Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" - BRASOV

Proiect TURISM INTERNATIONAL

"Turismul rural, ecologic si cultural

in comuna Moeciu"

Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Moeciu

Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se con­sta­ta o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se re­marca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglo­me­­rat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei in­­semnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odih­­na si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania.

Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dez­vol­tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

Comuna Moeciu - prezentare generala

MOECIU

Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Bra­sov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o alti­tu­dine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha.

Aceasta asezare a fost ates­tata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a locali­ta­ti­lor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are in com­po­nenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul eu­ropean E60, dis­tan­ta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face fo­lo­­­si­nd re­tea­ua Bu­cu­resti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zil­­nic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte con­for­tabil si circula cu viteza relativ redusa.

Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pas­­torale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locu­i­to­rii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stra­vechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei so­cie­ta­ti ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si ex­plo­­atarii fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri ra­coroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele ve­cine se inregistraza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Cam­pu­lung). In lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Moeciu es­te bogata in pre­­cipitatii, nu­marul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nu­­marul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm. Van­turile pre­do­mi­na­n­­te in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si bri­­zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada­post de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, in­solatie ridicata cu valente turistice deosebite.

Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, aflu­­­ent al raului Barsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot ad­­­mira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mier­la, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.

Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la li­­mita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Pa­duri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.

Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coa­­da soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si va­I­lor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un va­lo­­­ros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Cra­iu­lui, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de at­rac­­tie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pra­pas­­ti­ile Magurei, etc.

2. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o pi­va, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Ro­­­mania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta "Pesterei cu li­li­eci". Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, te­sa­tu­ri, impletituri din lana si arta cojocaritului.

- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice re­pre­zinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 ace­asta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Aso­ciatiei na­tionale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran - Mo­e­ciu activand prin­cipala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.

- Muzeul etnografic in aer liber din Bran este amenajat in parcul din ve­ci­na­­ta­tea Castelului Bran. In acest muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite unele din cele mai ve­chi si mai tipice constructii din zona. Deschis pen­tru public in 1961, mu­­zeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­tio­nate si gru­­pate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

- Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Mun­tenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor eve­ni­men­te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.

- Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pre­­tu­irii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti.

Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al Aca­de­mi­ei Ro­mane

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, sem­na­tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al lo­ca­­litatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de re­­nume mon­dial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me­di­ci­nei si mem­bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin ori­­gi­ne si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) - decan al Facultatii de Istorie din Bu­­cu­re­s­ti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836

Principalele targuri si sarbatori din zona Bran

1 ianuarie - obiceiul sorcovitului

martie, aprilie - obiceiuri legate de sarbatoarea Invierii Domnului

martie - urcarea oilor la munte

25 aprilie - masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale

24 iunie - Olimpiada de vara Sirnea

20 iulie - Santilie

25-26 iulie - Targul de vara de la Moeciu

9 august - Sf. Pantelimon

august - Nedeeia muntilor (Fundata)

25 octombrie - Focul lui Sumedru

octombrie - ravasitul oilor

8 noiembrie - targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril

24 decembrie - colindatul - Buna dimineata la Mos Ajun

25 decembrie - Sarbatoarea Craciunului

decembrie - revelion

3. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat in zona Moeciu, asemeni intregii zone a Branului, apartin pensiunilor incadrate agentiei Bran-Imex. Aces­tea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pen­tru turismul rural. De la in­fi­in­­tarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la ser­viciile de cazare si ma­sa oferite de pen­si­u­­nile acesteia a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea nu­marului gospodariilor ce fac par­te din agentie.

In tabelul III.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati in pensiunile Bran-Imex si in fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea sem­ni­fi­ca­tiva a nu­ma­rului lor, in paralel cu cresterea nu­ma­rului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca­zare si masa.

Tabel III.1. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini Media sejurului a fost de 2 zile in tri­mes­trele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand va­la­bila si pentru anii urmatori (1999, 2000).

In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a cres­­cut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul pre­cedent.

In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni - 3214 ro­­ma­ni si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­­tice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).

Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

Tabel III.2. Ponderea in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cres­te­rii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 1998-2000. Astfel, ponderea in 1999 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini ca­za­ti), iar in 2000 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fi­in­d in cres­te­re, dar nu atat de semnificativa ca in anul precedent. In 2000 o crestere sem­­nificativa a cu­noscut numarul turistilor romani cazati in pensiunile din zona Bran-Mo­eciu - 6,03%.

Tabel III.3. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada 1998-2000

Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut in fiecare an (cea mai mare crestere a fost inregistrata in 2000 in Sirnea unde numarul pen­siu­ni­lor a cres­cut cu 500% fata de 1999, an in care, fata de anul precedent, acest numar sca­zuse cu 33,3%), aceasta datorita incurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele care investesc in turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

Calculul duratei medii a sejurului:

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

Calculul indicatorului intensitatii turistice:

a.      in raport de populatie:   

b. in raport de suprafata

Tabel III.7. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu su­prafata comunei Moeciului:

Tabel III.8. Structura populatiei - comuna Moeciu (1998)

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (1998)

La nivelul anului 1998, totalul populatiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km². Pe categorii de varsta intre 16-30 ani erau 1201 lo­cui­to­ri si intre 30-62 ani, 1243 locuitori. Populatia activa insuma 2444 locuitori; an­ga­jati in in­dustrie in orasele invecinate 1281 locuitori, iar lucratori individuali in agricultura erau 409 locuitori. Populatia ocupata numara 1737 locuitori, iar numarul somerilor in evidenta era de 286.

Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde urmatoarele concluzii: po­pu­la­tia activa reprezenta 43% din populatia totala; raportul dintre populatia angajata in in­dus­trie la nivelul comunei si populatia totala era de 21%, rata somajului este de 11,5% insa cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurarii in­dus­tri­ei; categoriile expuse somajului sunt tinerii, populatia in varsta pana la 30 de ani, in special femeile.

Incepand cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta tu­ris­tica ru­­rala la nivelul in­tregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele cinci zone ale tarii (Mol­­dova si Bu­co­vi­na, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Tran­­silvania). Fie­care echi­pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pic­tograme ce in­clude:

numar persoane ce pot fi cazate

suprafata

numar camere cu 1,2,3 paturi

numar de bai

numar de dusuri

telefon

incalzire

mic dejun

toaleta

televizor

masina de spalat

acceptare animale

curte

limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)

distanta la cel mai apropiat oras din zona

O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evi­den­tiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m² cu po­sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m² putand caza 16 per­soa­ne. Gospodariile au in general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, ma­joritatea gospodariilor sunt prevazute cu incalzire. Aproape toate echipamentele au in dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana sau spa­ni­ola.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate in zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializata in turismul rural din acest perimetru, avea urmatoarea oferta la ni­ve­lul anului 1998:

Tabel III.9. Oferta de preturi in turismul rural - zona Moeciu 1998 ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopti)

sau camera min. 1 luna

Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), in Moeciu nu sunt prac­ti­ca­te di­fe­­ren­­tieri de tarife pentru turistii straini si romani, acest lucru fiind in concordanta cu re­co­­ma­­n­da­ri­le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate.

Tabel III.10. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini, iar in Hanul turistic Bran au fost ca­za­­ti un total de 3709 turisti, din care 3002 romani, iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decat in pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo­st de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand va­­la­bila si pentru anii urmatori (1999, 2000).

In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a cres­cut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul pre­cedent. Numarul turistilor cazati in Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare con­sta­tan­­du-se in cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decat in anul pre­ce­de­nt, in comparatie cu numarul turistilor romani care au fost doar cu 7,56% mai putini in 1999 comparativ cu 1998.

In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni - 3214 ro­ma­ni si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­tice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).

Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

4. Propuneri cu privire la amenajarea turistica a zonei

In Romania, turismul rural s-a practicat de multi ani, dar nu a existat o legislatie adec­vata care sa permita diferentierea pensiunilor dupa criterii de clasificare specifice in cla­se de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) si nu erau agentii spe­cia­li­zate in cazarea la ferme taranesti. Mergand la Bran, am intalnit turisti care veneau pen­tru prima data si erau impresionati de buna organizare a localitatii din punct de vedere tu­ris­tic. Cel mai clar poti afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turistii care se opresc in Bran cu ocazia petrecerii vacantelor sau de la cei care doar tranziteaza zona; sunt multi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru imbunatatirea imaginii statiunii, precum si pentru inlesnirea accesului, mai ales in zona muzeului, unii turisti au sugerat construirea unei parcari si a unei sosele la­te­ra­le, ce ar diminua traficul in localitate. De asemenea, a fost considerata o necesitate strin­genta amenajarea unei piete agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune apro­vi­zio­nari, cu atat mai mult cu cat, o parte a turistilor nu au asigurata masa in unitatile de cazare. Crearea unei piete ar oferi turistilor posibilitatea sa cumpere renumitele branzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efe­ct benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinatatea muntilor nu poate constitui decat un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, nu­merosi turisti neincumetandu-se sa porneasca singuri pe carari de munte, necunoscand zo­na.

Se constata nevoia orientarii ghizilor si catre un alt segment de varsta al vi­zi­ta­torilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zona turistica care se bucura de un cadru natural foarte pi­to­resc si sanatos, de o bogatie cultural-istorica inestimabila si de o baza materiala de cazare si alimentatie bine pusa la punct. Ceea ce nu este inca bine pus la punct la Bran este mo­da­litatea de petrecere a timpului liber al turistilor intr-un mod care sa ii faca pe acestia sa cheltuiasca mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distractii cu dimensiuni medii in apropierea Castelului;

organizarea in incinta Castelului Bran unor intalniri pe inserat cu Contele Dra­cu­la (legenda care a adus atat de multi turisti la Bran, mai ales straini);

amenajarea unui centru de echitatie, turistii urmand sa invete sa calareasca si to­todata avand posibilitatea realizarii unor plimbari calare in imprejurari;

prezenta abundenta a zapezii face posibila amenajarea unei partii de schi;

valorificarea Cetatii Rasnovului aflata la 14 km de Bran;

asigurarea serviciului de ghid in zona;

dezvoltarea cailor de acces (mijloace de transport care sa asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

Branul va continua sa atraga turistii atata timp cat va sti sa le ofere noi atractii. Priceperea si talentul conducatorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turistilor care au fost deja in Bran sa revina, nu prin faptul ca vin turisti pentru prima data, caci acestia din urma sunt atrasi in special de renumele castelului sau de calitatile naturale ale zonei.

Anexa 1

ORDONANTA GUVERNULUI ROMANIEI nr. 62/24 august 1994

privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre

Publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994

In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul ro­man sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asi­gu­ra servicii turistice in pensiuni sau ferme agroturistice situate in mediul rural din zona mon­tana de peste 500 m altitudine, din Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.

Art. 2. - Persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care des­­fasoara activitati de turism in structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fer­­melor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiaza de facilitatile acordate in­tre­prin­de­ri­lor mici si mijlocii, chiar daca nu indeplinesc conditiile de numar de angajati si venit an­u­al, precum si de urmatoarele inlesniri:

a). consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si in conditiile pre­vazute de lege, suprafetele de teren necesare construirii, dezvoltarii si ex­plo­atarii de pensiuni si fer­me agroturistice;

b). acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, telex, fax);

c). asistenta tehnica de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului si a aso­ciatiilor profesionale;

d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor si fermelor agroturistice in materiale de promo­va­re turistica, editate de Ministerul Turismului;

e). prezentarea ofertei pensiunilor si fermelor agroturistice in actiunile de pro­mo­va­re intre­prin­se de birourile de informare turistica din strainatate ale Ministerului Tu­ris­mu­lui;

f). includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agr­icol a pro­ble­me­lor specifice pensiunilor si fermelor agroturistice;

g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani a pensiunilor si fermelor agro­turistice care au ca obiect de activitate, inscris in autorizatia de functionare, servicii turistice.

Art. 3. - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a me­sei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si ser­vicii de pregatire si servire a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face prin consiliile locale, in conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea unor ac­tivitati economice pe baza liberei initiative.

Art. 4. - Activitatea de turism din cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cu­prin­de servicii de cazare, de masa, de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului;

Art. 5. - In scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor si fermelor agro­tu­ris­­tice se va desfasura cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul in Ro­ma­nia. In functie de nivelul de dotare si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile si fer­me­le agroturistice se atesta si se clasifica de Ministerul Turismului conform normelor ela­bo­rate de acesta.

Clasificarea pe categorii de incadrare a pensiunilor si fermelor agroturistice se face in termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice si asociatiilor familiale.

Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate si a criteriilor care au stat la baza cla­sificarii pensiunilor si fermelor agroturistice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 250.000 la 500.000 lei.

Art. 7. - Contraventiei prevazute la art. 6 din prezenta ordonanta ii sunt aplicabile pre­vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exc­e­p­ti­a­ art. 25 si 26 din lege, completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1994.

Art. 8. - Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre organele Garzii financiare si de catre organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atributii speciale in acest domeniu.

Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994

Pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre

Publicata in Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisa in temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonante, cu urmatoarele modificari:

Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 1 - Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul roman sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigura servicii turistice in pensiuni sau ferme agroturistice situate in mediul rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre".

Articolul 2 litera g). va avea urmatorul cuprins:

"g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si fermelor agro­turistice care au ca obiect de activitate, inscris in autorizatia de functionare, servicii turistice".

Aticolul 3 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a me­­sei, cu ca­pa­citate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri in­de­pen­dente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si ser­vicii de pregatire si ser­vi­re a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pen­tru gazduire si servirea mesei, cu ca­­pacitate de pana la 20 camere, functionand in ca­drul gospodariilor taranesti care asigura ali­men­ta­tia turistilor cu produse proaspete din sur­se proprii si locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face de catre con­siliile locale, in conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea un­or activitati eco­no­mi­ce pe baza liberei initiative".

Anexa 2

FEDERATIA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE MONTANA

CRITERII

privind incadrarea gospodariilor din zona montana in clasa de confort agroturistic montan

Clasa de confort agroturistic montan - spatii de cazare:

Clasa I: - camera cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m²), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar propriu fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa II: - camera cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m²), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sa­nitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa III: - camera cu 1 - 3 paturi (10 - 20 m²), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sa­nitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa IV: - camera cu 1 - 3 paturi (10 - 20 m²), cu posibilitati de incalzire asigurate si latrina se­parata de locuinta comuna cu proprietarul si o incapere pentru spalat cu lavoar, cu apa re­ce, comuna cu alti turisti.

Clasa de confort agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor:

Clasa A: - camera de servit masa si recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in fo­losinta exclusiva a turistilor;

Clasa B: - camera de servit masa si recreere, in folosinta comuna a turistilor cu proprietarul, cu acces la bucataria proprietarului;

Clasa C: - fara camera de servit masa si de recreere, dar cu acces la bucataria pro­prie­ta­ru­lui.

Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

CRITERII MINIME

privind clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si, pana la 20 de ca­mere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditiile de pregatire si ser­vire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din ali­men­tatia turistilor cu produse din productia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pen­siu­ni­lor agroturistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte ele­men­te care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in ex­clu­sivitate la dispozitia acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale lo­catarului (articole de imbracaminte, incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar pu­tea stanjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei in cazul in care sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de ca­zare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru tu­rism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.

Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cam­pa­re vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sa­ni­ta­ra si di­­mensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

5. Bibliografie

Primaria Moeciu - date statistice 1999

Ionescu Dunareanu Ion: "Muntii Piatra Craiului", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

N. Popescu: "Muntii nostri", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994