Norme de protectie a muncii in macelarie

Norme de protectie a muncii in macelarie

Protectia muncii este in tara noastra o problema de stat, reglementata prin prevederi si normative cu caracter republican, departamentat (ordine cuprinzand atat norme generale, cat si norme de protectie a muncii specifice, pe activitati) si uzinale (cuprinzand instructiuni proprii de protectie a muncii, potrivit conditiilor specifice din intreprinderi sau din sectii).

Normele de protectie a muncii au ca scop sa imbunatateasca conditiile de munca si sa inlature cauzele care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale ce pun in pericol viata si sanatatea oamenilor in procesul de munca.

Masuri de imbunatatire a conditiilor de munca si de inlaturare a cauzelor accidentelor si a imbolnavirilor profesionale se realizeaza prin aplicarea normelor de protectie a muncii.

Masuri sanitare si sanitar-veterinare pentru asigurarea

Salubritatii carnii si a starii de igiena a unitatilor de industrializare a carnii. Controlul sanitar-veterinar

Mentinerea conditiilor de salubritate in unitatile de industrializare a carnii sunt reglementate prin normative de stat sanitare si sanitar-veterinare, in care sunt stabilite obligatiile si raspunderile care revin in procesul de prelucrare, in transportul si depozitarea preoduselor de origine animala.

Carnea si produsele de carne destinate consumului uman trebuie, pe de o parte, sa provina de la animale si pasari sanatoase, supuse inainte de taiere unui examen sanitar- veterinar, iar pe de alta parte, sa fie taiate de personal muncitor sanatos, numai in unitati de productie autorizate, care sa indeplineasca un minimum de conditii sanitare si in care sa se poata asigura o stare corespunzatoare de igiena.

Starea de igiena a unitatilor de industrializarii a carnii

Abatoarelefrigoriferele, fabricile de preparate sau conserve din carne pot sa-si desfasoare activitateaproductiva numai daca s-a asigurat o stare de igiena corespunzatoare, astfel ca intreaga supreafata liberasi cladita a unitatii sa fie curata. Prin notiunea de "curat" trebuie inteles: indepartarea reziduurilor si a murdariei vizibile, a urmelor de substante chimice folosite pentru dezinfectie, dezinsectie sau deratizare, cat si lipsa germenilor patogeni sau a altor microorganisme al caror numar depaseste limitele admise pe utilaj sau in spatiul tehnologic de lucru.

Starea de igiena trebuie asigurata atat inaintea inceperii lucrului, cat si pe parcursul procesului de productie pe intreg teritoriul unitatii, incepand cu parcul de animale, salile de taiere cu anexele respective, frigoriferul tehnologic, sectii de fabricatie, inclusiv grupurile sociale, sali de odihna, de mese, etc.

Asigurarea starii de igiena a unitatilor de productie si salubritatea produselor se realizeaza printr-o serie de masuri sanitare si sanitar- veterinare, dintre care cele mai importante sunt:

masurile de igiena individuala, care constau, in special, din spalarea si dezinfectarea mainilor, a echipamentului de protectie si a uneltelor de lucru, control medical periodic, etc.

asigurarea igienei generale a spatiilor de productie tehnologice, depozite si, in general, a intregii incinte, cat si curatenia si dezinfectia tuturor instalatiilor, a utilajelor, a recipientelor si, in mod deosebit, a celor care vin in contact direct cu produsele procesului de productie, manipulare sau depozitare;

In acest scop, din salile de taiere nu este admis sa lipseasca dotarea tehnica si materiale de igienizare corespunzatoare fiecarui punct de lucru, cum sunt: spalatorie cu pedala, chiuvete pentru apa rece si calda la 37⁰ C; sapun lichid sau detergent; prosop, hartie, sterilizatoare pentru cutite, barde, ferastrau si lanturi folosite la jupuirea mecanica; spalare mecanic pentru cizme folosite la eviscerare; dus flexibil sub presiune, cu apa.

Masurile prin care se asigura starea de igiena si de salubritate in industria carnii, modul lor de aplicare, cat si felul in care se verifica si se controleaza respectarea acestora sunt cuprinse in legislatia sanitara si sanitar- veterinara si au caracter obligatoriu pentru toate unitatile de productie si depozitare.

Dintre masurile prin care se asigura igiena si salubritatea in unitatile de productie, fac parte si: dezinfectia, dezinsectia si deratizarea care, corelate, alcatuiesc complexul masurilor de prevenire si combatere a bolilor prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni, precum si a rozatoarelor si insectelor ce pot vehicula acesti germeni.

Dezinfectia are scopul de a preveni transmiterea bolilor infectioase si parazitare de la animal la om si de a distruge agentii patogeni, in special bacteriile.

Etapele prin care se realizeaza dezinfectia sunt: curatirea mecanica, dezinfectia propriu- zisa, constand din aplcarea pe o duarta determinata a mijloacelor dezinfectante si indepartarea prin spalare a substantelor dezinfectate folosite sau, dupa caz, aerisirea incaperilor pentru evacuarea vaporilor de solutii dezinfectante.

Curatirea mecanica consta din indepartarea cu mijloace obisnuite (lopeti, maturi, razuitoare, aspiratoare, aspiratoare, masini de curatit) a reziduurilor, gunoaielor si a resturilor de produse alimentare, etc, care constituie masa principala a bacteriilor de putrefactie si a microbilor patogeni. Curatirea mecanica este urmata de putrefactie si a microbilor patogeni. Curatirea mecanica este urmata de curatirea sanitara, care se realizeaza prin spalarea minutioasa a spatiilor de productie, culoare, depozite, etc, cat si a instalatiilor, a utilajelor si a recipientelor.

Dezinfectia propriu-zisa se poate realiza prin mijloace fizice, si mai ales, prin mijloace chimice.

Dintre mijloacele fizice se mentioneaza: lumina solara, uscarea in aer liber, temperatura inalta (sub forma de foc, caldura uscata, apa clocotita si vapori de apa) si radiatiile ultraviolete.

Ca mijloace de dezinfectie, sunt folosite diferite substante sub forma de solutii, suspensii, emulsii si gaze, alegerea dezinfectantului facandu-se in functie de germenul a carui distrugere se urmareste.

Substantele dezinfectante cele mai frecvent folosite sunt: clorura de var sub forma de solutie, care contine 1- 10% clor activ, aldehida formica in concentratie de 0.5- 4 %, soda calcinata, var, cloramina, bromecet, si altele. Atat concentratia substantei, cat si timpul de contact, numarul de aplicatii si temperatura solutiei sunt in raport de natura germenilor care trebuie distrusi si sunt precizate in normele sanitar veterinare.

Saparat de dezinfectia aplicata dupa terminarea procesului de productie, mentionam si masurile de dezinfectie ce se iau pe parcursul realizarii productiei. Astfel, cutitele si alte dispozitive de taiere, care vin in contact cu carnea, sunt dezinfectate in recipiente speciale dupa fiecare intrebuintare.

Dezinsectia este actiunea de combatere a insectelor, a gandacilor si a larvelor daunatoare.

Mijloacele cele mai eficiente constau din folosirea insecticidelor, completate prin masuri de igiena curenta.

Executarea sezinsectiei se face numai de personal calificat si autorizat, cu respectarea normelor de protectie a muncii, in scopul prevenirii accidentelor la om si animale.

Pentru combaterea gandacilor se pot folosi, acolo unde este posibil, apa fierbinte, flacara si temperatura scazuta (-7...-10 C), iar dintre insecticide.

Deratizarea reprezinta distrugerea rozatoarelor periculoase pentru om, atat sub aspect sanitar- veterinar, cat si din punct de vedere economic, in special a sobolanilor si a soarecilor.

Mijloacele de combatere se impart in mijloace indirecte si mijloace directe, de distrugere.

Mijloacele profilactice constau din masuri sanitar- veterinare, care impiedica inmultirea rozatoarelor si respectarea cu strictete a regulilor de curatenie.