Tara Oasului. Principala atractie turistica a judetului Satu - Mare

Tara Oasului. Principala atractie turistica a judetului Satu - Mare

Situat in parea de NV a Romaniei, judetul Satu Mare se intinde pe o suprafata de 44405 km˛, reprezentand 1,85 % din teritoriul tarii.

Localitatile situate in punctele extreme ale teritoriului sunt:

Bocicau la N - 48.6 lat. N

Lelei la S - 47.23 lat. N

Scarisoara Noua la V - 22.14 long. E

Huta Certeze la E - 23.29 long. E

Altitudinile extreme sunt cuprinse intre 112 m pe Campia Ecedea, respectiv 1201 m in Vf. Pietroasa din Muntii Gutai.

Din punct de vedere geologic, 2/3 din suprafata judetului este ocupata de unitatile de campie, care se gasesc in partea centrala si cea de vest a teritoriului. Aceste unitati se incadreaza in districtul nordic al Campiei de Vest sau a Campiei Banato-Crisene, unitate formata in urma retragerii Marii Pannonice. Structura teritoriului consta din sedimente cretacice, paleogene, badeniene (tortoniene), sarmatiene, panoniene respectiv depuneri fluviatile mai recente sub care se afla fundamentul cristalin la o adancime considerabila.

Astfel, principalele unitati de campie prezente in teritoriul judetului sunt:

- Campia Nirului, in partea de vest a judetului, formata din dune de nisip de 131-160 m altitudine, care alterneaza cu terenuri mlastinoase de interdune (exemplu: rezervatia naturala Mlastina Vermes)

- Campia Carei, care prezinta o prispa mai inalta avand altitudini cuprinse intre 120-160 m, relief format in pleistocen si modelat prin eroziunea fluviatila, fiind slab ondulat.

- Campia Ierului, campie joasa cu altitudinea de 120 m, formata in locul unui stravechi sant tectonic care pana la inceputul holocenului era albia de scurgere al intregului sistem hidrografic al Tisei Superioare.

- Campia Ecedea, este cea mai joasa campie din judet, cu altitudini cuprinse intre 112-127 m, care a fost cea mai intinsa mlastina eutrofa de pe continent, actualmente desecata.

- Campia Crasnei, aluvionata si drenata de raul Crasnei, are altitudini cuprinse intre 116-127 m, inclinata spre nord.

- Campia Somesului, cea mai intinsa zona de campie din NV-ul tarii, ocupand partea centrala a judetului, cu altitudini cuprinse intre 118-160 m, aluvionata si strabatuta de raul Somes.

In ceea ce priveste relieful mai inalt al judetului, acesta este reprezentat prin :

- Culmea Codrului, este cea mai veche unitate geomorfologica a teritoriului, fiind o reminiscenta a Muntilor Cristalini Hercinici formati in paleozoic.

- Piemontul Codrului, cu altitudini cuprinse intre 180-300 m, constituit din material aluvionar de glacis (materiale lutoase si luto-argiloase)

- Dealurile Tasnadului, situate in SV-ul judetului intre raurile Ier si Crasna, constituite din formatiuni Pontiene (argile, amrne, gresii, nisipuri).

- Muntii Oas-Gutai, se intind in partea de NE a judetului, inchizand Depresiunea Oas. Au fost modelati de miscarile orogenetice din tertiar, in urma carora s-au ridicat Carpatii. Sunt alcatuiti din andezite, riolite si dacite, acoperite cu tufuri. Eruptiile vulcanice din aceasta zona, au avut loc in Badenian, Sarmatian si Pliocen si au incetat la inceputul Cuaternarului.

In ceea ce priveste reteaua hidrografica, principalele rauri care traverseaza teritoriul judetului sunt: Somes, Crasna, Homorod, Ier si raul Tur.

In ceea ce priveste clima, aceasta este de tip temperat continentala, cu influente oceanice dinspre V.

Din punct de vedere al vegetatiei, acest teritoriu se gaseste in zona de stepa si silvostepa.

Tara Oasului. Elemente fizico-geografice.

Depresiunea Oas, sete situata in extremitatea NV a Romaniei, la contactul dintre Campia Somes-Tur si lantul eruptiv neogen al Oasului si Gutaiului. In functie de pozitia fizico-geografica, Oasul are o natura variata, un climat continental moderat, cu portiuni adapostite mai calde si cu o flora si fauna mixta panonica-dacica.

Depresiunea Oasului se gaseste la 35 km distanta de Satu-Mare, respectiv, 40 km departare de Baia-Mare.

Depresiunea este foarte bine delimitata fata de zonele inconjuratoare, inconjurata de munti in cea mai mare parte, avand deschidere spre campie doar inspre NV.

Limita de N a depresiunii este bine definita si ea taia transversal bazinul superior al Lechincioarei. Aceasta limita variaza intre 400-500m, delimitand o zona de abrupturi, fata de zona din aval.

Zona depresionara patrunde adanc in interiorul muntilor Oas si Gutai prin doua golfuri: unul nordic, in bazinul Lechincioarei si altul sudic, legat de afluentii Paraului Rau si al vaii Alba.

La sud, depresiunea este marginita de ramificatiile vestice ale muntilor Gutai, care se prelungesc sub forma unor culmi domoale, ce depasesc 800 m inaltime.

Spre vest, depresiunea prezinta o serie de porti largi de legatura cu Campia Somesului; unele dintre ele sunt active, adica urmarite cu cursuri de apa, ca poarte Talnei si a Turului, iar altele sunt suspendate sub forma unor largi inseuari, ca acea dintre bazinul Turtului si al Lechincioarei.

Depresiunea Oas se contureaza ca o subunitate geomorfologica bine definita, in cadrul careia distingem zona de piemonturi si lunci.

Piemonturile ocupa cea mai mare parte din depresiune, ceea ce dovedeste intensitatea actiunii de denudare a zonei inalte. Din punct bde vedere geomorfologic, in cadrul piemonturilor distingem urmatoarele sectoare:

- piemonturile inalte, intens degradate, cu aspect deluros;

- piemonturile propriu-zise (cele mijlocii), care pastreaza aspectul tipic si anume suprafata de acumulare slab inclinata;

- campiile piemontane, respectiv treapta mai coborata, delimitata fata de lunci printr-o linie periferica de izvoare;

Luncile principalelor rauri care strabat Depresiunea Oas au o mare dezvoltare, insinuandu-se la marginea piemonturilor pana in zona muntoasa. Astfel, valea Lechincioarei formeaza prin afluentii sai, adevarate culoare depresionare, in morfologia carora pot fi recunoscute cu usurinta formatiunile de lunca.

Microrelieful luncilor, prezinta forme negative (brate parasite, belciuge, girlite, etc.) si microforme pozitive (grinduri).

In ceea ce priveste clima, depresiunea Oas, adapostita de lantul vulcanic neogen si cu numeroase porti de legatura fata de Campia Somesului si a Tisei, prezinta particularitati climatice proprii conditionata de urmatorii factori:

- pozitia geografica a depresiunii in partea de NV a tarii si fata de principalii componenti ai circulatiei generale atmosferice;

- configuratia reliefului si anume culmile joase ale Muntilor Oas si Gutai ce inchid depresiunea si largile porti ale Turului si Talnei, care usureaza patrunderea influentelor climatice din imprejurimi.

Temperatura medie anuala este de 8˚C care se sinueaza la bordura muntilor Oas si Gutai , si cea de 9˚C care delimiteaza aria nordica vulcanica de Campia Somesului si Tisei.

Precipitatiile inregistrate in limitele Depresiunii Oas prezinta valori cuprinse intre 700-900 mm.

Solurile cele mai frecvente sunt: solurile brune (podzolite), podzolice (pseudogleizate), in zona depresionara, solurile brune montane de padure si solurile brune acide montane de padure, in zona montana.

In ceea ce priveste vegetatia, candva, Depresiunea Oas era acoperita in mare parte de paduri, insa despaduririle au redus insa vegetatia forestiera la suprafete restranse, facand loc ariilor arabile.

Structura geologica.

Ca urmare a structurii geologice complexe, in sub-solul judetului Satu Mare se gasesc numeroase re-surse de substante minerale utile dezvoltarii econo-miei.

In zona muntoasa, indeosebi in cea vulcanica a Oasului, au fost descoperite minereuri complexe (pi-rita, zinc, plumb, aur si argint) si de fier (limonita, side-rita si perlita).

De asemenea in judetul Satu Mare se gasesc im-portante resurse de materiale de constructii: andezit, gresii si calcare in Tara Oasului, iar pe albia Somesu-lui pietrisuri, nisipuri si argile.

Bentonita, necesara industriei de coloranti si degresanti se exploateaza langa Orasu Nou si Calinesti‑Oas, luturile caolinoase la Racsa si Orasu Nou, iar pamanturile colorate la Negresti‑Oas, Calinesti‑Oas si Crucisor.

Tara Oasului. Obiectivele turistice.

Localizare si acces

Situat in partea de nord-vest a Romaniei, judetul Satu Mare (4.418 km2) este una din portile principale ale Romaniei, avand granite cu Ungaria si Ucraina.

Acces rutier: Judetul Satu Mare detine un important avantaj in ceea ce priveste pozitionarea. Se gaseste in apropierea granitei este situat relativ aproape de patru capitale europene:

- 578 km de Bucuresti (6 ore si 57 minute cu autoturismul);

- 580 km de Viena (6 ore si 33 minute cu autoturismul);

- 537 km de Brastislava (6 ore si 11 minute cu autoturismul);

- 336 km de Budapesta (4 ore si 14 minute cu autoturismul).

Fata de Uzhorod, Satu Mare se afla la doar 148 km, distanta ce poate fi parcursa cu autoturismul in 2 ore si 9 minute.

La nivel intern, in Satu Mare se poate ajunge (rutier) astfel:

- din Bucuresti in Satu Mare: Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Cluj-Napoca - Satu Mare.

- din Moldova se poate ajunge la Satu Mare prin Brasov, apoi prin Targu Mures si Cluj - Napoca. Din nordul Moldovei, traseu recomandat este Suceava - Bistrita - Cluj -Napoca - Satu Mare. Un traseu secundar, dar mai putin recomandat datorita starii proaste a drumului, este Bors - Negresti-Oas - Satu Mare.

Acces Feroviar. Satu Mare este conectat direct, prin cai ferate, cu orasul Cluj-Napoca, pe acest traseu fiind asigurate legaturile cu Regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest. Un alt traseu de importanta mare este Oradea - Satu Mare, acesta facand legatura dintre Satu Mare si Regiunea Vest. Reteaua de cai ferate a regiunii Nord-Vest asigura accesul direct al calatorilor din regiune spre Satu Mare.

Acces Aerian. Aeroportul Satu Mare asigura, din 29 octombrie doua curse saptamanale tur-retur (TAROM) Satu Mare - Bucuresti, lunea si vinerea.

Puncte de trecere a frontierei (vama

- Petea (rutier);

- Halmeu (rutier si feroviar);

- Urziceni (rutier);

- Berveni (feroviar);

- Satu Mare (aerian).

Datorita caracterului sau mai mult campenesc, judetul Satu-Mare este mai putin inzestrat cu peisaje naturale de mare pitoresc. In schimb este foarte bogat in obiective turistice cu caracter istoric, etnografic si nu in ultimul rand arhitectural vechi

Judetul Satu mare prezinta un mare potential turistic, insuficient valorificat pana in prezent. In anul 2006, judetul Satu Mare a fost vizitat de un numar de aproximativ 63.131 turisti, reprezentand doar 8,09% din circulatia turistica la nivelul Regiunii Nord Vest. In ceea ce priveste numarul de innoptari, judetul Satu Mare detine doar 4,47% din totalul inregistrat la nivelul regiunii, ceea ce releva faptul ca formele dominante ale turismului sunt: turism de afaceri, turism de conferinte/congrese, turism de tranzit. Accesibilitatea se realizeaza in principal pe cale rutiera si feroviara. Una dintre problemele zonei este data de infrastructura de acces la zonele turistice, inca slab dezvoltata. Arealele montane au o capilaritate redusa in ceea ce priveste infrastructura de acces.

Din punctul de vedere al atractiilor turistice, la nivelul judetului Satu Mare exista 4 zone distincte: zona Tarii Oasului, zona Codru, zona Carei si zona Satu Mare. In judet poate fi practicat turismul balnear, datorita existentei apelor minerale si termale in zona Satu Mare, Tasnad, Carei, Bixad, Turt Bai, Baile Puturoasa, Valea Mariei, Beltiug, Acas.

In zona Muntilor Oas se pot practica sporturi de iarna si drumetii. Turismul rural poate fi practicat in zona Codru si in Tara Oasului, care conserva arhitectura traditionala (case, biserici, porti din lemn), mestesugurile populare, manifestari traditionale (Sambra Oilor, Festivalul Folclorului Codrenesc, Sarbatoarea Capsunilor, Festivalul National al Nationalitatilor etc.). Turismul cultural include doua circuite tematice, si anume: circuitul cetatilor si castelelor antice si medievale (Satu Mare - Carei - Tasnad - Ardud - Mediesu Aurit - Livada - Turulung) si circuitul manastirilor satmarene (Bixad - Prilog - Lunca Potaului - Marius - Scarisoara Noua).

Tara Oasului o depresiune intinsa, inchisa de lanturile Muntilor Gutai si Muntii Oasului spre Nord-Est si Sud, de dealuri spre Vest, iar spre Sud-Est are iesire la campie. Tara Oasului are o intindere de 614 km2 si cuprinde in acest spatiu comunele cu satele apartinatoare: Orasu Nou (Prilog, Racsa, Remeti, Orasu Nou - Vii); Vama (Vama Bai), Calinesti (Lechinta, Coca, Dumbrava); Certeze (Huta, Moiseni); Trip Bai, Boinesti, Bixad, Tarsolt (Aliceni); Camarzana si orasul Negresti-Oas; in total 22 de asezari. Primul document care face referire la acest tinut dateaza din 1270, cand regele Ungariei dona unui nobil cateva sate din hotarul sud-vestic al Tarii Oasului, in acel document, Tara Oasului e pomenita ca "Terra Awas'. Unii istorici sustin ca originea termenului de Oas ar fi din termenul de Awas (Ovas), care inseamna runc (despadurire, "curatura', "luminis'). Tara Oasului e consemnata si-n Cronica lui Grigore Ureche. Osenii, locuitorii acestui tinut, oameni darji si interiorizati, ca fire sunt oameni iuti, inventivi, cunoscuti in tara, caci din vremuri trecute plecau de acasa in cautare de lucru. Din Oas aveau loc plecari sezoniere de amploare la munci forestiere, fiind iscusiti fasonatori de lemn, priceputi in constructii si la munci agricole. Azi ei pleaca, in masa, in cautare de lucru prin alte tari. Trasaturile psihice ale osanului isi gasesc, in mare masura, reflectarea in port. El este simplu dar nu lipsit de maretie. Schimbarile petrecute in ultimele decenii au alterat, in cea mai mare parte a zonei, atat portul cat si obiceiurile. Mai mult decat in orice imprejurare, osenii poarta costumul lor popular la hora, la biserica, la sarbatori traditionale si ocazii folclorice. Portul osenesc se distinge prin originalitate, colorit si ornamentatii.

Nelipsite osanului sunt clopul impodobit cu margele sau pene si straita ornamentata intr‑o policro-mie deosebita cu motive geometrice sau vegetale. Pantalonii largi de vara sau cioarecii stramti si gubele mitoase, negre sau albe, purtate iarna, se pastreaza din vremea dacilor.

Portul femeiesc este caracterizat prin aceeasi prospetime, vioiciune si originalitate: camasa viu co-lorata este lucrata in ornamente geometrice sau florale, iar sortul inflorat, de obicei pe fond galben sau rosu. Deosebite sunt impletitura si cununa de margele purtate de mirese. Casa oseneasca straveche este construita din lemn, cu acoperis de sindrila sau paie, inalt si tuguiat cu "tarnatul" (pridvorul) sprijinit pe "suliti" si cu "vranita" (poarta mare de la curte) sculptata artistic in lemn de stejar. De mare valoare artistica este ceramica de Vama, ornamentata cu motive geometrice, zoomorfe, antro-pomorfe intr‑o cromatica dominata de brun inchis, negru, verde sau rosu.

Cea mai mare serbare campeneasca a osenilor este "Sambra oilor", legata de ocupatia traditionala a pastoritului, serbare ce se desfasoara anual in luna mai si simbolizeaza venirea primaverii si iesirea oilor la pascut. Dupa "masuratul laptelui", incepe ospatul cu bunatati, "boace" si tuica de prune, dupa care se canta si se danseaza.

Situat la circa 50 km de municipiul Satu Mare, Negrestiul este una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania, care impresioneaza prin traditie, cultura si privelisti pitoresti. Nu poti trece prin zona fara sa fi vizitat Muzeul Tarii Oasului cu ale lui exponate de port popular, ceramica, obiecte de uz casnic, cioplituri in lemn, Casa-muzeu specifica zonei, Colectia de arta populara oseneasca si fotografiile apartinand lui Ionita Andron.

Muzeul Tarii Oasului este situat in apropierea centrului orasului Negresti-Oas, la 200 de metri de drumul national care vine dinspre Satu Mare ori dinspre Maramuresul istoric. Situat pe o suprafata de 1,5 hectare, pe malul raului Tur, Muzeul are doua sectii: o expozitie permanenta cu o valoroasa colectie de etnografie si arta populara si Muzeul in aer liber.

Arhitectura traditionala este reprezentata de biserica de lemn din satul Lechinta care dateaza din prima parte a secolului XVII, de casele din Racsa, Moiseni si Negresti (secolele XVIII-XIX), care, impreuna cu cele zece constructii-anexa, formeaza trei gospodarii complete, de doua case moleculare din Gherta Mica si de casa de olar din Vama. In interioare sunt expuse piese valoroase din colectiile de tesaturi, port popular, icoane, ceramica, mobilier si unelte ale muzeului.

Sectiunea alcatuita din instalatiile tehnice, in special cele actionate de apa, este partea "vie" si cea mai atractiva a muzeului. Aici vizitatorii ii pot vedea pe localnici venind sa macine la moara, sa spele la vultoare si sa-si prelucreze tesaturile de lana la piua. De asemenea, muzeul din Negresti este singurul loc in care se mai produce renumita ceramica de Vama.

Chiar daca centrul micului oras este sarac in parcuri si spatii verzi, imprejurimile lui sunt dintre cele mai frumoase din zona. La numai 8 km de oras si la 60 de km de resedinta de judet, Satu Mare, se gaseste zona turistica Luna Ses, un spatiu deschis de cca 250 ha, la o altitudine medie de 500 m, la baza pantelor nordice ale varfului Pietroasa (1201 m) si a Muntelui Mic (1013 m), de unde turistilor li se dezvaluie un peisaj de exceptie.

 De asemenea, orasul Negresti-Oas este punct de plecare intr-o serie de sate, renumite pentru bogatia portului, arhitecturii populare si a obiceiurilor si traditiilor: Certeze (5 km), Huta-Certeze (9 km), Racsa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), Tarsolt, Camarzana (20 km), dar si intr-o serie de zone de agrement renumite pe plan local datorita apelor termale si a apelor minerale ( apa minerala Poptileni, Certeze si Bixad).Totodata, in zona exista posibilitati de pescuit si vanatoare, dar si trasee marcate pentru drumetii prin munti.

Trasee turistice

Sambra oilor - varful Bradului (1 093 m):

           Prin punctul cel mai inalt al pasului Huta trece soseaua Satu Mare - Sighetul Marmatiei. In acest punct se afla granita Muntilor Oasului cu Muntii Gutai si a depresiunii Tarii Oasului cu Depresiunea Maramuresului. Aici este organizat anual, in luna mai, festivalulfolcloric Sambra Oilor. De aici porneste o carare spre est catre varful Bradului. Timpul necesar dus-intors: 3 ore. Imprejurimile pasului Huta sant folosite in perioada de iarna ca loc pentru practicarea schiului.

Valea Raului Mare - Selatruc:

           Punct de plecare din localitatea Huta-Certeze, in amonte, pe un drum pietruit ce inainteaza paralel cu valea paraului. Se observa succesiunea defileelor cu depresiuni marunte. Pe alocuri sunt stanci abrupte, iar in albia paraului cataracte. La capatul drumului se afla cabana forestiera Selatruc. Langa cabana este amenajat un mic lac. De aici se pot efectua drumetii pe varful Buianului (1 147m), care se afla la vest (timp necesar 1 ora) si pe varful Rotunzilor (1 241m). La est, zona varfului Rotunzilor, formeaza cumpana apelor intre afluntii Turului, Tisei, Smesului. Este patria cerbilor carpatini si a vulturilor.

 Valea Turului - Muntele Tampa - Cabana Vraticel:

           Punctul de plecare este orasul Negresti-Oas. De aici se pot organiza drumetii pe culmea Tampa - un platou intins, asezat la est de cabana. Culmea Tampa este acoperita cu pasuni si presarata cu o  multime de izvoare, fiind un loc minunat pentru tabere de corturi.

           Valea Turului - avand din Negresti-Oas pana la izvor o lungime de 15 km - este o vale pitoreasca presarata cu ziduri, colonade andezitice, cataracte. Depresiunile alterneaza cu parti inguste. La km 9 se afla un loc de popas si o cabana forestiera. De-a lungul vailor se observa inversiune de vegetatie - in vale apar specii de rasinoase, sus, pe versanti, fagete. Ursii si cerbii traiesc in numar mare.

Valea Talnei - Luna Ses - Varful Pietroasa:

           Este unul dintre cele mai interesante itinerare turistice din tara. Punctele de plecare spre acest tinut sunt localitatile Negresti-Oas si Vama. Drumul pietruit porneste spre est in interiorul muntilor Gutai, munti de origine vulcanica. La inceput se traverseaza o zona piemontana ce s-a format intre muntii Gutai si depresiunea Oasului, cu dealuri usor ondulate si vai largi. Casele se rasfira de-a lungul drumului pana la Cornetul Vamii, unde se extrag andezite piroxenice, materiale de contructie valoroase.

           In continuare, drumul urca paralel cu paraul Talna Mare. Acest parau are afluentii Brada, Pietroasa. In platoul Luna Ses se pot organiza drumetii, privelistea fiind fantastica. Drumul urca in continuare spre Varful Pietroasa, Exista posibilitatea de a urca pe acest dum si cu masina. Privelistea pe care o ofera acest varf este unica. Se observa toata depresiunea Oasului si chiar mai departe pana la Carpatii Ucrainei.

Cuprins

1. Asezarea geografica a judetului Satu-Mare

2. Particularitati fizico-geografice a Tarii Oasului

4. Tara Oasului. Obiective turistice. Localizare si acces

5. Trasee turistice

6. Bibliografie