Tendinte in turismul rural european

Tendinte in turismul rural european

Societatea umana se afla intr-o permanenta evolutie, iar transformarile cele mai vizibile se produc la nivelul Europei.Tarile continentului sunt departe de a fi in siguranta fata de multe evenimente politice, sociale, descoperiri stiintifice imprevizibile, dar dincolo de aceste aspecte, europeanul isi va pastra vocatia de turist. In afara analizelor statistice, este importanta cunoasterea indeaproape a noilor comportamente si motivatii turistice, de multe ori de aici pornind cele mai multe inovatii in materie de turism.

In comparatie cu celelalte continente, Europa, si in mod deosebit tarile care fac parte din structura Uniunii Europene, se sprijina pe elemente comune :

Existenta unei legislatii de baza, comune, cu mici diferente de la o tara la alta;

Prezenta unui spatiu comun, cu puternice legeturi comerciale si de circulatie libera a persoanelor, marfurilor, persoanelor;

Introducerea unei monede unice care va accelera legaturile economice dintre tari;

Dincolo de un spatiu geografic eterogen, de o istorie cu multiple evolutii particulare de la o tara la alta, astazi se poate vorbi tot mai mult de existenta unei cetatenii europene. Aceasta se sprijina pe valori comune, in ciuda prezentei unor diferente de limba, traditie, cultura si arta.

Posibilitatea afirmarii si dezvoltarii persoanelor, existenta familiei, nivelele de educatie apropriate, sistemele de locuire cu un grad de confort relativ identic sunt doar cateva din elementele comune ale spatiului european cultural.

In ciuda dezvoltarii economice a Europei din ultimele decenii, se constata o polarizare a tarilor globului in jurul marilor grupuri financiare si industriale, devenite economii planetare, si care au inceput sa se extinda de la un continent la altul, ingloband si Europa. Lumea globalizandu-se, de fapt se globalizeaza si Europa. Unele din primele semne ale acestui fenomen sunt date de strategiile de marketing comune, concerne industriale si distribuitori raspanditi la nivel planetar, care pot determina uniformizarea cererii, iar diferentele majore incep sa se estompeze.

Aceasta se produce deoarece cei mai multi oameni se bucura de acelasi confort al caselor, conduc aceleasi masini, citesc aceleasi carti, urmaresc aceleasi filme si jurnale, beneficiaza de aceleasi informatii din mass-media.

In aceasta lume in care economia aproprie oamenii spre acelasi mod de viata, doar diferentele de limba si cultura, mediul social si natural devin definitorii. In fata acestei noi evolutii, cetateanul european din oricare tara a UE va dori sa calatoreasca tot mai mult, pentru a varia peisajul si mediul de viata pe termen scurt.

Deschiderea spatiului european spre est va determina aparitia unui nomadism. Astfel, unii locuitori vor locui intr-o anumita zona, vor munci in alta si se vor recrea in o a treia. Acelasi lucru se va intampla si in mediul universitar, ca urmare a liberei circulatii a diplomelor, aparand un flux turistic studentesc care va avea propriile cerinte. De acemenea se observa ca in viitor va creste numarul deplasarilor pentru activitatile sezoniere(din silvicultura, agricultura si constructii).

Aceste deplasari semi-profesionale, semi-turistice vor trebui sa beneficieze de primire in structuri turistice, de agrement, tratament balnear etc.

Dar toate aceste noi orientari nu trebuie sa conduca la o standardizare a structurilor si serviciilor turistice; de altfel se spera ca, in ciuda procesului de aderare la UE a tarilor din Europa Centrala si de Est, se vor strange legaturile economice in cadrul UE, se vor pastra diferentele de gust si amenajare optionala in industria turistica.

De altfel, intre valorile europene general acceptate, pe primele locuri se situeaza familia (81%), munca(53%), prietenii si relatiile cu cei din jur (43%), recreerea(38%), toleranta(79%), religia(19%), politica(8%) fapt care arata ca si in viitoarele decenii se vor pastra diferente in modul de viata, de organizare a familiei, de alegere a locului de munca, de petrecere a timpului liber. In ultimii ani ai secolului ce abia s-a incheiat, au avut loc mai multe intruniri ale tarilor UE, care au pus problema realizarii unei largi confederatii europene. Tarile care au privit negativ acest fenomen si nu l-au acceptat sunt: Danemarca, Finlanda, Austria, Anglia, Luxemburg, Germania, Irlanda, iar cele care au acceptat sunt: Belgia, Italia, Franta, Spania, Grecia. Cea mai mare apropiere dintre tari si locuitorii acestora va fi Internet-ul. Noua revolutie electronica reprezinta nu numai un progres de ordin tehnic, dar deschide noi usi informatiei comercializarii in plan social(forta de munca) si economic(produse si servicii).

Aceasta noua economie care apare la orizont va produce mari schimbari si in plan moral, deoarece este purtatoarea unui progres individual si permite atingerea unei stari de bunastare.

Noilor performante din informatica li se adauga cele din genetica, medicina, astrofizica, biotehnologie care vor continua si in deceniile urmatoare.

In conditiile in care economiile tarilor dezvoltate din UE isi pastreaza ritmul de crestere anual, tot mai multi europeni vor dori sa calatoreasca mai aproape sau mai departe si de mai multe ori pe an. Ei doresc sa vada si sa cunoasca locuri noi, sa se deconecteze, si prin asta sa profite la maximum de viata pentru a-si uita anxietatile zilnice si stresul curent.

Inovarea in materie de turism nu trebuie sa copieze modele perimate si nu trebuie sa ramana ancorata in trecut; dimpotriva, este necesar sa prezinte mereu noul, ineditul, sa arate noi forme de arhitectura, agrement.

In cunoasterea potentialilor turisti, deosebit de interesante sunt sondajele de opinie, care arata modul in care europenii din UE privesc problemele vietii cotidiene (2000).

Astfel, pentru cele 8 tari luate in calcul(Belgia, Franta, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Olanda) se constata ca 42% din locuitori sunt preocupati de situatia economica din propria tara, 33% de nivelul lor de viata; cei mai optimisti s-au dovedit a fi spaniolii, francezii, belgienii, britanicii, iar cei mai putin increzatori, mai pesimisti spaniolii si olandezii. In fata problemelor curente, cei mai multi se arata preocupati(circa 60%) de viitorul profesional. In frunte se situeaza spaniolii, portughezii, francezii, germanii, polonezii, britanicii, spaniolii; alte aspecte vizeaza insecuritatea fizica si sanitara. Cei mai preocupati sunt spaniolii, francezii, englezii, germanii, polonezii, aceasta fiind in stransa relatie si cu statutul social al persoanelor intervievate.

Alaturi de acestea, in ultimele doua decenii s-au adaugat problemele de poluare a mediului; cei mai interesati sunt francezii(74%) urmati de germani(70%), englezi si italieni(cu 66% fiecare). Noile evolutii politice din Orientul Apropriat si Mijlociu, din Iugoslavia, unele conflicte religioase(Egipt, Turcia, India) au condus la scaderea numarului de turisti europeni. Ingrijorarea acestora creste odata cu varsta, cei mai activi fiind italienii(68%), germanii(55%), francezii(55%), englezii(49%). Un aspect interesant este dat de faptul ca exista numeroase persoane care se deplaseaza intr-un fel de turism de caritate, in scop umanitar, pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp.

Sursa: Touriscopie-la ville-marketing des professionels du tourism, vers un leurs-tourisme(no.19-2000), Paris, France.

Industria turistica si in particular, turismul rural trebuie sa faca fata in permanenta provocarilor competitiei. Calitatea a devenit un element chei in actiunile comunitare indreptate catre sporirea competitivitatii turismului rural european - conditie a cresterii, a crearii de noi locuri de munca si, implicit a dezvoltarii sustenabile si echilibrate in Uniunea Europeana. In plus, introducerea monedei unice europene, incheierea procesului de liberalizare in transporturi si dezvoltarea retelelor de transport, functionarea mult mai eficienta a Pietei Unice, coroborata cu expansiunea noilor tehnologii, reprezinta elemente care vor majora cererea turistica, vor facilita o mai buna mobilitate a cetatenilor si vor contribui la o internationalizare mai accentuata a fluxurilor turistice la nivelul Europei.

In ciuda faptului ca turismul reprezinta un sector in crestere, turismul de masa se confrunta in prezent cu o serie de dificultati, cea mai importanta referindu-se la incapacitatea turoperatorilor de a satisface cererile turistilor care nu mai sunt atrasi de statiunile supraaglomerate si sunt dornici sa descopere locuri si oameni noi. Aceasta stare de fapt reprezinta o imensa oportunitate pentru turismul rural, insa doar in cazul in care produsele oferite vor raspunde aspiratiilor acestui grup de turisti.

Situatia actuala la nivel european se caracterizeaza in principal prin:

Lipsa unor servicii turistice complexe, in special in Europa de Sud

Pe langa existenta unor retele de rezervari pentru turismul rural si unitati de cazare pentru familii cu venituri reduse, nu exista turism rural bine structurat vizibil pe piata (nu exista turoperatori de turism rural, cataloage de produse turistice, separat de cele cu facilitatile de cazare). In majoritatea cazurilor, proprietarii de unitati de cazare turistica "isi asteapta clientii" , in speranta ca guvernul, prin campaniile sale de promovare turistica, va asigura fluxurile de turisti asteptate.

O oferta bine structurata pentru activitatile culturale si de agrement disponibile se afla inca la inceputuri. Produsele turistice axate pe o tema anume, care sa combine sederea cu diverse tipuri de activitati - zona in care piata turistica este in crestere - se afla in stadiul de asamblare.

Turismul rural este puternic influentat de sezonalitate

Spre exemplu, in Franta, "Federation Nationale des Gites Ruraux" inregistreaza o medie a ocuparii de 15 saptamani pe an, perioada in care gradul de ocupare este in medie de 70%, rezultand un grad de ocupare anuala de circa 20%.

In consecinta, turismul tinde sa ofere produse cu valoare adaugata redusa.

Desi turismul de masa se confrunta cu o criza, turoperatorii inregistrand diminuari ale numarului de turisti care se indreapta catre centrele traditionale de turism (in special Coasta Mediteranei), specialistii sunt sceptici in ceea ce priveste un aflux masiv de vizitatori catre turismul rural. Oricum, turoperatorii isi vor mentine si chiar majora cota de piata doar prin oferirea de servicii noi sau prin relansarea celor vechi.

Criza turismului de masa este cel mai bine ilustrata de marii ofertanti de pachete turistice, incapabili sa atraga clienti orientati catre sejururi "personalizate", departe de statiunile turistice, in zone unde unde exista posibilitati de explorare si de cunoastere a locuitorilor. Acest segment de consumatori reprezinta o parte insemnata a cererii, in special in Europa de Sud. Insa gama de produse oferite nu acopera inca volumul cererii, tinand cont de faptul ca ele trebuie sa intalneasca o serie de criterii, facandu-le astfel imposibil de standardizat:

-dorinta de independenta (grupuri mici, circuland cu autoturismul personal)

-cautarea unui "stil", a autenticitatii si nu a arhetipurilor

-atractia catre sejururile cu "continut", contactul cu populatia locala

-cererea indreptata catre turismul in extrasezon, cu sederi scurte (vineri, sambata, duminica sau maxim o saptamana), de preferat la mica departare de casa

Catre acest tip de produse - personalizate si traditionale - ar trebui sa se indrepte turismul rural.