Turismul in Romania

Turismul in Romania

Intre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief si peisaje pitoresti, armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes vanatoresc, inegalabile monumente istorice, de arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variate motivatii ale turistilor romani si straini.

Putem spune astfel ca, Romania, tara cu traditie si experienta in domeniul turismului, face parte dintr-o categorie singulara de tari: desi are un potential turistic natural si antropic de o mare valoare si varietate, concentrat pe o suprafata relativ mica, nu a reusit sa faca din industria turismului o sursa importanta a cresterii ei economice si a dezvoltarii generale. Cu toate acestea ea s-a situat de-a lungul timpului, intre destinatiile de vacanta recunoscute si apreciate in lume.

Capitolul de fata reuneste aspecte ce vizeaza situatia turismului romanesc si modul in care a evoluat el, dupa anul 2000 si mai ales cum a fost influentat de evenimentele majore care au avut loc pe plan mondial si regional.

1. Analiza si evaluarea principalilor indicatori statistici in turismul romanesc

Cazarea turistica - componenta principala a bazei tehnico materiale - reprezinta un puternic sprijin pentru activitatea turistica din tara noastra, atat prin numarul important de locuri, cat si prin structura acestora. Dupa 1995, numarul structurilor de cazare turistica a inregistrat o crestere continua, de la 2965 - in anul 1995 la 4694 in 2007. In 2007, structurile de cazare erau astfel impartite: 1081 hoteluri si moteluri, 6 hanuri, 104 cabane, 62 campinguri, 708 vile, 115 tabere scolare, 736 pensiuni turistice urbane, 3 sate de vacanta, 9 spatii de cazare pe nave si 1292 pensiuni agroturistice. Cel mai mult a crescut numarul pensiunilor turistice rurale. Daca in 1995 erau 61 de unitati de acest gen, in 2007 numarul lor a ajuns la 1292.

In ghidurile straine de turism, Romania este bine cotata la capitolul resurse naturale, dar prost la servicii si siguranta personala. Strainii cred ca ceea ce ne lipseste sunt statiunile cu grad de confort ridicat si dotari. Din acest punct de vedere, suntem surclasati de Ungaria, care isi exploateaza resursele naturale cu o eficienta incomparabila. Fara litoral, fara munte sau delta, vecinii de la est obtin anual din turism peste 4 miliarde de dolari si sunt vizitati de peste 10 milioane de turisti straini de aproape 10 ori mai mult decat in Romania.

TURISMUL INTERNATIONAL AL ROMANIEI

Formarea unei imagini pertinente asupra turismului international al Romaniei este posibila pe mai multe cai: prin intermediul datelor statistice; prin folosirea unui set de indicatori adecvati, capabili sa reflecte specificitatea acestui sector de activitate sau prin metoda comparatiei cu alte state, fie din aceeasi zona geografica, fie cu conditii asemanatoare de dezvoltare. Atunci cand ne referim la turismul international al unei tari, trebuie sa luam in considerare urmatorii indicatori: sosiri vizitatori la frontiera; plecari ale vizitatori romani in strainatate; incasari; cheltuieli.

La capitolul sosiri ale turistilor straini in Romania statisticile arata urmatoarele date:

Tabelul nr.1: Sosiri turisti din strainatate in Romania (mii)

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

Din anul 2000 si pana in 2007, situatia a evoluat. Daca in 2000, numarul de sosiri era de 5264 mii, in 2007 a ajuns la 6971 mii crescand cu 32,42%, situatie favorabila pentru tara noastra. De-a lungul anilor, situatia a fost alta in fiecare an, inregistrandu-se si urcusuri si coborasuri. Dupa evenimentele din 1989 se poate vorbi de o noua era a turismului romanesc; au fost reluate legaturile traditionale cu parteneri europeni, s-au conturat noi zone de emisie. Dar toate acestea nu au fost de ajuns pentru atragerea mai multor turisti straini datorita economiei romanesti, serviciilor de calitate nu foarte buna si datorita bazei materiale turistice in care nu prea s-a mai investit de-a lungul anilor. Cota de piata a Romaniei a scazut de-a lungul anilor. Daca in 1981 aveam o cota de 2.5% situandu-ne printre primele 15 tari receptoare, in prezent aceasta a scazut sub 1%. Datele din tabel se refera la sosirile de turisti in punctele de frontiera si nu la cei din spatiile de cazare care sunt mult mai putini deoarece multi vin la rude, prieteni.

Anii 2001si 2002 au inregistrat scaderi fata de anul 2000. Dupa 2002, in toti anii au fost inregistrate cresteri ale numarului de sosiri, situatie buna pentru tara noastra. Anul 2007 a fost cel mai bun din punct de vedere al sosirilor de turisti straini, dupa ce in 2005 a avut loc o scadere semnificativa. Sosirile au crescut cu 32,42% fata de anul 2000. Cu unele imbunatatiri a conditiilor din tara noastra, numarul turistilor straini va creste de la an la an.

In ceea ce priveste innoptarile, sunt mai putine decat sosirile, avand o crestere de la an la an, ajungand in 2007 la 3586. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi dintre turistii straini sunt in vizita la rude , prieteni si isi petrec sejurul la locuintele acestora sau sunt in tranzit prin Romania. Durata medie a sejurului este aproximativ aceeasi in toti anii, in jur de 2 zile.

Din punct de vedere al distributiei spatiale, sosirile de turisti reflecta o concentrare puternica. In ultimii ani, peste 90% din sosirile de turisti straini au provenit din Europa, procentul fiind de 84% in 2007. Pe locul doi se situeaza America de Sud cu 11.28% in 2007, celelalte continente avand ponderi foarte mici. In ceea ce priveste tarile, cea mai mare parte a emisiei turistice se concentreaza in jurul tarilor vecine Romaniei: Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia, Germania. Aceasta se explica prin distantele relativ mici intre tari, prin similitudini de limba, cultura, istorie.

Tabelul nr.2: Sosiri pe continente si tari de origine (mii)

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

In ceea ce priveste mijloacele de transport folosite de catre turistii straini, caile rutiere se situeaza pe primul loc cu un procent de peste 65% de-a lungul anilor, urmate de caile aeriene 16.5%, caile feroviare 63% si caile navale 3.07%. Explicatia este ca mijloacele rutiere sunt cele mai comode si sunt cele mai preferate de turisti. Mijloacele navale sunt cel mai putin frecventate datorita si costurilor mai ridicate. Observam insa o crestere a mijloacelor aeriene datorita timpul foarte scurt de calatorie, astfel turistii beneficiind de inca putin timp pentru relaxare.

Tabelul nr.3: Sosiri din strainatate in functie de mijloacele de transport folosite (mii)

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007

In ceea ce priveste plecarile romanilor in strainatate, situatia se prezinta astfel:

Tabelul nr.4: Plecarile romanilor in strainatate (mii)

SURSA: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008

De-a lungul timpului s-au inregistrat diferite etape, anul 2002 avand cel mai mic numar de plecari 5757, scazand cu aproape 10% fata de anul 2000. Dupa 2002, numarul plecarilor a crescut in fiecare an, ajungand in 2006 la 8905, cu 39,4% mai mult decat in 2000 si in 2007 la 15509 plecari, cu 142% fata de anul 2000. Aceasta se datoreaza imbunatatirii conditiilor de viata ale romanilor si serviciilor mult mai bune si de calitate superioara din alte tari fata de ale noastre.

Si in cazul plecarilor in strainatate se mentine aceeasi concentrare puternica, in privinta destinatiilor. Europa detine locul intai cu 93,9% din totalul destinatiilor in 2007. In privinta tarilor sunt preferate tot cele vecine Romaniei. Cele mai cautate sunt: Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania, Spania. Spania ocupa primul loc cu 55025 sosiri ale romanilor, adica 11,39% din numarul total din Europa. Celelalte continente detin ponderi foarte mici, impartind restul de 6,1%. Aceasta se datoreaza si distantelor relativ mari.

Tabelul nr.5: Plecari pe continente si tari de destinatie (mii)

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

In functie de mijlocul de transport utilizat, situatia se prezinta astfel:

Tabelul nr.6: Plecari ale romanilor in functie de mijloacele de transport folosite

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007

In toti anii, mijloacele rutiere au fost pe primul loc. Acestea detin cea mai mare pondere cu 83,29% in 2006. Sunt urmate de mijloacele aeriene cu 13.74%, mijloacele feroviare 2,65% si mijloacele navale 0,29%.

Tabelul nr.7 Calatorii in strainatate pentru vacanta si afaceri (mii)

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

Din tabelul nr.7 se observa ca in decursul anilor situatia s-a schimbat in ceea ce priveste calatoriile pentru afaceri. Daca in anul 2004 calatoriile pentru afaceri in Europa erau de 159517, in anul 2007 acestea au scazut cu 34,7% ajungand la 10414 De asemenea numarul calatoriilor pentru vacante a crescut foarte mult in Europa de la 325610 in 2004 la 729340 in 2007, insemnand o crestere de aproape 124%. In restul continentelor situatia difera de la an la an.

In ceea ce priveste incasarile, in perioada 2000-2004, acestea erau de aproximativ 400 milioane euro. Conform datelor prezentate de Autoritatea Nationala pentru Turism, cresterea numarului de turisti romani care pleaca in strainatate nu mai pare a fi o problema, iar explicatia este simpla. Romanii prefera pachete turistice in care totul este inclus, astfel incat sa nu mai cheltuie mult in locurile in care merg. Turistii straini au cheltuit, pentru prima oara in istoria turismului romanesc, peste un miliard de euro pentru pachete si servicii turistice in tara noastra, in 2006. Incasarile au fost depasite de cheltuielile efectuate de turistii romani in strainatate, dar nu cu mult. In 2006, turistii romani au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au lasat in Romania 1,034 miliarde euro. Romania revine la o balanta de plati externe deficitara in turism, dupa ce in 2005 balanta a fost pozitiva, cu cheltuieli ale turistilor straini care au atins 852 milioane euro, fata de 750 milioane euro, reprezentand cheltuielile pentru pachete turistice in strainatate ale turistilor romani.

Incasarile industriei turistice locale ar putea inregistra in anul 2008 o crestere de pana la 30%, ritm asemanator celui consemnat in statele vecine membre ale Uniunii Europene, majorarea datoran-du-se, in special, dezvoltarii turismului de business. Totodata, analistii din piata apreciaza ca, pentru hotelurile de patru stele din Bucuresti, este prognozata o rata medie de ocupare cuprinsa intre 60% si 70% pentru perioada 2008-2011, nivel asemanator celui inregistrat in prezent. Conform unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC), se estimeaza ca piata romaneasca de turism va creste cu circa 7,9% anual, in perioada 2008-2016.[4]

TURISMUL INTERN AL ROMANIEI

Pentru turismul intern al Romaniei trebuie analizate numarul de sosiri, numarul de innoptari si durata medie a sejurului.

Tabelul nr.8: Numarul de turisti din unitatile de cazare turistica (mii)

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008

Numarul de turisti este indicatorul cel mai expresiv pentru analiza circulatiei turistice interne. S-a constatat ca dupa 1990, s-a instalat o tendinta descrescatoare, in ritmuri alerte datorita deteriorarii conditiilor de viata a romanilor si calitatii tot mai slabe a serviciilor turistice ceea ce a dus si la petrecerea vacantei in strainatate pentru cei cu posibilitati financiare. Din 2000 si pana in 2007 situatia se prezinta conform datelor din tabelul nr.8 . Daca in 2000 numarul celor cazati era de 4920, in cateva luni din 2007 a ajuns la 6971 avand o crestere de 41,68%. Restul anilor au inregistrat mici variatii, dupa 2003 tendinta fiind de crestere. Totusi numarul turistilor cazati nu reflecta in totalitate numarul de turisti deoarece multe persoane se cazeaza la rude, prieteni, in spatii de cazare neomologate, sau in resedintele secundare si nu sunt inregistrate, numarul lor ridicandu-se la 1,0-1,5 milioane.

Tabelul nr.9: Innoptarile turistilor in unitatile de cazare turistica (mii)

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008

Numarul de innoptari are o evolutie asemanatoare cu cel al turistilor, cu unele variatii. Din 2000 si pana in 2007 numarul innoptarilor a crescut cu 16,69%, intr-un ritm mult mai scazut decat al numarului de turisti ajungand de la 17647 in 2000 la 20593 in primele luni ale lui 2007.

Tabelul nr.10: Durata medie a sejurului (zile)

Durata medie a sejurului se pastreaza aproximativ constanta de la an la an, fiind in jur de 3-4 zile, cu o tendinta usor descrescatoare in ultimii ani.

2 Analiza S.W.O.T. a turismului romanesc

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al Romaniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romaniei, ca destinatie turistica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si modalitatile de interventie.

Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediului extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizatiei analizate, care o diferentiaza de organizatiile concurente. In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte si care actioneaza pe o piata in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente unei piete imperfecte.[7]

3 Perspective ale turismului romanesc

Piata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala de crestere de 7,9%. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru, China si India. In urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa, se arata intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). Aceasta piata, impreuna cu zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de 4,8% din PIB si va reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv 458.000 de locuri. Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC, locul 65 in termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate[8].

Pentru viitor, specialistii se asteapta la dezvoltarea semnificativa a sectorului turistic o data cu intrarea pe piata din Romania a lanturilor hoteliere de renume pe plan international, precum Radisson, Hyatt, Kempinsky sau Le Meridien. Alaturi de turismul de afaceri, care ramane cea mai dezvoltata ramura, turismul rural este un sector intr-un permanent avant. Pe viitor, acest sector va atrage un procent mai mare de turisti deoarece vor incepe sa se dezvolte din ce in ce mai mult pensiunile de tranzit .
Pentru sustinerea promovarii ofertei turistice romanesti si pentru cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei, a fost lansat oficial proiectul de "Strategie de dezvoltare a turismului 2007 - 2013", cu participarea asociatiilor profesionale si patronale din turism, a autoritatilor locale si regionale din Romania, a ONG-urilor din turism si a consultantilor internationali si s-a demarat procesul de branding national printr-un proiect sustinut de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Proiectul include si reprezentanti ai asociatiilor profesionale si patronale din turism si se coreleaza cu proiectul de creare a brandului national initiat de Agentia Nationala pentru Strategii Guvernamentale. Strategia turismului a fost finalizata si se afla pe circuitul de avizare si aprobare. Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la 'Carta pentru Geoturism' a societatii National Geographic, Romania a fost declarata a treia destinatie geoturistica din lume. S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislatia din tarile Uniunii Europene (UE), prin care se va asigura atat cresterea calitatii serviciilor, cat si diversificarea ofertei. Totodata, s-a actionat pentru simplificarea legislatiei de specialitate in domeniu, iar in colaborare cu specialisti ai Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante si cu sprijinul expertilor din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ai Institutului National de Statistica (INS), s-a realizat o etapa importanta de actualizare a nomenclatorului de Clasificare a Ocupatiilor din Romania pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante[10].

In absenta unei politici generale de dirijare a sectorului turistic, a fost elaborat un Master-Plan pentru turismul national al Romaniei pe perioada 2007-2026 necesar pentru dezvoltarea turismului in Romania. Acesta contine diferite planuri si strategii care sa optimizeze contributia turismului la economia nationala. Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului din Romania este de a identifica punctele slabe din industria turistica din Romania si de a trasa directiile strategice privind modul in care aceasta poate fi restructurata si in care pot fi asigurate resursele necesare, precum si modul in care poate fi regenerata pentru a putea concura in mod eficient pe piata mondiala. In prima parte a acestui proiect se face o analiza a tuturor resurselor existente, a echipamentelor, a infrastructurii, a principalilor indicatori turistici. In ceea ce priveste resursele umane, se vorbeste despre calitatea serviciilor din Romania care este inca slab dezvoltata si necesita o atentie deosebita in urmatorii ani. Cursurile de pregatire profesionala specializate pentru sectorul ospitalitatii pentru pregatirea personalului in vederea ocuparii locurilor de munca in acest sector sunt aproape absente iar pregatirea in turism este integrata in cursurile scolare speciale gimnaziale si in cele universitare. Cerintele viioare de pregatire institutionala in turism sunt: aptitudinile de specialitate ale personalului tour operatorilor si al ghizilor de turism precum si a imbunatatirii programei de studiu aferente in conformitate cu standardele in vigoare. De asemenea, in ce priveste pregatirea turistica institutionalizata, cursurile trebuie sa fie mai mult axate pe pregatirea practica si adaptate nevoilor sectorului de calatorii si turism. In partea a doua se explica problemele si actiunile necesare pentru imbunatatirea turismului in Romania si sunt prezentate obiectivele :

crearea unei imagini nuantate atat la nivel intern cat si la nivel extern privind avantajele Romaniei ca destinatie turistica si imaginea marcii sale turistice;

asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului intr-o maniera in care bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si pastrate pentru generatiile viitoare;

asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul economiei si ca un generator de noi locuri de munca;

sa constientizeze populatia din Romania cu privire la bogatiile turistice ale tarii noastre si dorinta de a le impartasi oaspetilor;

consolidarea rolului ANT ca o organizatie nationala de turism eficienta, care sa asigure respectarea standardelor de calitate a produselor si serviciilor, sa ofere informatii vizitatorilor si sa sprijine toate sectoarele industriei turistice a tarii in procesul de dezvoltare a turismului;

dezvoltarea si implementarea anuala a planurilor de marketing a destinatiei turistice prin colaborarea dintre sectorul public si cel privat, vizand toate pietele principale cu potential pentru Romania;

asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizatiile de turism regionale si locale in dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii si planuri;

extinderea sistemului pentru colectarea, analiza si diseminarea regulata a statisticilor si studiilor de piata pentru a oferi asistenta in crearea unui Cont Satelit de Turism pentru Romania si pentru sprijinirea investitiilor si a procesului decizional in marketing;

crearea unei retele de centre de informare turistica coordonate in toate principalele zone turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate fata de oaspeti, oferind acestora informatii corecte pentru a-i asista in orientarea, placerea si aprecierea destinatiei lor;

realizarea unei baze de date la nivel national a produselor, unitatilor, evenimentelor si serviciilor atat in industria turistica cat si in ce priveste accesul publicului;

extinderea paginii de turism national , aceasta reprezentand un instrument major de promovare, informare si efectuare a rezervarilor;

dezvoltarea unui sistem performant de clasificare si evaluare a produselor si serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse si servicii de calitate pentru a satisface nevoile si asteptarile oaspetilor;

introducerea de mecanisme si subventii pentru a facilita investitiile in turism atat din partea investitorilor romani cat si a celor straini;

consolidarea cadrului legal pentru turism astfel incat acesta sa asigure o buna aplicabilitate si sa garanteze standarde ridicate fara existenta unei birocratii inutile;

incurajarea autoritatilor municipale, judetene si regionale in dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructura pentru a evita dezvoltarea lipsita de coordonare;

dezvoltarea sistemului de educatie prevocationala si vocationala pentru sectorul hotelier astfel incat programa sa includa satisfacerea necesitatilor pietei si asigurarea calificarii unui numar de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante;

facilitarea dezvoltarii unui centru conventional national care sa permita

capitalului si tarii sa concureze pentru realizarea de intruniri la nivel international;

dezvoltarea statiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de tratamente, centre si servicii necesare pentru un numar de clienti intr-o rapida crestere;

dezvoltarea zonelor montane si a statiunilor montane pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an;

identificarea oportunitatilor si luarea masurilor care sa permita extinderea sezonului turistic de catre statiunile de pe litoralul Marii Negre;

In cea de-a treia parte sunt prezentate masurile in functie de prioritate: imediata, pe termen scurt, pe termen mediu.

Consider ca acest plan de dezvoltare a turismului este o buna modalitate de a avea o industrie turistica comparabila cu cea din alte tari si poate ajuta la relansarea turismului romanesc. Daca vor fi implementate toate masurile si se vor respecta, atunci este posibil ca in 2026 sa ajungem la 15,48 milioane de vizitatori straini, adica de doua ori si jumatate mai multi decat in prezent si vor cheltui aproximativ 7,7 milioane euro, de opt ori mai mult decat acum. Acest lucru pare foarte greu de realizat dupa cum stau lucrurile in tara noastra in prezent. Pana acolo este foarte mult de munca, sunt necesare fonduri uriase pentru a pune in practica toate masurile si pentru a relansa turismul romanesc. Este nevoie si de sprijin din partea populatiei care trebuie sa invete sa pastreze si sa valorifice bogatiile tarii, sa protejeze mediul. Dar cu ajutor din partea autoritatilor cred ca acest lucru se poate realiza.

CONCLUZII

La nivel mondial, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, evolutia sa fiind mereu ascendenta, chiar in perioade conjuncturale nefavorabile. El dovedeste o mare rezistenta in perioadele critice cum ar fi cazul unor conflicte regionale, recesiuni economice, calamitati naturale, instabilitate politica. Acest lucru este dovedit de evolutia si tendinta principalilor indicatori folositi.

Evolutia si dinamica turismului international este influentata de numerosi factori, unii avand efecte pozitive, iar altii efecte negative. La dezvoltarea turismului au contribuit o serie de factori care pot fi incadrati in categoria factorilor pozitivi. Dintre acestia amintim:

afirmarea ca destinatii turistice a unor noi zone;

relansarea economica a unor regiuni slab dezvoltate;

tendintele de crestere a timpului liber si a veniturilor unei mari parti a populatiei, dublata de dorinta de a intreprinde calatorii in strainatate;

interesul sporit al tarilor dezvoltate, manifestat vis-à-vis de fostele tari socialiste din Europa Centrala si de Est, precum si invers;

dimensiunea si varietatea dezvoltarii turistice;

diversificarea schimburilor comerciale la nivel mondial;

Dintre factorii cu consecinte negative asupra dezvoltarii turismului, cei mai importanti sunt:

conflictele privitoare la proiectele ce nu respecta principiile de protejare a mediului inconjurator, conditie necesara a dezvoltarii durabile;

inexistenta unei infrastructuri adecvate si a unor echipamente care sa asigure exploatarea optima a resurselor turistice;

lipsa de fonduri necesare;

conflictele si interese politice, la care se adauga si cele de natura etnica;

lipsa unei promovari suficient de eficiente pentru a "darama' parerile preconcepute despre unele regiuni sau tari ale lumii.

Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate mai ales la nivelul Europei de Vest si Americii de Nord. Acest lucru este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, cerere care este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre tarile industrializate.

In ceea ce priveste Europa, aceasta beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta in cadrul aceleiasi zone sau regiuni. Suprematia Europei ramane confirmata si in urmatoarea perioada.

Situatia de ansamblu a turismului international romanesc, privit din punctul de vedere al numarului strainilor care ne viziteaza in scopuri turistice, nu este satisfacatoare. O anumita perioada de timp, mai ales dupa anul 1989, turismul a fost considerat un sector economic de mare interes, cu importante disponibilitati, menite sa ofere serioase sanse de relansare, inclusiv de a deveni o componenta activa, dinamizatoare, a intregului sistem. S-a contat mult pe posibilitatile acestuia de a inlesni transferul geografic de resurse, de creare a unor noi locuri de munca, de a contribui la echilibrarea balantei de plati, de reabilitare a imaginii internationale si stopare a procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala, in prezent, turismul romanesc se confrunta cu numeroase carente care nu pot fi eliminate asa de repede. Persistenta lor s-a constituit in "puncte slabe' care au diminuat capacitatea turismului romanesc de a face fata unei cereri internationale, caracterizata prin gusturi si solicitari foarte exigente pe planul confortului, protectiei consumatorului, calitatii echipamentelor si serviciilor.

Activitatea turistica internationala a Romaniei a fost marcata, in ultimii ani de influenta unui sir intreg de factori generali si specifici, unii de natura obiectiva, altii de natura conjuncturala. Dintre cei de ordin general, factorii economici, financiari, socio-demografici, politici, legislativi, ecologici, organizatorici si promotionali au jucat un rol de mare relevanta, mentinand o oarecare stare de tensiune. Din randul factorilor de ordin specific, de remarcat sunt:

cresterea slaba a numarului de locuri in hoteluri si unitati asimilate lor;

nivelul mediocru de dezvoltare a infrastructurii specifice;

neglijarea modernizarii bazei tehnico-materiale din localitatile cu cea mai mare atractie turistica (statiunile de litoral, cele montane si in special cele balneare);

ponderea mare a hotelurilor de doua stele si absenta din dotarea lor a elementelor tehnice impuse de standardele internationale;

slaba afiliere la lanturile hoteliere consacrate pe plan mondial si la sistemul computerizat de rezervare a locurilor;

densitatea redusa a autostrazilor si slaba calitate a retelei de drumuri de interes national si international;

mentinerea in exploatare a unor mijloace de transport a unor mijloace de transport cu un grad redus de confort;

insuficienta diversificare a serviciilor adresate turistilor straini;

slaba dezvoltare a activitatilor de agrement-divertisment si a specializarii ofertei pentru turismul de afaceri;

insuficienta personalului cu o pregatire adecvata, capabil sa raspunda cu solicitudine si amabilitate tuturor cerintelor unui turism modern, civilizat;

organizarea defectuoasa a activitatii de promovare-publicitate.

Indreptarea tuturor acestor situatii cu efecte negative asupra dezvoltarii turismului romanesc este greu de realizat datorita lipsei banilor in principal, cat si datorita altor cauze: ritmul lent al privatizarii, slaba motivare a muncii, aplicarea cu mare intarziere a unor politici promotionale active, lipsa unei strategii generale privind dezvoltarea turismului romanesc.

Pentru a diminua, cel putin in parte, efectele nedorite generate de prezenta acestor cauze, mai este nevoie si de un management performant care sa promoveze profesionalismul si sa inlature definitiv amatorismul.

Pentru indreptarea situatiei sunt necesare, in primul rand, mai multa implicare din partea statului si a autoritatilor, o educare mai buna a populatiei, investitii mult mai mari in turism si stabilirea clara a conditiilor si facilitatilor pentru cei ce investesc in turism si cresterea masei valutare din turism. La acestea se adauga alte cateva probleme care trebuie solutionate: vizele pentru romanii care merg in strainatate, fiscalitatea ridicata, contributiile la fondurile speciale, baza materiala prost intretinuta, salariile mici ale angajatilor din turism dar si o mai mare atentie in pregatirea angajatilor din turism.

De asemenea, pentru imbunatatirea turismului romanesc este nevoie de o mai buna promovare. In acest sens trebuie organizate campanii de constientizare a publicului in educatia turistica, prin radio, televiziune, presa scrisa, organizarea de evenimente tematice sau cu scopul premierii celor mai bune produse turistice, etc. Trebuie creata o noua imagine a Romaniei si a turismului romanesc printr-un program de marketing si promovare. Acesta trebuie sa stabileasca imaginea Romaniei pe piata turistica drept o destinatie care ofera o gama variata de atractii naturale si culturale cu servicii de buna calitate pentru atragerea clientelei potrivite. Trebuie intelese mai bine nevoile si interesele pietelor, surselor de turisti care astfel vor fi atrase catre produsele turistice oferite de Romania. Publicul trebuie sa cunoasca ce are de oferit Romania si sa considere aceasta oferta atractiva. Turismul trebuie incurajat sa raspunda pozitiv la cresterea interesului consumatorului fata de Romania prin crearea si oferirea de programe turistice si de calatorie in tara.

Trebuie sa existe mai multe centre de informare turistica care sa fie amplasate in apropierea principalelor atractii turistice, personalul centrelor trebuie sa fie sociabil, sa aiba capacitatea de a comunica cu turistii indifferent de limba acestora si sa poata oferi acestora toate informatiile de care au nevoie.

Este nevoie si de o mai buna protectie a mediului. Romania are o legislatie de protectie a mediului, insa aplicarea acesteia lasa de dorit si astfel mediul are de suferit, ceea ce duce la indepartarea turistilor. Deseurile, apele reziduale, poluarea aerului sunt in crestere in tara noastra si au nevoie de o mai buna organizare pentru diminuarea si stoparea actiunilor negative. Toate acestea sunt posibile prin educarea oamenilor si prin implicarea mai activa a autoritatilor din domeniu.

Romania este o tara frumoasa, bogata si primitoare care trebuie sa-si gaseasca locul si personalitatea in randul statelor europene si ale lumii, iar unul dintre lucrurile prin care trebuie sa atinga aceste obiective este turismul

BIBLIOGRAFIE

Biji E., Baron T., Tovissi L., Statistica teoretica si economica, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1991

Cristureanu Cristiana - Strategii si tranzactii in turismul international, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2006

Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Ed. Ase, Bucuresti

Glavan Vasile - Turismul in Romania, Ed. Economica, 2000

Minciu Rodica - EconomiaTurismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004

Neacsu Nicolae, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005

Nistoreanu Puiu, Economia turismului - teorie si practica

Petcu N., Statistica in turism-teorie si aplicatii, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2000

WTTC, Tourism Satellite Accounting Research, 2005

Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007

Cotidianul,nr.362, luni, 13 martie 2006

UNWTO - Tourism Highlights 2007

UNWTO - World Tourism Barometer, iunie 2007

UNWTO - World Tourism Barometer, octombrie 2007

UNWTO - World Tourism Barometer, volumul 6, nr.1, ianuarie 2008

Master planul pentru dezvoltarea turismului national

https://www.cicerone.ro

https://www.incdt.ro/Revista"Caiete turistice"-nr.1, dec 2007

https://www.smartfinancial.ro

https://www.mt.ro/strategie/program_sectorial/turism%20raport.pdf