Tara Almajului

Tara Almajului

Introducere

Tara Almajului este una dintre regiunile de tip "Tara" din Romania, care functioneaza ca un "organism viu". Dovada in acest sens o constituie realitatile inconjuratoare care au conturat un sistem

regional pur rural, cu o identitate care da dovada de unicitate absoluta, ceea ce presupune detasarea la nivel national.

S-a mentinut sub o forma bine conservata timp de aproape opt secole de la prima sa mentionare in documente. Nici limitele nu au variat prea mult, aspect care a facilitat procesul regionarii, abordat intr-un

studiu de geografie regionala, asa cum este si cel prezent.

Chiar daca framantarile anumitor perioade istorice au avut repercusiuni si asupra procesului evolutiv al acestui spatiu mental intramontan, ele nu au reusit sa dizolve coeziunea sa teritoriala. Acest lucru a fost posibil si datorita faptului ca, Tara Almajului si-a pastrat integritatea si identitatea, timp de secole, in jurul unui nucleu de polarizare mentala ( si nu numai), cu punctul central la Bozovici. Aici a luat nastere o comunitate locala, comunitatea almajana, care s-a autoidentificat printr-o suita deelemente ce-i confera specificitatea: modul de viata, organizarea familiei, valorile materiale si spirituale ce definesc cultura populara, modalitatea de a actiona si reactiona la stimulii interni si externi ai regiunii.

Tara Almajului ca sistem teritorial

Tara Almajului se incadreaza in categoria"tarilor" pentru care spatiul limita de actiune al polului coincide cu suprafata lor. Afirmatia nu este realizata in proportie de 100% deoarece regiunea introduce

cateva elemente de specificitate in randul entitatilor teritoriale de acelasi tip. Printre acestea se remarca faptul ca Tara Almajului este in intregime rurala, rolul de loc central, pol de crestere sau nod, avandu-l asezarea cea mai mare, cu functiile economice cele mai complexe si cu rol administrativ - localitatea Bozovici. Un alt element de specificitate rezulta si din faptul ca spatiul limita de actiune al localitatii . Bozovici coincide cu suprafata Tarii Almajului, doar in cazul unei polarizari economice, pe cand, daca facem referire la polarizarea sociala, limita de actiune a polului se extinde dincolo de suprafata regiunii.

In consecinta, Tara Almajului este o regiune polarizata (conform criteriului structural de regionare), spatiul pe care-l polarizeaza putand fi descompus in mai multe elemente structurante care-si gasesc cate un corespondent in spatiul perceput. Totodata, sentimentul de apartenenta a locuitorilor la spatiul locuit este foarte intens, suprapunandu-se zonei de influenta a polului intraregional.

In al doilea rand, Tara Almajului este si un sistem regional semiinchis pur rural, in care toate componentele interrelationeaza pentru a-i defini functionalitatea si pentru a-i asigura o buna organizare interna. In acest sens, ii poate fi atribuita si notiunea de regiune-sistem functional.

Componentele sale ca sistem teritorial pot fi grupate in doua macrosisteme (natural si antropic).

Acestea, la randul lor, sunt alcatuite din alte subsisteme (relieful, solul, apa, vegetatia, fauna - pentru macrosistemul natural si populatia, activitatile economice, asezarile umane, comportamentul comunitatilor - pentru macrosistemul antropic). Interrelatiile care se stabilesc intre componente, precum si cele dintre sistemul almajan si sistemele teritoriale vecine, asigura rezilienta ca trasatura de baza pentru aceasta regiune-sistem.

Istoricul cercetarilor sistemului territorial Tara Almajului

Caracteristica generala privind istoricul cercetarilor acestei regiuni cu numele de "Tara" este dat de numarul relativ redus al studiilor cu referire stricta la Tara Almajului si de inegalitatea in ceea ce priveste cuprinderea tematica si teritoriala. Astfel, discrepanta intre numarul publicatiilor de istorie si etnografie, pe de o parte, si bibliografia specifica diverselor domenii de cercetare, pe de alta parte, este mare. Regiunea a facut mai degraba, obiectul unor cercetari vaste, referitoare la intregul teritoriu al judetului Caras-Severin de care apartine, sau chiar a provinciei Banat, decat obiectul unor carti si studii care au tratat direct regiunea almajana.

De remarcat, in randul publicatiilor despre Tara Almajului sunt articolele cuprinse in Revista Institutului Social Banat-Crisana, aparuta la Timisoara in intervalul 1933-1946, cercetarile vizand de fapt, realizarea unei monografii sintetizate a granitei banatene. Zece dintre articole au format si subiectul unei lucrari cu caracter istoric si social "Tara Almajului - cercetari monografice realizate de echipa Institutului Social Banat-Crisana in anul 1939", aparuta sub ingrijirea lui Ion Marin Almajan.

Nu au incetat sa apara nici studiile monografice, cel mai vechi fiind publicat in anul 1914 de catre preotul Vasile Popovici - "Monografia comunei Patas (Nerapattas). Sol. Graiu. Credinta si obiceiuri locale". Rezultatul cercetarii directe a fenomenului de cultura populara in Almaj, lipsea pana in anul 1984 cand Lidia Gaga a publicat monografia consacrata acestei regiuni, "Zona etnografica Almaj".

Cercetarile geografice sunt putin abordate. Primele informatii despre muntii si apele regiunii au fost surprinse in anul 1780, cand Francesco Griselini a realizat prima monografie istorica si de istorie naturala a Banatului Timisoarei. De importanta majora sunt si studiile geomorfologice intreprinse de F. Mateescu si I. Iordan in 1959, respectiv Gr. Posea si V. Garbacea in 1961, asupra Depresiunii Bozovici.

Tara Almajului este considerata un spatiu mental intrucat locuitorii sai, almajenii, "vorbesc aceeasi limba, practica aceleasi obiceiuri si au aceleasi moravuri. Ei isi gasesc bucuria in aceleasi cantece si jocuri,

au aceleasi povestiri si legende" . Persoanele din aceeasi colectivitate se afla in interactiune unii cu altii, dezvoltarea fiecarui individ depinzand de colectivitatea din care face parte. Colectivitatea sateasca a Tarii Almajului este cea pastratoare de vechi traditii locale, este intemeiata pe o "anume viziune de viata, pe un anume stil etnic, care se desprinde din omenia romaneasca.

Tinand seama de categoriile de spatii mentale care au fost identificate in Romania, putem afirma cu certitudine ca Tara Almajului: este integrata in totalitate, spatiului mental provincial Banat ale carui insusiri de baza si le-a atribuit: mandria si ospitalitatea locuitorilor, instinctul de conservare - mai ales in ceea ce priveste traditia si cultura, creatia (spiritul creativ) care se plamadeste din "influente insesizabile ale orizontului spatial; apoi este un spatiu mental etnografic deoarece populatia care locuieste in regiune

prezinta aceleasi trasaturi culturale12 (obiceiuri, traditii etc.) si, in cele din urma, este o asociere de spatii mentale habitationale13. In plus, la nivel intraregional, se contureaza cate un spatiu mental habitational pentru fiecare localitate in parte care apartine Tarii Almajului, mai ales datorita relatiilor de concurenta (materiala, spirituala) dintre ele.

Astfel, de exemplu, putem vorbi despre spatiul mental habitational Bozovici (locuitorii numindu-se bozoviceni), Bania (baneni), Prigor (Prigoreni) etc., fiecare dintre locuitorii acestei asezari insusindu-si in comportament principalele elemente care definesc localitatea de bastina, si cautand cu tot dinadinsul sa nu le instraineze. Conturarea imaginii de sine prin raportarea la"celalalt" este de fapt, principalul cliseu care a dus la pastrarea identitatii almajanului si la definirea mentalitatii sale.

Daca raportarea se face la regiunile cu care Tara Almajului se invecineaza, locuitorii se identifica drept almajeni, prin gandire, grai, comportament, obiceiuri, traditii, credinte, port etc. Prin acest apelativ, ei

ii definesc pe toti locuitorii din "Valea Almajului", adica din toate satele cantonate in depresiunea intramontana, de-a lungul Nerei si a afluentilor sai. Definirea identitatii teritoriale a spatiului regional

almajan s-a realizat cu mare usurinta in secolele trecute, deoarece populatia de aici parasea foarte rar limitele acestuia pentru a purcede in spatiile invecinate. Ca si in alte cazuri ale regiunilor de tip "tara",

aceasta situatie a inceput sa se schimbe incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea cand, dezvoltarea unor noi asezari, cresterea numarului populatiei, etc., a determinat si deplasari ale fortei de

munca in afara limitelor "tarii". Procesul migratoriu s-a realizat insa, in interiorul sistemului regional (cu o amploare mult mai mare, spre polul de atractie al Bozoviciului), astfel incat, multe dintre valorile spatiului

mental s-au pastrat foarte bine, diferentiindu-se doar mici disparitati intraregionale in ceea ce priveste intensitatea manifestarii lor. Exista asadar, destul de multe asezari din Tara Almajului unde, anumite

obiceiuri si traditii nu se mai pastreaza, dupa cum exista si unele in care, cutumele sunt respectate cu sfintenie.

Identitatea de "almajeni" pe care si-o autoinsusesc in proportie de 100%, reprezinta pentru locuitorii regiunii, "un titlu de noblete", o mandrie. Principalele atribute prin care se deosebesc de "vecinii" lor crainensi sunt: graiul (limba), portul (referindu-se aici la portul popular) - unii amintind si dansurile populare; obiceiurile si/sau traditiile, atitudinea si comportamentu .

In aceste afirmatii recunoastem de fapt cativa dintre principalii factori care asigura unitatea colectivitatii, mai ales cand este vorba despre una rurala, dupa cum este si cazul Tarii Almajului. Acesti factori au fost prezentati de catre Marica in 2004 ca fiind: relatiile de rudenie, mariajul - ca factor de inrudire intre sateni, atasamentul fata de aceeasi institutie sociala, apropierea teritoriala (vecinatatea)15, viata si experienta comuna, asemanarea credintelor, obiceiurilor si traditiilor.

Cultura populara a almajenilor poate fi reflectata atat printr-o serie de valori materiale cat si spirituale, fiind considerata o "cultura de rand" a oamenilor simpli.

Din randul valorilor materiale care individualizeaza Tara Almajului ca regiune geografica amintim:

► casa (locuinta) si gospodaria taraneasca ce demonstreaza: extinderea ariei de locuire dinspre zona montana spre depresiune; reflectarea sistemului ocupational cu dublu caracter - cresterea animalelor si

cultura plantelor; legatura dintre materia prima si caracteristicile constructive ale caselor; treapta de dezvoltare sociala a comunitatii almajene; diferentierile intraregionale privind tipologia caselor

(modernitatea arhitecturii descreste in conformitate cu marimea, pozitia geografica si gradul de dezvoltare economica a fiecarei asezari).

monumentele de arhitectura si tehnica populara (bisericile si instalatiile tehnice taranesti - pivele si stezele, joagarele, alambicurile, presele de ulei, cuptoarele pentru fructe, morile cu ciutura) evidentiaza intrepatrunderi de influente cu regiunile invecinate.

activitatile economice traditionale care au impus regiunii, adoptarea unui profil economic predominant agricol.

Portul popular, cantecul si dansul definesc Tara Almajului drept o regiune omogena, diferentele intraregionale fiind minore in comparatie cu alte regiuni de tip "Tara" din Romania. 57 % din cele 115 persoane chestionate mai obisnuiesc sa imbrace costumul popular (cu ocazia sarbatorilor mari sau la nunti).

Treptele de relief care alcatuiesc sistemul regional almajan au determinat in evolutia regiunii, impunerea unor limite, incepand cu limitele propriu-zise ale Tarii Almajului (care urmaresc linia celor mai

mari inaltimi din Muntii Almajului, Semenicului, Aninei si partial Locvei), pana la anumite limite privind utilizarea terenului (culturi agricole in zona de lunca si terasele inferioare, pasuni si fanete in zona piemontana si terasele superioare, cresterea animalelor in zona montana si piemontana), precum si delimitarea spatiului construit de cel neconstruit (cea mai mare parte a asezarilor fiind situate de-a lungul vaii Nerei siterase).

Totodata relieful influenteaza si celelalte elemente ale componentei naturale prin: climatul de adapost favorabil pentru sistem, regimul de scurgere si orientarea a retelei hidrografice, etajarea biogeografica si conditionarea procesului de pedogeneza. Exista totodata si o legatura stransa intre treptele de relief, vatra depresiunii preluand de la treapta montana mai multe elemente (resursele hidrice, tipul de climat etc.).

Relieful, si mai ales spatiul montan, a impus si o diversitate a procesului de umanizare, influentand ecosistemele umane prin aspectele morfometrice care-l definesc. Astfel, procesul de umanizare a depasit

limitele depresiunii datorita potentialului de valorificare oferit de relief, in vederea organizarii asezarilor si posibilitatilor de practicare a diferitelor activitati economice. Pentru Tara Almajului, suprafetele dezvoltate

pe un fundament cristalin si caracterizate prin valori reduse ale energiei reliefului si fragmentarii acestuia, s- au conturat ca arii de favorabilitate pentru procesul de locuire si valorificare economica, in timp ce suprafetele fragmentate, cu suport geologic instabil si procese geomorfologice active, dispun de un grad de favorabilitate foarte redus. In consecinta, relieful dispune de un potential geoeconomic bogat care a impus

Tarii Almajului o economie de tip montan, bazata pe agricultura si industrie tipica.

In ceea ce priveste componenta climatica a sistemului regional almajan, teritoriul sau apartine climatului temperat-continental moderat, subtipului banatean cu frecvente influente submediteraneene.

Pentru a surprinde aspectele de particularitate ale Tarii Almajului, am analizat elementele climatice cu ajutorul datelor meteorologice inregistrate la statiile meteo Bozovici (256 m altitudine), Semenic (1432 m) - pentru interiorul regiunii - ?i Caransebe?, Oravi?a, Berzasca, postul pluviometric Anina - pentru exteriorul sistemului regional. Am identificat astfel anumite diferentieri climatice regionale prin surprinderea tuturor

tipurilor de topoclimate complexe si elementare cu particularitatile lor. Este vorba de topoclimatul de munte (cu subtipurile culmilor montane, versantilor si depresiunii propriu-zise), topoclimatul de dealuri inalte

(specific Piemontului Bozovici), cel al vailor si luncii Nerei, precum si topoclimatul impus de suprafetele calcaroase. Gradul de favorabilitate maxima pentru sistem l-a constituit topoclimatul depresiunii si luncii Nerei, benefic locuirii si practicarii activitatilor agricole (in vatra depresiunii am identificat durata sezonului de vegeta.

Numeroasele descoperiri arheologice au scos la iveala urme care dovedesc locuirea teritoriului almajan inca din cele mai vechi timpuri. In prezent, populatia regiunii este de 15.496 locuitori (4 % din populatia judetului Caras-Severin). Analiza evolutiei geodemografice a Tarii Almajului, in perioada 1791- 2008, a evidentiat atat perioade de crestere a numarului populatiei, cat si perioade de regres geodemografic, datorita unor cauze de natura politica, sociala, culturala etc. Din acest punct de vedere, comunele sistemului regional almajan se inscriu in patru categorii:

comune in care evolutia geodemografica a inregistrat o curba descendenta discontinua (1880- 2008): Bozovici, Lapusnicu Mare, Dalboset si Eftimie Murgu;

comune in care evolutia geodemografica a inregistrat o curba descendenta in perioada 1880-1956, una ascendenta in 1956-1992 si alta descendenta dupa 2002: Prigor;

comune in care evolutia geodemografica a inregistrat o curba descendenta in perioada 1880-1956 si una ascendenta discontinua dupa 1956: Bania;

comune in care evolutia geodemografica a inregistrat o curba ascendenta discontinua in perioada 1791-1956 si una descendenta discontinua dupa 1956: Sopotu Nou.

Concluzii

Tara Almajului, mentionata in documente sub aceasta denumire inca din secolul al XIII-lea, s-a constituit la nivelul Romaniei ca o entitate teritoriala de tip "Tara", ca un sistem teritorial complex, in care toate componentele interac?ioneaza ?i conlucreaza spre o buna functionalitate a sa.

Rolul major din aceasta perspectiva, l-a avut componenta naturala a sistemului. Datorita elementelor care o definesc si o compun, in majoritatea cazurilor a functionat ca element de favorabilitate pentru definirea si evolutia entitatii teritoriale almajene. Popularea si locuirea regiunii s-au realizat pe suportul oferit de premisele favorabile ale cadrului natural.

Chiar daca geologia, clima, hidrografia, aspectele biopedogeografice au conlucrat ca elemente de favorabilitate in afirmarea si individualizarea sistemului de asezari, rolul primordial revine reliefului. Acesta este elementul care, prin particularitatile morfometrice, prin tipurile genetice si treptele principale din cadrul sistemului, a jucat rol de adapost pentru populatia almajana, tot el fiind si cel care a impus anumite limite in sistem (de la limitele regiunii, pana la limitele dintre spatiul construit si cel neconstruit, ori la cele legate de valorificarea economica a suprafetelor). Toate celelalte componente ale cadrului natural isi individualizeaza

elementele de specificitate pornind de la conditionarea impusa in sistem de factorul orografic.

Potentialul de habitat al sistemului, a avut ca centru de gravitatie, Valea Nerei si respectiv, Depresiunea Bozovici. Astfel, baza de sustinere a sistemului a concurat la permanentizarea locuirii si

individualizarea comunitatii almajene, o comunitate umana a carei identitate culturala si mentalitate i-a asigurat unicitatea la nivel national si nu numai.

Intre componenta naturala si cea geodemografica s-a definitivat un raport de interconditionare, omul exploatand in mod echilibrat si in scop adaptativ cadrul natural. In astfel de conditii, s-a definitivat Tara Almajului ca sistem regional pur rural, in care ierarhizarea si centralitatea au ramas cele doua trasaturi fundamentale ale componentei de habitat.

Bibliografie

Almajan, I. M. (2003), Tara Almajului: cercetari monografice realizate de echipa Institutului Social Banat-     Crisana in anul 1939, Edit. Mirton, Timisoara.

Anton, L. (2006), Tara Almajului - un spatiu mental unic in Europa, in Almajana, nr.2, septembrie

Achim, V. (2000), Banatul in Evul Mediu, Edit. Albatros, Bucuresti.

www.google.ro