-vestic al Italiei (tarmul Marii Ligurice), desfasurata intre Ventimiglia si La Spezia, cu statiuni ca San Remo, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure s.a.; coasta Marii Adriatice, intre Venetia si Rimini (Venezia, Lido di Venetia, Grado, Rimini, Riccione s.a.); Golful Napoli (Sorrento, Amalfi, Salerno, insulele Capri, Ischia s.a.); Riviera Palermitana in Sicilia si Riviera Sarda in Sardinia.
Tarile
din aceasta subzona turistica sunt bogate in obiective turistice
nu numai pe
litoral, ci si in interiorul lor: in Spania se remarca indeosebi
Andaluzia leu
centrele
Tarile balcanice, remarcandu-se:
Litoralul romanesc al Marii Negre si celelalte areale turistice din interior (tratate separat).
Litoralul croat si sloven al Marii Adriatice (cu
statiuni ca Opatija, Potoroz,
Litoralul bulgar al
Marii Negre (statiunile Zlatni Piasaci, Albena, Drujba,
Litoralul albanez, de-a
lungul tarmului Marii Adriatice (
In Grecia, tara turistica prin excelenta, se remarca Atena si imprejuri-mile (Capul Sunion, insulele Egina si Elefsis, Marathon, Salamina, statiunea Vouliagmeni), bisericile si manastirile de la Meteora, Peloponezul (cu Epidaurus, Olympia, Corint, Vasse - templul lui Apollo), insulele Rhodos, Creta, Ciclade (Milos, Lesbos, Delos s.a.), Ionice (Corfu, Ithaca, Kythira, Zakynthos s.a.).
In Turcia
exista mai multe areale turistice: litoralul mediteraneean
(
Antiochie), litoralul egeean (cu
(cu faimoase monumente bizantine si otomane), Efes s.a.
Litoralul nord-african
al Mediteranei, de la stramtoarea Gibraltar
pana la Canalul Suez, insorit circa 8
luni pe an si avand un peisaj in general
atragator:
in Maroc, Tangerul cu imprejurimile (Cabo Negro, Ksar el Kebir, Larache s.a.), Tetouan, Al Hoceima, Nadar s.a.
in
in Tunisia, arealele Bizerte-Coasta de Cristal, unde exista o imbinare a peisajului montan cu cel marin, capaitala (Tunis) cu imprejurimile, cu numeroase monumente islamice, ruine feniciene (Cartagina, de pilda) si romane, statiunile Sidi Bou Sid, Jebel Oust, Zeghouan, Capul Bon, orasul Nabeul, statiunile balneare Hammanet, Sousse/Susah (cel mai important centru turistic tunisian), Kairouan, Mahdia, Djerba-Zarzis (insula si orasul-statiune de pe continent).
in Libia, indeosebi
in Egipt se remarca Alexandria si imprejurimile, Delta Nilului, iar in interior Cairo si monumentele din jur (piramidele de la Gizeh - Kheops, Kefren, Mykerinos - si Saqqara, Abusir, Dahschur, Heliopolis, Memphis, Valea Regilor, oaza El Faiyum s.a.).
1.4. Litoralul Atlanticului de Est si Insulele Canare cu obiective turistice in:
Maroc: traseul Safi-Essaouira-Agadir-Tiznit (cu numeroase monumente, frumoase plaje la punctul de intalnire al muntilor cu oceanul).
Portugalia: 'Riviera
Portugheza' (cu statiunile balneare Estoni, Cascais, Oeiras), orasele
Lisabona si
Spania: litoralul atlantic spaniol (cea mai importanta statiune fiind San Sebastian); Spaniei ii apartin si Insulele Canare, aflate la 100-120 km de tarmul Africii, cu statiuni balneare ca Las Palmas, Costa del Silencio, Playa del Ingles, Guatizo, Conalejo s.a.
Franta:
statiunile balneare de pe Cote d'Argent (
Normandia (Mont Saint-Michel,
Marea Britanie: The East Coast (Coasta de Est),
cu statiunile Whitley
Bay, South Shilds, Whitby, Scarborough s.a., The South Coast (Coasta de
Sud),
cu statiunile Eastbourne, Brighton, Southsea, Bexil si Insula
Wight, coasta
vestica a Scotiei (Glasgow,
Edinburgh); Londra si aria inconjuratoare, avand ca
axa valea Tamisei.
2. EUROPA CENTRAL-NORDICA, zona care concentreaza circa un sfert din circulatia turistica internationala a planetei. Se caracterizeaza printr-o activitate turistica neintrerupta, formele dominante de turism fiind turismul mon-tan si sporturile de iarna (gratie potentialului natural al muntilor Alpi si Carpati), turismul cultural (legat de bogatia obiectivelor cultural-istorice) si sejurul pentru odihna si tratament (datorita numeroaselor statiuni balneoclimaterice).
2.1. Tarile alpine (Franta, Italia, Elvetia, Germania, Austria si Slovenia), care polarizeaza cea mai mare parte a turismului montan european si, totodata, mondial, in special sporturile de iarna, avand o dotare tehnica foarte bine dezvoltata (mijloace mecanice de transport pe cablu, partii de schi, bob si saniute, trambuline etc). Principalele statiuni montane din Alpi sunt: in Franta (Grenoble, Chamonix, Morzine-Avoriaz, Megeve); in Italia (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur, Breuil, Domodossola, statiunile de la poalele Alpilor, pe malul lacurilor Maggiore - Baveno, Pallanza, Stresa, Como - Bellagio, Como, Garda - Gargnano, Limone, Toscolano); in Elvetia (Basel, Geneva, Montreaux, Interlaken, Jungfrau, Davos, Saint-Morritz, Arosa, Sankt Gallen); in Germania (Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald, Obersdorf); in Austria (Kitzbuhel, Innsbruck, Krimml, Saalbach, Bad Gastein).
Tarile de la Marea Nordului si de la Marea Baltica,
in
care durata
sejurului
in statiunile de pe litoral este scurta, dar se remarca
indeosebi prin exis
tenta
unor orase-porturi cu numeroase monumente: 'oarasele-de
arta' Bruxelles,
Anvers, Briigges, Gand, Tournai (in Belgia), Amsterdam, Haga, Delft, Haarlem,
Utrecht (in Olanda), orasele Hamburg, Bremen, Lubeck, Rostock (in
Germania),
Gdansk,
Gdynia, Szczecin (in Polonia), statiunile balneare Knokk-Heist, Ostende
(Belgia),
Scheveningen, Zandvoort, Noord-Wijk (Olanda), Westerland (pe insula
Sylt),
Warnemiinde (Germania), Sopot, Miedzyzdroje (Polonia).
Tarile
scandinave, cu potentialul
turistic dat de frumusetea si
diversitatea cadrului natural, precum
si de varietatea monumentelor istorice si de
arta. Principalele obiective turistice sunt:
In Danemarca: insula
Sjaelland cu capitala (Copenhaga), Trelleborg (tabara fortificata a vikingilor), Helsingor = Elsinore
(Castelul Kronborg); peninsula Iutlanda, cu
pietrele runice de la Jeling,
in Finlanda: orasele
In Norvegia,
in Suedia:
Tarile Europei Central-Estice, fara iesire
la mare, remarcandu-se
prin turismul de tranzit
si de cura balneara:
in Cehia: Praga si imprejurimile, cu o mare
bogatie de monumente istorice si de arta, valea VItavei,
Carstul ceh, statiunile balneoclimaterice din Cehia de Vest (
in Slovacia, capitala
in Ungaria: Budapesta, cu o multime de monumente istorice si de arta, Lacul Balaton, cu salba de statiuni balneare (Siofok, Fonyod s.a.), orase si cetati vechi;
AMERICA DE NORD, care concentreaza circa 15% din circulatia turistica internationala, se caracterizeaza prin circulatia turistica intracontinentala' (peste 80% din turistii straini provenind de fapt din tarile din zona, indeosebi din S.U.A. si Canada), mai ales de tranzit si, intr-o mica masura, de sejur pentru odihna in statiunile de pe litoralul Pacificului sau Golfului Mexic. Cuprinde trei subzone, care se suprapun celor trei tari din America de Nord.
Statele Unite ale Americii cu: marile orase de pe coasta atlantica (Boston, Philadelphia, Washington, New York s.a.), Peninsula Florida, cu salba (de statiuni balneare (Miami Beach, Palm Beach, Key West s.a.), coasta californiana (San Francisco - Los Angeles - San Diego, statiunea Malibu), zona Marilor Lacuri, statiunile montane si de sporturi de iarna (Lake Placid, Denver, Squaw Valley, Salt Lake City, Sun Valley, Paradise s.a.), parcurile nationale (Yellowstone, Grand Canyon, Yosemite, Sequoia, Everglades, Mesa Verde s.a.).
3.3 Mexicul, cu vestigii si monumente ale civilizatiilor precolumbiene (aztece si toltece, in partea centrala, - Teotihuacan, Cholula s.a., mayase, in sud- remarcandu-se Chichen-Itza, Uxmal s.a.), cu orasele bogate in monumente din perioada coloniala (Ciudad de Mexico, Guadalajara, Puebla, Veracruz, Toluca s.a.), cu statiunile balneare de pe coasta pacifica (Acapulco, Zihuatanejo, Manzanillo, Mazatlan s.a.) si de pe cea a Golfului Mexic (Tampico), peninsula Baja California s.a.
COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE, de intindere
continentala,
cu o circulatie turistica internationala tot mai
intensa, caracteri-
zanclu-se
indeosebi prin turismul cultural, legat de monumentele istorice si de
arta, muzee etc, si cel balnear, cuprinde urmatoarele subzone:
Moscova si imprejurimile, cu numeroase monumente, atat istorice si de arta, cat si moderne, valoroase muzee etc;
Sankt Petersburg (fostul
Ucraina, cu vechi orase pline de monumente (indeosebi Kievul);
Caucazul, cu turism montan (vf. Elbrus s.a.), orase vechi (
Litoralul Marii Negre,
cu
statiunile din Crimeea (Ialta, Alupka, Simeiz, Aluska) si de la poalele
Caucazului (Soci, Suhumi,
Asia Centrala, bogata in monumente
istorice (
CHINA SI
INDOCHINA, zona
turistica in care predomina turismul
cultural legat de bogatia monumentelor istorice si arhitectonice
din diferite perioade istorice, plus arta,
traditiile si obiceiurile; din ce in ce mai mult un motiv de atractie il constituie pitorescul
cadrului natural si ascensiunile in Himalaya si in Tibet.
Reprezinta una dintre zonele turistice cele mai bogate in monumente istorice, arhitectonice si de arta
(vestigii ale unor orase vechi, pagode, temple, palate, statui etc),
remarcandu-se Marele Zid Chinezesc, orasele Xian, Beijing, Chengdu, Jinan, Guangzhou, Kaifeng, Louyang,
Nanjing, Yangzhou, Jingdezhen ('orasul
portelanului'), Yixing (centru al ceramicii si
portelanului), toate in China, zonele Yangon-Pegu si Mandalay-Pagan
(ultimul cu peste 5000 de monumente) in Myanmar (fosta Birmanie), Bangkok, Ayuttaya,
Sukhotai, Chiang. Mai in Thailanda, complexul arhitectonic
AMERICA CENTRALA SI DE SUD se caracterizeaza prin
varietatea
atractiilor turistice naturale
si antropice, dar forma dominanta o constituie turismul
de odihna si tratament in
statiunile balneare de pe litoral. Se remarca, prin circulatia
turistica, America
Centrala (istmica si insulara), mult cautata de
turisti cu venituri
ridicate din America de Nord (S.U.A.
si
Antilele Mari si Bahamas, respectiv Cuba (in principal orasele Havana si Santiago de Cuba, cu monumente istorice si de arta, fiind, totodata, renumite statiuni balneare), Jamaica (tarmul nordic si statiunile balneare Montego Bay, Ocho Rios, Port Antonio), Haiti, Republica Dominicana, Puerto Rico (indeosebi cu peisaje naturale; statiuni balneare), insulele Bahamas (cu numeroase statiuni balneare: Nassau, Paradise Island, Lucaya Beach s.a.).
Antilele Mici: aproape toate, dar mai ales Grenada, Barbados, Dominica, Saint Cristopher, Antigua, cu plaje foarte bune si arhitectura coloniala.
America Centrala Istmica, remarcandu-se prin vestigii arheologice ale civilizatiilor precolumbiene maya (Tikal, Piedras Negras, Quirigua s.a. in Guatemala, Copan, Travesia s.a. in Honduras, Tehuacan in El Salvador) si arhitectura coloniala.
America de Sud, cu vestigii arheologice ale civilizatiilor precolumbiene, indeosebi cea incasa (in Peru, la Cuzco si imprejurimi, Machu Picchu, Cajamarca, Ayacucho), arhitectura coloniala (in Brazilia, la Belo Horizonte, Ouro Preto, Congonas de Campo s.a.; in Argentina, la Jujuy, Salto, San Miguel de Tucuman s.a.; in Peru, la Cuzco, lima, Arequipa s.a.; in Columbia la Bogota si Villa de Leyvi; in Ecuador, la Quito s.a.; in Venezuela, la Cumana, Valencia s.a.; in Chile, la Santiago etc), statiuni balneoclimaterice (Vina del Mar, Mar del Plata, Playas, Salinas, Valparaiso, Rio de Janeiro s.a.), obiective naturale de exceptie I (fluviile Amazon si Orinoco, cascade spectaculoase, ca Angel, Iguacu s.a., piscuri andine, precum Aconcagua, Chimhorazo etc).
INDIA SI TARILE DIN REGIUNEA GOLFULUI, zona in care predomina turismul cultural si religios, legat de bogatia vestigiilor istorice si arhitectonice; in unele subzone se remarca si natura locurilor, prezenta statiunilor balneare sau montane.
7.1. India si Sri Lanka, avand o mare bogatie de monumente istorice si de arta (palate, temple, moschei, cetati etc), cum sunt cele din Delhi, Combay, Agra - inclusiv renumitul Taj Mahal -, Madras, Jaipur, Hyderabad, Ahmedabad, Varanasi s.a. in India, cele din Anuradhapura, Polonnaruwa, Sigiriya, Kandy, Colombo s.a. in Sri Lanka - statiuni montane (Simla, Darjeeling s.a. in Himalaya) si balneare (pe tarmul Golfului Bengal - indeosebi Puri - si al Marii Arabiei, mai | ales in apropiere de Mumbai), parcuri nationale si rezervatii naturale.
. 7.2.
Peninsula Arabia, care se remarca prin monumente istorice
si
arhitectonice
islamice, indeosebi cele din Arabia Saudita (orasele Mecca - cu
moscheea
in care se afla Ka'ba, 'piatra sfanta' a musulmanilor -
si Medina, locul
de refugiu al lui Mohamed).
EXTREMUL ORIENT. Include insulele si
peninsulele din estul Asiei,
cu
vegetatie luxurianta si bogate vestigii istorice si
monumente arhitectonice.
Predomina
turismul cultural si, in ultima vreme, se afirma turismul de afaceri
si cel
de
congrese.
Aceasta regiune turistica include, in principal, Coreea, Japonia,
Pilipine,
Indonezia. In Coreea, principalele concentrari de monumente istorice
si de
arta
(temple, palate, statui, muzee etc.) se afla in zona oraselor
Kyongdschu, Puyo, Tagu, Tschongdschu, la care se adauga insula Chejudo,
statiunile baneoclimaterice Wonsan, Madjeun, Waou, Kyeunseung s.a. Japonia se
remarca prin bogatia monumentelor
istorice si arhitectonice din vechile capitale Nara si Kyoto (ultima
cu peste 200 de temple), orasele Osaka ('Venetia Japoniei')
si Nikko, marile metropole (Tokyo,
Yokohama, Nagoya s.a.), statiunile de sporturi de iarna si
balneoclimaterice (Sapporo, Karuizawa, Sugadaira, Beppu, Takarazuka s.a.).
In Indonezia exista renumite
temple in insulele Java (intre care cel budist de la Borobudur si cel hindus de la Parambanam),
Bali (Pejeng, Tampaksiring s.a.), iar Filipine se remarca prin
arhitectura coloniala, manifestarile folclorice, plaje I frumoase,
vulcani etc.
INSULELE
OCEANIEI, regiune a planetei
in care atractiile principale sunt vegetatia luxurianta,
aspectul exotic si misterul populatiilor bastinase. Caracteristic este
turismul de sejur. Se remarca arhipelagul
AUSTRALIA SI NOUA ZEELANDA primesc, anual, impreuna, peste 1,5
milioane turisti straini, din care mai mult de trei patrimi sunt
europeni, indeosebi
britanici. Se remarca prin potentialul natural, cu peisaje frumoase
si o flora
si fauna specifice. Formele de turism particulare zonei sunt turismul
de afaceri,
sejurul la rude, turismul de circulatie. Activitatea turistica este concentrata si, apoi, dirijata de marile
centre urbane:
AFRICA CENTRALA SI DE SUD, intrata mai recent in circuitul turistic
international, atrage indeosebi prin potentialul natural (misterul
padurii tropicale
si al savanei, bogatia si originalitatea faunei etc), care
este admirat mai ales
in parcurile nationale, foarte variate, unele inscriindu-se printre cele
mai mari de pe Glob
(Serengeti, Kriiger, Mount Kenya s.a.), la care se adauga arta populara si etnografia africana.
Predomina turismul de circulatie, safari-urile (expeditiile de
vanatoare, dar, mai recent, indeosebi pentru a vedea, fotografia si filma, respectiv foto si cine-safari-uri).
Circulatia turistica nu depaseste, in tarile
din zona, 100-200 de mii de vizitatori straini, insa
numarul acestora este in crestere. S-au individualizat cateva subzone turistice: Golful
Guineii, bazinul fluviului
ARCTICA SI
ANTARCTICA, regiuni
ale planetei care pana nu de mult au constituit doar tinta unor
expeditii stiintifice, tind sa
devina zone turistice de sine statatoare, aceasta depinzand in principal de modernizarea
cailor si mijloacelor de transport si cazare. Ca forme de turism
se remarca sporturile de iarna, excursiile cu sanii motorizate
sau trase de caini, reni etc, pescuitul si vanatoarea sportiva. Mai ales pe
criterii geografice, se individualizeaza subzonele:
TURISMUL IN ROMANIA
Varietatea peisajului, bogatia monumentelor istorice si de arta, originalitatea folclorului si artei populare, litoralul Marii Negre, amenajarile balneoclimaterice si posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, plus alti factori au favorizat dezvoltarea turismului intern si international in Romania. Numarul unitatilor de cazare turistica, de odihna si tratament balnear este de peste 2 900, cu circa 300 000 de locuri.
Principalele zone turistice ale tarii sunt urmatoarele:
Capitala (Bucuresti) si imprejurimile, cu monumente istorice si de arta (ansamblul Curtea Veche - curtea domneasca, numeroase biserici, intre care Minai Voda, Coltea, Kretulescu, Stavropoleos, Patriarhia s.a., palate ca Ghica Tei, Stirbei, Sutu, Palatul Regal, Palatul Postelor s.a., alte edificii monumentale, intre care Ateneul Roman, Televiziunea Romana, Hotelul Intercontinental s.a.), muzee (peste 50), case memoriale; imprejurimile sale cu paduri si lacuri ce se constituie in locuri de agrement (Snagov, Caldarusani, Cernica, Pustnicul s.a.).
Litoralul Marii Negre este principala zona turistica a tarii, oferind un cadru adecvat atat pentru odihna, cat si pentru tratament balnear. Pe o lungime de 70 km se desfasoara o adevarata constelatie de statiuni: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Mangalia Nord (cu Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus si Saturn) si Mangalia. In apropierea litoralului se gasesc numeroase locuri de interes istoric si arheologic (printre care vestigiile coloniilor grecesti Histria, Tomis si Callatis), precum si renumitele podgorii de la Murfatlar.
Delta Dunarii, unul dintre putinele medii naturale europene aproape nealterate, ofera iubitorilor naturii un peisaj exotic, o mare varietate faunistica si posibilitati de pescuit.
Nordul Moldovei, cu centrul de dispersie orasul Suceava (capitala Moldovei in secolele XTV-XVI), care conserva numeroase monumente de arta feudala (printre care si cele cinci manastiri cu fresce exterioare: Voronet, Humor, Arbore, Moldovita si Sucevita), fiind, totodata, una dintre cele mai originale zone etnografice si folclorice ale tarii.
Tot
in
Bucegi - Valea Prahovei - Brasov, regiunea montana cea mai vizitata,
cu masivul Bucegi, cu mari
posibilitati si amenajari pentru practicarea schiului,
cu forme spectaculoase de eroziune (intre care Babele, Sfinxul) si
numeroase
cabane, statiunile turistice de pe vaile Prahovei si
Timisului (Sinaia, Busteni,
Poiana Tapului, Azuga, Predeal,
Timisu de Jos, Timisu de Sus) si din apropierea
Brasovului (Poiana Brasov), monumentele istorice din orasul
Brasov si din
imprejurimi.
Sudul Transilvaniei, cu orase cu vechi traditii culturale (Sibiu, Alba Iulia, Blaj, Sighisoara, Medias, Fagaras s.a.), cu numeroase monumente istorice si de arta, muzee etc, multe dintre ele pastrand fortificatii ale cetatii medievale sau chiar cetatea in intregime (Medias, Sighisoara s.a.); de asemenea, concentreaza cele mai multe cetati taranesti medievale (Prejmer, Homorod, Rupea, Biertan, Rasnov, Codlea, Rasinari s.a.), care pastreaza intre incintele lor adevarate comori de arta.
Nordul Transilvaniei, cu orase cum sunt
Tara Hategului si imprejurimile, respectiv depresiunea *cu acelasi nume si rama montana inconjuratoare, cu vestigii ale cetatilor dacice din Muntii Orastiei (Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Gradistea de Munte s.a.), ale capitalei statului dac, Sarmizegetusa Regia, si ale centrului politic, economic si religios al Daciei Romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa; se adauga monumentele istorice din orasele Deva si Hunedoara si sate ca Santamaria-Orlea, Densus s.a.
Muntii Apuseni, zona cu cel mai bogat relief carstic din tara, cu numeroase pesteri (Pestera Vantului - avand peste 35 km lungime, Meziad, Pestera Ursilor, Scarisoara, Focu Viu s.a., ultimele doua cu ghetari), complexe carstice (Cetatile Ponorului), spectaculoase chei (Cheile Turzii s.a.), precum si cu spectaculoase forme de relief (coloanele de bazalt de la Detunatele s.a.).
Nordul Olteniei este o regiune cu numeroase statiuni balneare (Baile Govora, Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Ocnele Mari, Ocnita etc), renumita si prin monumentele sale arhitectonice (manastiri ca Tismana, Horezu, Cozia, Arnota s.a.) si de arta populara (sculptura in lemn, ceramica populara -vestita fiind cea de Horezu si cea de Oboga). Orasul Targu Jiu evoca numele celui mai mare sculptor roman, Constantin Brancusi, care a creat aici celebrul ansamblu sculptural in aer liber format din Coloana Infinita, Poarta Sarutului si Masa Tacerii.
Maramuresul (o depresiune
inconjurata de munti) reprezinta o
adevarata
comoara etnografica, in special in privinta bisericilor din lemn
(unele
vechi de
peste 500 de ani, cum este cea din Cuhea; toate cu turnuri svelte si
inalte,
cel al bisericii din Surdesti atingand 53 m) si a portilor
si obiectelor de
lemn sculptat.
Orasul Iasi, aflat in estul tarii, fosta capitala a Moldovei, cu numeroase monumente istorice si de arta, indeosebi biserici si manastiri (Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetatuia, Frumoasa, Mitropolia s.a.), palate (Sturdza, Cantacuzino-Pascanu, Palatul Cultural s.a.), muzee si case memoriale.
Marile orase din
vestul tarii (
Geografia transporturilor
Rolul transporturilor
asigura buna desfasurare a productiei in industrie si agricultura
faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime si cele in care acestea se prelucreaza
favorizeaza apropierea intre asezarile umane
scoate din izolare tari si zone situate la distante mari.
Clasificarea transporturilor
Mediul in care sunt amplasate caile de comunicatie a determinat diferentierea transporturilor in: terestre, navale, aeriene, speciale.
In domeniul transporturilor terestre sunt incluse: caile ferate, caile rutiere, conductele, transporturile urbane, iar in cel al transporturilor navale: transporturi navale interioare, transporturile navale maritime.
Transporturile feroviare In ultimele decenii, s-a extins reteaua de cai ferate in tarile Europei Centrale si de Est, in China, Asia de Sud si de SE, America Latina, Australia si Africa. In prezent lungimea cailor ferate este de 1.600.000 Km, avand o repartitie inegala, fapt ce reflecta in mare masura nivelul de dezvoltare economica.
Transporturile rutiere
Lungimea totala a drumurilor modernizate depaseste 15 mil. Km, iar a autostrazilor peste 85.000 Km. Cele mai mari densitati rutiere sunt in Germania, Franta, Marea Britanie. Pentru inlesnirea legaturilor rutiere s-au construit mari poduri, poduri suspendate, tuneluri pe uscat si in zonele submarine.
Transporturile navale
Transporturile fluviale. In Europa navigatia fluviala se face pe: Sena, Rhin, Dunare, Volga, etc. In America de Nord se disting sistemul Mississippi si afluentii acestuia, canarul Erie, canalul Welland prin lacul Ontario, iar un trafic mai redus pe fluviile Colorado si Sacramento.
Transporturile maritime
Densitatea maxima a rutelor maritime este in Atlanticul de Nord, intre tarile vest-europene si SUA, urmat de Pacificul de Nord, cu rute intre Japonia, China, Coreea de Sud si coasta pacifica a SUA.
Dupa specificul lor, porturile se incadreaza in:
porturi cu trafic complex - Rotterdam, Singapore, Tokyo, Los Angeles, New York, Buenos Aires, Londra, Constanta.
Porturi specializate in traficul unor marfuri
Porturi petroliere (Corpus Cristi)
Porturi carbonifere (Cardiff)
Porturi mineraliere (Narvik)
Porturi de produse agricole (Rosario-cereale)
Porturi pescaresti (Japonia)
Porturi turistice (Miami, Acapulco).
In Romania principalul port maritim este Constanta, urmat de Mangalia si Sulina.
Bibliografie:
a. Silviu Negut, Gheorghe Vlasceanu, Florina Brad, Claudia Popescu, Liviu Bogdan Vlad, Marius Cristian Neacsu, Geografie economica mondiala, editura Meteor Press, Bucuresti, 2005
b. Candea Melinda, Isbasoiu Constantin, Geografia agriculturii, Edit. Universitatea Buburesti, 1999
c. Vasile S. Cucu, Geografia asezarilor rurale, Edit. Domino Targoviste, 2000
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate