INDRUMATOR

pentru teme de casa la disciplina

STUDII DE IMPACT, BILANTURI SI AUDITURI DE MEDIU

Tema 1. Studiul global al efectelor unui proiect asupra mediului prin metoda analizei multicriteriale

Analiza multicriteriala cu ponderarea criteriilor

Enunt tema

Folosind metoda analizei multicriteriale, sa se aleaga alternativa cea mai convenabila pentru amplasamentul unui depozit de deseuri menajere, al carui beneficiar va fi Primaria orasului Tulcea (vezi Fig. 1).

Caracteristici generale ale depozitului sunt urmatoarele:

capacitatea totala a depozitului: 1.700.000 m³ 

suprafata totala: 12,5 ha

inaltimea maxima de depozitare a deseurilor (de la baza rampei): 25 m

durata de functionare: aprox. 30 de ani.

Fig. 1 Harta judetului Tulcea

Pentru cele 4 alternative posibile se dau urmatoarele detalii:

A1 - amplasamentul propus se afla la extremitatea nord-estica a municipiului Tulcea, la 0,2 km de bratul Sulina, in zona inundabila; pozitia apei freatice este la 1 m adancime; fertilitatea terenului este scazuta;

A2 - amplasamentul propus se afla la 10 km nord de localitatea Agighiol, invers sensului de bataie a vantului (vantul bate de la N spre S), relieful este plan, fertilitatea solului este medie;

A3 - amplasamentul propus se afla la extremitatea estica a localitatii Isaccea; relieful este depresionar (un crov);

A4 - amplasamentul propus se afla la extremitatea sudica a localitatii Enisala.

Surse de informare

HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor (ANEXA 1)

OM 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor (cu modif. si compl. ulterioare)

Revista "Mediul Inconjurator" nr. 3/1996

Cursul "Imbunatatiri Funciare si Protectia Mediului" - L. Nedelcu si C. Mitoiu (2000)

Faze de lucru

1) Identificarea amplasamentelor pe harta/planul de situatie.

2) Alocarea de ponderi fiecarei grupe de criterii, astfel incat suma ponderilor sa fie egala cu 1.

3) Acordarea de note de la 1 la 3, pentru fiecare criteriu; nota maxima (3) corespunde unui impact minim si semnifica respectarea cerintei impuse.

4) Se insumeaza notele in cadrul fiecarui criteriu.

5) Se inmulteste suma notelor cu ponderile interioare fiecarei grupe de criterii.

6) Se insumeaza notele ponderate stabilite in pasul 5.

7) Se alege alternativa cu punctajul cel mai mare, respectiv varianta care raspunde cel mai bine cerintelor impuse.

Prezentare rezultate

Rezultatele se prezinta in format tabelar (vezi modelul din Tab. 1).

Concluzii

Aplicarea metodei analizei multicriteriale permite compararea mai multor variante de solutii ale unui proiect, in baza unor criterii reprezentative/relevante pentru acel proiect. Finalitatea metodei consta in alegerea si recomandarea alternativei care respecta cat mai complet cerintele impuse.

In cazul unui proiect ce contine toate detaliile tehnice, economice, sociale si ecologice, notele pentru fiecare indicator se pot da intr-un ecart mai larg (de exemplu, de la 1 la 10). Scala de bonitare a variantei optime este conventionala; echipa care realizeaza analiza multicriteriala isi alege de la inceput criteriile de evaluare, o scala convenabila si isi stabileste procedura:

notele mici reflecta un impact minim si, prin urmare, varianta cu punctaj minim va fi cea selectata; sau

notele mari reflecta respectarea la cel mai inalt nivel a cerintelor de indeplinit si, prin urmare, varianta cu punctaj maxim va fi cea selectata.

Tab. 1 Model de tabel pentru analiza multicriteriala (cu ponderarea criteriilor)

Tema 2. Studiul global al efectelor unui proiect asupra mediului prin metoda matricelor

1. Enunt tema

Sa se analizeze efectele asupra factorilor de mediu pentru un proiect de regularizare a albiei unui rau si sa se propuna masuri de limitare a efectelor negative potentiale.

Analiza va fi facuta pentru varianta P2 de proiect reprezentata in fig.2

3. Faze de lucru

Principalele faze de lucru sunt urmatoarele:

1) Se alcatuieste o lista de activitati specifice etapei care se evalueaza si o lista de efecte posibile

2) Se construieste matricea de evaluare a impactului astfel: pe coloane se includ activitatile, iar pe linii se includ efectele posibile. Activitatile se pot grupa pe faze semnificative, iar efectele posibile se pot grupa in functie de: natura efectelor, tipul efectelor, factorii de mediu etc. 

3) Se analizeaza activitatile incluse in matrice si se stabileste care sunt efectele posibile asupra mediului; intersectiile coloanei activitatii analizate cu liniile corespunzatoare efectelor identificate se marcheaza cu X-uri .

4) Se inlocuiesc X-urile cu notele acordate de echipa de evaluare. La stabilirea sistemului de notare se au in vedere: intensitatea efectelor, amploarea acestora, reversibilitatea in timp s.a.; de exemplu, se poate alege urmatoarea varianta:

1 - efect slab (intensitate si amploare reduse, reversibil);

2 - efect mediu (intensitate si amploare reduse, reversibil dupa o perioada de timp);

3 - efect major (intensitate si amploare importante, ireversibil).

Model de tabel pentru evaluarea impactului folosind metoda matricelor

(efectele activitatilor 1 4 asupra apei)

5) Prelucrarea primara a matricei:

- pentru fiecare activitate se insumeaza pe verticala numarul efectelor si punctajul total al acestora, atat pentru efectele pozitive (total pozitiv), cat si pentru cele negative (total negativ);

- se insumeaza pe orizontala numarul de aparitii pentru fiecare tip de efect asupra mediului, in special pentru cele negative.

6) Se insumeaza algebric punctajul efectelor corespunzatoare fiecarei activitati.

7) Se insumeaza algebric totalul notelor efectelor negative si pozitive.

4. Prezentare rezultate

Marimea matricei de evaluare depinde de complexitatea proiectului, dar si de abordarea colectivului de evaluare. Rezultatele se prezinta tabelar, sub forma unei matrice unice sau sub forma mai multor tabele,urmand ca rezultatele pe componente sa fie insumate si prezentate pentru intregul proiect.

5. Concluzii

Ca urmare a evaluarii impactului folosind metoda matricelor, se poate aprecia:

care alternativa de proiect are cel mai mic impact asupra mediului si reprezinta varianta optima, pentru ca are cel mai bun bilant al efectelor negative si pozitive;

care sunt efectele negative cele mai grave

care sunt activitatile care genereaza cele mai numeroase efecte negative;

care sunt efectele negative care apar cel mai frecvent;

care sunt cele mai potrivite masuri necesar a fi luate pentru a se limita efectele negative s.a.

In general, evaluarea impactului asupra mediului se face pentru mai multe variante de proiect ale aceleiasi investitii, inclusiv pentru varianta initiala - fara proiect. Se va alege si se va propune spre executie alternativa de proiect pentru care impactul asupra mediului este minim si pentru care au fost identificate masurile si mijloacele de limitare a efectelor negative asupra mediului.

Activitati si efecte potentiale in cazul unui proiect de regularizari

- exemplu -

ORGANIZARE DE SANTIER

Executie drumuri de acces

Amenajare platforme depozitare materiale

Amenajare spatii aferente parcului auto (rampe, ateliere reparatii etc.)   

Executie platforma utilaje

Amenajare depozit combustibili

Executie baraci (cazare muncitori si activitati tehnico-administrative)

Executie grup sanitar si fosa septica

Amenajare cantina

Executia retea de alimentare cu apa

Executie racord la reteaua de alimentare cu energie electrica

Amenajare spatii colectare si depozitare deseuri (menajere si tehnologice)

Amenajarea unui pichet de stingere a incendiilor

Executie imprejmuire

EXECUTIE GROPI DE IMPRUMUT

Executie lucrari de decopertare

Transport si depozitare temporara a stratului vegetal

Executie lucrari de excavatie

Executie lucrari de nivelare

Imprastiere/repunere strat vegetal

TAIERE COT

Executie batardou/baraj provizoriu

Executie canal pentru devierea cursului de apa

Sapare albie minora pe noul traseu

Astupare deviere

EXECUTIE DIG

Sapare fundatie

Transport si imprastiere pamant excavat

Compactare

Finisare taluzuri

Consolidare taluzuri prin inierbare

EXECUTIE DRENAJE

Executie canal de drenaj (la baza digului, in incinta)

Executie statie de pompare pentru evacuarea apei

EXECUTIE APARARI DE MAL

Taluzare maluri

Executie aparari de maluri

EXECUTIE PLANTATII DE PROTECTIE

Executare gropi

Plantare puieti

EXPLOATARE CURENTA
Executie rampe de acces

Montare mire de observatie

Executare puturi hidrogeologice

Astupare galerii

Intretinere plantatii de protectie (taieri, tratamente, completari goluri)

IIntretinere taluzuri (cosire)

Intretinere statie de pompare

EXPLOATARE LA APE MARI

Astupare galerii

Suprainaltare dig (diguri iepuresti, saci cu nisip/pamant)

Executie saltele de fascine

Captare grifoane

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Efecte asupra aerului

- efecte fizico-chimice:

- cresterea concentratiei de particule

- cresterea concentratiei de noxe

- modificarea umiditatii/microclimatului (ca urmare a reducerii suprafetei inundabile)

- cresterea poluarii fonice

- efecte estetice

- reducerea vizibilitatii

Efecte asupra florei si faunei

- efecte fizice

- scaderea densitatii populatiei de pesti

- reducerea numarului de specii

- scaderea masei vegetale

- aparitia de noi habitate

- efecte ecologice

- distrugerea zonelor de procurare a hranei

- disconfort produs de zgomot si vibratii

- distrugerea zonelor de cuibarit

- perturbatii in lantul trofic

- aparitia de noi habitate

- modificarea compozitiei floristice

Efecte asupra peisajului:

- modificarea reliefului/topografiei zonei

- inrautatirea calitatilor estetice ale peisajului

- diminuarea urmelor inundatiilor

Efecte asupra solului:

- efecte fizico-chimice

- modificarea structurii solului (din cauza tasarii si compactarii)

- modificari de textura (din cauza mobilizarii solului)

- modificarea proprietatilor chimice (din cauza poluarilor accidentale)

- ocuparea cu constructii/amenajari a unor suprafete

- saraturarea solului in zona canalului de drenaj

- modificarea microreliefului albiei minore

- efecte ecologice

- modificarea proprietatilor biologice (disparitia unor microorganisme)

- inhibarea proceselor pedogenetice

- modificarea habitatului florei si faunei terestre

- reducerea suprafetei zonei umede

- favorabilitate pentru ecosistemele agricole

- efecte social-economice

- reducerea fertilitatii solului

- cresterea suprafetei cultivate prin reducerea suprafetei inundabile

- cresterea eficientei economice a unor suprafete

- reducerea colmatarilor

- efecte estetice

- inrautatire aspect (in zona gropilor de imprumut)

- atenuarea riscului de baltire

Efecte asupra apei:

- efecte fizico-chimice

- cresterea vitezei, debitului si a nivelului apei

- cresterea turbiditatii

- cresterea capacitatii erozive a cursului de apa

- oscilatii ale nivelului apei freatice

- poluarea accidentala a apelor

- consum de apa pentru compactare

- cresterea mineralizarii apei freatice

- efecte ecologice

- modificarea biocenozelor

- cresterea capacitatii de autoepurare

- asigurarea debitului salubru

- efecte estetice

- alterarea luminozitatii apei

Efecte asupra mediului uman:

- modificarea densitatii populatiei

- restrangerea activitatilor de agrement

- cresterea cheltuielilor pt. obtinerea productiilor agricole

- restrangerea turismului

- suprasolicitarea unor servicii si utilitati publice locale

- cresterea consumului de energie

- cresterea numarului de locuri de munca

- cresterea veniturilor

- diversificarea ocupatiilor/activitatilor

- reducerea exodului populatiei

- cresterea calitatii vietii

- imbunatatirea infrastructurii (drumuri de acces s.a.)

- scaderea cheltuielilor pentru inlaturarea efectelor inundatiilor

- scaderea interesului pentru pescuit

- alterarea calitatii apei potabile din zona

Tema 3. Gestiunea deseurilor

1. Enunt tema

Sa se completeze formularele privind gestiunea deseurilor (conform Anexei 1 din OM 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase).

Se va alege una din urmatoarele subteme:

A. Gestiunea deseurilor generate intr-un complex studentesc, in cadrul caruia isi desfasoara activitatea 2100 de studenti si 350 de cadre didactice si personal administrativ; in complex se gasesc 2 camine si o cantina care deservesc aproximativ 500 de studenti.   

B. Gestiunea deseurilor generate in sectorul administrativ al unui complex studentesc, care cuprinde un parc auto (10 autoturisme, 5 camioane, 3 tractoare), un atelier de reparatii si sere de flori (cca 2000 m²).

C. Gestiunea deseurilor generate in cadrul unui supermarket cu profil alimentar, in care-si desfasoara activitatea aproximativ 300 de persoane; activitatile de transport sunt asigurate de un parc auto propriu, care cuprinde 10 autoturisme si 50 mijloace auto destinate transportului de marfuri.

2. Surse de informare

Hotarare de Guvern nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (extras in ANEXA 1)

Ordonanta de Urgenta nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor (extras in ANEXA 2)

Hotarare de Guvern nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor

3. Faze de lucru

1) Se identifica activitatile generatoare de deseuri si categoriile de deseuri specifice, conform procedurii precizate in legislatia in vigoare (vezi ANEXA 1).

2) Se identifica pentru fiecare deseu codul format din 6 cifre (vezi ANEXA 1).

3) Se estimeaza cantitatile generate lunar, pentru fiecare deseu individual.

4) Se evidentiaza cantitatile valorificate, eliminate sau ramase in stoc pentru fiecare tip de deseu.

4. Prezentare rezultate : HG nr. 856/2002

Art. 1

Agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deseu.

Datele centralizate anual privind evidenta gestiunii deseurilor se transmit autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, la cererea acestora.

Art. 7

Deseurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite, se incadreaza la codul 15 01, si nu la codul 20 01.

Rezultatele se prezinta conform formularului tipizat din la care se anexeaza evaluarile prin calcul a cantitatilor de deseuri generate.

Extras din HG nr. 856/2002 EVIDENTA GESTIUNII DESEURILOR

Agentul economic

Anul ..

Tipul de deseu .. cod (conform codificarii din anexa nr. 1)

Starea fizica ..

Unitatea de masura

CAPITOLUL 1: Generarea deseurilor

CAPITOLUL 2: Stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor

NOTA:

CAPITOLUL 3: Valorificarea deseurilor

CAPITOLUL 4: Eliminarea deseurilor

5. Concluzii

Conform legislatiei in vigoare, fiecare agent economic are obligatia sa tina o evidenta a gestiunii deseurilor, pe care sa o puna anual la dispozitia autoritatii locale de protectie mediului. Cantitatile de deseuri generate, stocate, valorificate si eliminate se stabilesc in baza documentelor justificative, a documentelor contabile, a contractelor incheiate cu agenti economici autorizati etc.

Evidenta gestiunii deseurilor permite: evidentierea cantitatilor generate si compararea acestora cu valorile standardizate, evaluate pe tipuri de industrii; evidentierea stocurilor si luarea deciziilor adecvate de eliminare a lor; identificarea modalitatilor fezabile de valorificare si de eliminare a deseurilor; realizarea de statistici la nivel local, judetean sau national etc.

ANEXA 1

HG 856/2002

LISTA cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Deseurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (^*)

01. Deseuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor

02. Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor

03. Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului

04. Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila

05. Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor

06. Deseuri din procese chimice anorganice

07. Deseuri din procese chimice organice

08. Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice

09. Deseuri din industria fotografica

Deseuri din procesele termice

Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa

Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice

Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19)

Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti (cu exceptia 07 si 08)

Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire., filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte

Deseuri nespecificate in alta parte

Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)

Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare si/sau cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii)

Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

ANEXA 2

OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

(cu modificarile si completarile ulterioare)

- extras -

SEMNIFICATIA unor termeni in sensul prezentei ordonante de urgenta

. ciclu de viata al produsului - intervalul de timp cuprins intre data de fabricatie a unui produs si data cand acesta devine deseu;

. colectare - strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, in vederea transportului lor;

. deponii - material rezultat prin decopertarea solului in urma excavatiilor;

. deseu - orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa nr. I B, pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

. deseuri menajere - deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;

. deseuri asimilabile cu deseuri menajere - deseuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea;

. deseuri periculoase - deseurile mentionate la art. 181 alin. (1), care se incadreaza la categoriile sau tipurile generice de deseuri periculoase, prezentate in anexa nr. IC, si constituentii acestor deseuri, prezentati in anexa nr. I D, constituenti care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase atunci cand au una sau mai multe dintre proprietatile descrise in anexa nr. I E;

. detinator - producatorul de deseuri sau persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente ori persoana juridica care are deseuri in posesia sa. Se considera detinator si persoana care transporta deseuri, pe toata durata transportului, pana la livrarea lor, pentru tratare ulterioara, unei alte persoane;

. eliminare - orice operatiune prevazuta in anexa nr. IIA;

. gestionare - colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora;

. operator - orice persoana fizica sau juridica investita cu atributii si responsabilitati in activitati autorizate in domeniul gestiunii deseurilor;

. producator - orice persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente sau persoana juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial) si/sau care a efectuat operatiuni de pretratare, de amestecare sau alte operatiuni care genereaza schimbarea naturii ori a compozitiei acestor deseuri;

. reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza in cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput;

. reciclare - operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;

. tranzit - transportul pe teritoriul national de la o granita la alta, cu stationari de scurta durata, exclusiv cu caracter tehnic si fara modificarea cantitatii confirmate prin sigiliul vamal;

. tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor;

. valorificare - orice operatiune mentionata in anexa nr. II B;

CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deseuri periculoase

A) Deseuri care prezinta una dintre proprietatile descrise in anexa nr. I E si care constau in:

1. deseuri anatomice, deseuri spitalicesti sau alte deseuri clinice;

2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare;

3. conservanti pentru lemn;

4. biocide si substante fitofarmaceutice;

5. reziduuri de substante refolosite ca solventi;

6. substante organice halogenate, neutilizate ca solventi, cu exceptia materialelor polimerizate inerte;

7. amestecuri de saruri ce contin cianuri;

8. uleiuri minerale si substante uleioase;

9. amestecuri sau emulsii de uleiuri si hidrocarburi, cu/in apa;

10. substante continand PCB (bifenilpoliclorurati) sau PCT (trifenilpoliclorurati);

11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament pirolitic;

12. cerneluri, coloranti, pigmenti, vopsele, grunduri, lacuri;

13. rasini, latex, plastifianti, cleiuri/adezivi;

14. substante chimice rezultate din activitati de cercetare, dezvoltare sau invatamant care nu sunt identificate sau/si sunt noi si ale caror efecte asupra omului sau mediului nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune ca sunt periculoase;

15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile;

16. substante sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice;

17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor policlorurati;

18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-dioxinelor policlorurate.

B) Deseuri care contin unul dintre constituentii cuprinsi in anexa nr. I D si care au proprietatile

descrise in anexa nr. I E, constand in:

19. sapun, grasimi, ceara de natura animala sau vegetala;

20. substante organice nehalogenate, neutilizabile ca solventi;

21. substante anorganice, fara metale sau compusi metalici;

22. cenusa si/sau zgura;

23. sol, nisip, argila, inclusiv material din dragare;

24. amestecuri de saruri fara cianuri;

25. prafuri si pulberi metalice;

26. catalizatori uzati;

27. lichide sau namoluri continand metale ori compusi metalici;

28. reziduuri rezultate din tehnologiile de reducere a poluarii (praful retinut in sacii filtrelor de aer), cu exceptia celor prevazute la pct. 29, 30 si 33;

29. namoluri de la scrubere;

30. namoluri de la statiile de tratare a apei;

31. reziduuri de decarbonatare;

32. reziduuri de schimbatori de ioni;

33. namoluri de la statiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosinta agricola;

34. reziduuri de la spalarea/curatarea rezervoarelor si/sau a echipamentelor;

35. echipamente contaminate;

36. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al caror continut include unul sau mai multe componente cuprinse in anexa nr. I D;

37. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice;

38. uleiuri vegetale;

39. materiale rezultate din colectarea selectiva a deseurilor menajere si care prezinta una dintre caracteristicile mentionate in anexa nr. I E;

40. orice alte deseuri care contin unul dintre constituentii cuprinsi in anexa nr. I D si oricare dintre proprietatile inscrise in anexa nr. I E.

ANEXA 2A: OPERATIUNI de eliminare a deseurilor

depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de gunoi);

tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor depozitate pe sol);

injectarea in subteran (de exemplu: injectarea deseurilor pompabile in puturi, saline sau in straturi geologice);

descarcarea pe suprafete (de exemplu: descarcarea de deseuri lichide sau de namoluri in depresiuni, iazuri sau lagune);

depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu);

evacuarea deseurilor solide in apele interioare de suprafata si subterane;

evacuarea in mari/oceane, inclusiv ingroparea in subsolul marin;

tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta in final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12;

tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta in final si sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);

incinerare pe sol;

incinerare pe mare;

stocare permanenta (de exemplu, introducerea de containere cu deseuri intr-o mina);

amestecare, inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile mentionate la pct. 1-12;

reambalare inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile mentionate la pct. 1-13;

stocarea inainte de efectuarea oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-14, cu exceptia depozitarii temporare, inaintea colectarii, pe zona de producere.

ANEXA 2B: OPERATIUNI de valorificare a deseurilor

utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei;

reciclarea sau recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi;

reciclarea sau recuperarea metalelor sau compusilor metalici;

reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;

regenerarea acizilor sau bazelor;

valorificarea produselor folosite la captarea poluantilor;

valorificarea produselor din catalizatori;

rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizari ale acestora;

recuperarea sau regenerarea solventilor;

imprastierea pe sol, in beneficiul agriculturii sau pentru reconstructie ecologica, inclusiv operatiunile de compostare si alte procese de transformare biologica;

utilizarea deseurilor obtinute in urma oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-10;

schimb de deseuri intre detinatori, pentru a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-11;

stocarea de deseuri in scopul de a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporara inaintea colectarii, in zona de producere.

Date privind compozitia deseurilor menajere de la populatie

Sursa : Studii APM, ICIM,MMGA

Date privind compozitia procentuala medie a deseurilor menajere pentru 2002