Turismul - concept si particularitati

Inceputurile turismului se pierd in adancurile vremurilor. Desi nu exista calatorii turistice, in Comuna primitiva, se poate vorbi despre aparitia calatoriei (din necesitati materiale); aceste calatorii au trezit dorinta de deplasare si curiozitatea oamenilor de a cunoaste ceea ce se afla dincolo de sfera de existenta si influenta a grupului social din care faceau parte. Cei mai multi autori sunt de parere ca - in antichitate - putem vorbi deja de "calatorie turistica"; astfel, mase relativ importante de oameni erau antrenate in vechile state grecesti pentru vizitarea locurilor sfinte, a bailor curative, cu ocazia jocurilor festive organizate la perioade regulate sau odata cu serbarile olimpice. In Roma antica, majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale si militare; de asemenea este mentionata circulatia spre baile curative. Evul mediu consacra vizitele la unele temple de renume, in timp ce Renasterea genereaza voiajele de placere, precum si pe cele legate de curiozitatile intelectuale. Odata cu sfarsitul razboaielor napoleoniene are loc transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis; motorul cu abur, inventarea si aplicarea sa la trenuri si vapoare, au dat un puternic avant dezvoltarii turismului. In jurul anului 1700 s-a format asa numitul "grand tour", itinerar ce cuprindea orasele: Paris, Torino, Florenta, Roma, Neapole, Venetia, Viena, precum si regiunea Rhinului - Germania; durata calatoriei era de 3 ani. Cu aceasta ocazie apar termenii de "turism" si "turist". Dupa cel de-al doilea razboi mondial turismul inregistreaza cu adevarat o dezvoltare deosebita.

In ceea ce priveste incercarile de definire a conceptului "turism", eforturile se plaseaza la doar cateva decenii in urma noastra. Amintim doar cateva dintre acestea :

1942 Turismul = "ansamblul relatiilor si faptelor constituite prin deplasarea si sejurul persoanelor, in afara locului lor obisnuit de rezidenta, fara ca acestea sa fie motivate de o activitate lucrativa oarecare";

1963 Roma - Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si Calatoriile Internationale - se adopta o definitie larg utilizata, bazandu-se pe doua elemente principale :

motivul

durata voiajelor

A)    Motivul sejurului

= criteriu care conduce la structurarea calatorilor - dintr-o tara sau localitate - in doua mari categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoria turistilor

Nu fac parte din categoria turistilor urmatoarele tipuri de calatori :

lucratorii veniti din afara

imigrantii temporari sau permanenti

nomazii

pasagerii in tranzit

refugiatii

membrii fortelor armate

reprezentantii consulari

diplomatii,

adica : persoanele care urmeaza sa exercite in spatiul avut in vedere unele activitati remunerate.

Fac parte din categoria turistilor toate persoanele care calatoresc intr-o serie de scopuri cum ar fi :

petrecerea timpului liber

recreere

sport

misiuni

mitinguri

congrese

studii

vizitarea rudelor si prietenilor

efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale

realizarea de tratamente medicale

pelerinaje religioase sau de alt ordin.

In randul turistilor unei tari sunt inclusi :

. strainii non-rezidenti

. nationalii rezidenti in afara

. membrii echipajelor mijloacelor de transport straine aflate in reparatii sau escala care apeleaza la serviciile de cazare-masa din acea tara

. vizitatorii de scurta durata (pasagerii aflati in croaziera si care debarca pentru a vizita tinutul).

Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) : a propus clasificarea diferitelor tipuri de voiaje ; pe seama acestui criteriu in sase grupe :

timp liber , odihna , vacanta

vizitarea rudelor si prietenilor

afaceri si motive profesionale

tratament medical

pelerinaje sau motive religioase

alte cauze

In 1968 - OMT propune incadrarea turistilor in urmatoarele trei categorii :

a)      turisti propriu-zisi ( adevarati ) - care calatoresc de placere;

b)      turisti de afaceri - carora le sunt asimilati parlamentarii, delegatiile oficiale si toate celelalte persoane care calatoresc in scopuri profesionale;

c)      alti turisti - incluzand studentii straini, pelerini, misionarii, persoane aflate la cura, participantii la funeralii.

Obs.: Aceasta clasificare are un caracter pur conventional.

B)    Durata sejurului - criteriul cazarii peste noapte - serveste la identificarea altor doua categorii de vizitatori

excursionistii - vizitatori de o zi care nu-si petrec noaptea in localitatea sau tara respectiva;

turistii - care vor ramane acolo cel putin o noapte, dar maximum de timp pe care o persoana il poate petrece intr-o tara pentru a fi considerata vizitator este de 1 an.

In 1991 la Otawa - OMT defineste turismul ca reprezentand activitatile angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor, in locuri situate in afara mediului rezidential pentru o perioada de peste 24 ore sau de cel putin 1 noapte, fara a depasi un an, in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri, ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

→ distingem :

Turism intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara;

Turism receptor (inbound tourism) = nerezidentii unei tari care viziteaza o tara data (alta decat tara lor);

Turism emitent (outbound tourism) = rezidentii unei tari care viziteaza o alta tara.

→ forme asociate:

Turism interior = Turism intern + Turism receptor

Turism national = Turism intern + Turism emitent

Turism international = Turism receptor + Turism emitent

In afara termenului de "turism", limbajul curent si cel de specialitate, utilizeaza si alti termeni care, la prima vedere au continut asemanator, specialistii in turism, atribuindu-le insa, sensuri diferite.

Recreere provine din latinescul : recreare = refacere, reimprospatare si presupune tot ceea ce un individ intreprinde, in timpul lui liber, pentru revitalizare.

Timp liber timpul asupra caruia omul dispune absolut liber, utilizandu-l asa cum doreste el.

OBS: pentru a fi vorba de recreere, actiunile angajate in timpul liber trebuie sa fie constructive si placute.

Þ distanta si spatiul nu sunt implicate.

Þ se poate realiza si in afara actelor de turism

Calatoria = notiune care presupune deplasarea unei persoane, cu sau fara un vehicul, intre cel putin doua puncte (de plecare si de destinatie), situate in locuri diferite, cel care o efectueaza purtand denumirea de calator.

OBS: Desi turismul o presupune, sfera ei de cuprindere depaseste continutul acestuia.

Vizita = notiunea cu intelesul cel mai apropriat de "turism" indicand orice calatorie care se face in unul din cele 6 motive enumerate; autorul ei se numeste vizitator; se refera in acelasi timp la actele de turism si la excursii , dar nu numai.

Excursia = este o vizita avand durata de cel mult o zi, in timp ce :

Turismul = vizita in care persoana petrece cel putin o noapte intr-un loc special de gazduire (colectiv sau privat) situat in locul    vizitat.

Particularitatile turismului:

Turismul se incadreaza in sfera serviciilor Þ va prezenta toate particularitatile acestora: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea, perisabilitatea (nestocabilitatea).

In plus are unele caracteristici proprii:

sezonalitatea - cererea fluctuanta, adica: amploarea si intensitatea sa variaza mult de la o perioada la alta (saptamana, luna, an), fiind strans legate de timpul liber.

interdependenta produselor turistice - pentru ca: beneficiarul turismului este intotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materiale si servicii, care se leaga unele de altele (cronologic si cauzal)

nivelul ridicat al costurilor fixe - determinat de caracterul rigid al ofertei si de caracterul nestocabil al serviciilor (este necesara inlocuirea stocului de produse cu cel de capacitati: de transport, de cazare)