Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Introducere
Am ales aceasta tema pentru ca turismul social este in continua dezvoltare in Romania, fiind una dintre cele mai accesibile forme de turism adresata celor mai largi segmente de populatie. Pentru a ne face o idee despre ce reprezinta turismul social putem porni de la faptul ca acesta include: turismul pentru copii; turismul pentru tineret; turismul pentru persoanele de varsta a treia si invalizi; turismul de familie; turismul de amatori (cultural-cognitiv, sportiv, ecologic etc.); turismul de sanatate. In plus, turismul social ne este destinat si noua studentilor si am putea beneficia de acest serviciu mai putin promovat in randul tinerilor.
Practic, aceasta forma de turism este o modalitate prin care societatea ajuta la inbunatatirea calitatii vietii persoanelor care nu isi permit luxul de a beneficia de serviciile turistice in mod constant.
Particularitati ale turismului social
Turismul social este un turism de masa agreat de persoanele cu posibilitati financiare relativ limitate. Acesti turisti solicita forme ieftine de cazare si mijloace de transport in comun, sau cel mult inchiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport.[1] Concret, sintagma 'turism social' are la baza oferirea de servicii turistice la un tarif scazut. Aceste servicii turistice pot fi acompaniate sau nu de servicii educationale sau/si terapeutice in beneficiul clientilor. In aceeasi categorie se incadreaza si cei care solcita bilete prin sindicat. Desi multi autori considera ca termenul de turism social este sinonim cu cel de turism de masa, exista altii care sustin ca "turismul social este o forma specifica a turismului de masa"[2], turismul social vizand o categorie anume a populatiei, si anume cei cu posibiliati financiare reduse (tineri, studenti, persoane de varsta a treia, someri), cu un statut social scazut, populatia in varsta etc. De asemenea, "turismul social presupune si promovarea unui sistem de facilitati" cum ar fi reduceri la tarife, subventii, sponsorizari etc. Turismul social are rolul de a facilita accesul cat mai larg al populatiei la calatorii si vacante si este o expresie a dreptului universal de participare la turism, de a calatori, de a cunoaste alte tari si culturi in corelatie cu dreptul la dezvoltarea personalitatii proprii - atasate dreptului la odihna si recreere.
Turismul social in Baile Tusnad
Toti membrii societatii trebuie sa dispuna, pana la un anumit nivel - considerat decent - de bunurile si serviciile posibil de furnizat in functie de dezvoltarea economica. In conditiile actuale putine persoane isi pot permite 'luxul' de a beneficia de servicii turistice in mod constant. In sprijinul acelor persoane care nu au acces la serviciile turistice vine turismul social. Una dintre statiunile cunoscute pentru practicarea acestei forme de turism si in special pentru turismul balnear este statiunea Baile Tusnad.
"In decursul veacurilor, apele Oltului au daltuit in trupul de lava incremenita al Harghitei un urias defileu. Pe acele locuri, unde Oltul, dupa ce a parasit zona depresionara din Bazinul Ciucului inferior, si-a masurat pentru prima oara puterile cu muntele, s-au pus temeliile statiunii balneo-climaterice Tusnad."[4] Statiunea este asezata in depresiunea dintre muntii Harghita si Bodoc, fiind cea mai mica localitate balneoclimaterica din Romania si purtand supranumele de "Mica Elvetie". Locul este celebru atat pentru frumusetea peisajului, pentru aerul deosebit de proaspat si de curat dar si pentru minunatele izvoare de apa minerala recunoscute pentru efectele curative in cazul bolilor cardiovasculare, urinare si ale sistemului nervos. Statiunea dispune desigur de o baza de tratament care valorifica aceste ape pentru tratarea diferitelor afectiuni.
Dupa traditie, aceasta
descoperire se datoreste unei intamplari: un cioban, fiind nevoit sa
intre de multe ori prin mlastina pentru a-si aduna oile, a constatat
ca i s-au vindecat la picioare niste rani de care suferea de
multi ani.[5] Vestea
adusa de cioban s-a raspandit repede si a ajuns si in satele
vecine astfel incat locurile mlastionoase ale padurilor salbatice
au adus multi vizitatori.
Resursele cu efect terapeutic
Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiaza renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat monta tonic, favorabil reconfortarii psihice.
Apele minerale terapeutice sunt ape din surse naturale care indeplinesc anumite criterii in ceea ce priveste caracterele fiziochimice, au efecte farmacodinamice asupra organismului si sunt folosite in scop terapeutic. Categoriile de ape minerale din Baile Tusnad sunt carbogazoase, clourosodice, calcice, magneziene, ferunginoase, bicarbonatate, hipotone cu o mineralizare totala de 0,67-17,86g la litru.
Gazele
naturale terapeutice.
Mofeta (bioxid de carbon) reprezinta emanatiile naturale de bioxid de
carbon gaz uscat. Mofetele sunt legate de vulcanismul din zona Carpatilor
Rasariteni si sunt valorificate in cura balneara. Mofeta
naturala folosita in scop terapeutic la noi in
S.C. Tusnad S.A - complex balnear in Baile Tusnad
SC.TUSNAD.SA din Baile Tusnad este societate comerciala pe actiuni, infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, avand ca obiect de activitate turismul social, in special turismul balnear (servicii de cazare, alimentatie publica si tratament balnear).
Situarea complexului balnear in centrul statiunii. Dotari generale: restaurant (165 locuri), parcare proprie pazita, frizerie, lift, teren de tenis, baza de tratament, masaj, sala de fitness, bar de zi (35 locuri), 4 camere single, 104 camere duble, sali de conferinta (2 cu 12 locuri, 1 cu 200 locuri). Dotari camere: camere single: baie cu dus, tv-cablu, telefon, camere duble: baie cu dus, tv-cablu, telefon. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Tusnad, categoria I, in sistem a la carte. Tratament: afectiuni reumatice, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni cardiovasculare, afectiuni cronice ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, afectiuni endocrine. Factori turistici: Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului, complex de agrement cu strand mezotermal, Stanca Soimilor, Poiana Indragostitilor, Corund.
Restaurantul hotelului Tusnad, cel mai mare hotel din cel mai mic oras din Romania, are ca si clienti fideli in mare parte persoane de varsta a treia, ajunse aici, precum majoritatea turistilor din Tusnad, printr-un bilet subventionat de Casa de Pensii.
SC Tusnad SA are in concesiune pe 25 de ani cele sapte izvoare omologate din localitate, mofeta si strandul termal de langa Lacul Ciucas, adica majoritatea resurselor din statiune. Acelasi gigant tine in mana si majoritatea turistilor, care ajung la Baile Tusnad printr-un bilet subventionat de Casa de Pensii, adica de stat. La inceputul anului, SC Tusnad SA primeste prin contract de la Casa de Pensii un numar de turisti, suficient cat sa-i asigure ocuparea spatiilor de cazare.
Promovarea turismului social in Baile Tusnad
Despre apele minerale din zona
Tusnadului exista dovezi scrise inca din a doua jumatate a
sec. XVIII, in care se mentioneaza existenta unor izvoare de ape
minerale cu efecte curative, folosite de catre localnicii satelor din
apropiere. Denumita 'Perla Ardealului', Tusnadul este una
dintre cele mai frumoase asezari balneare din
Avand in vedere ca turismul social faciliteaza accesul la vacante a unui numar cat mai mare de turisti, el insusi poate fi considerat o forma de promovare a turismului in general, folosind ca tehnica de promovare principala "ofertele speciale prin reducerile de tarife"[8]. Indiferent cum este considerat sau privit, avantajele sunt atat de partea turistilor cat si a statiunii Baile Tusnad. Statiunea aceasta este recunoscuta pentru oferta sa de turism balnear (forma a turismului social) de aceea strategia de promovare a statiunii are in centru turismul balnear. Efectul social al turismului balnear este deosebit, mai ales in perioada actuala, cand, pe plan mondial exista tendinta de a inlocui treptat tratamentul medicamentos cu tratamentul prin factori naturali de cura.
Concluzii
Desi este cea mai mica statiune balneo-climaterica din Romania, statiunea Baile Tusnad este perfecta pentru cei care cauta recreere, odihna si tratament. Turismul social - in tripla sa ipostaza de cale de amplificare a accesului celor mai dezavantajate segmente de populatie la calatorii si recreere contribuind la cresterea potentialului si bunastarii fiecarui participant, la imbogatirea personalitatii, de mijloc de cunoastere intre oameni, intre turisti si comunitatile receptoare, mediind in elegerea si apropierea, precum si de activitate economica generatoare de valoare si de locuri de munca, utilizatoare de resurse ecologice si regenerabile - se constituie ca un fenomen contemporan extrem de amplu, complex si benefic.
Bibliografie
[1] Ioncica, M., Stanciulescu, G., Economia turismului si serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2006
[2] Minciu, M., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
[3] Mustata, M., Turismul social promotor al cresterii economice, Bucuresti, 2007
[4] Udriste O., Tusnad [mic indreptar turistic], Editura Meridiane, Bucuresti
[5] *** https://www.tusnad.ro/, accesat 09.03.2009
[6] *** www.tusnad.ro/Rezultate%20files/Raport%20CA%20semestr.1.doc, accesat 09.03.2009
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate