CLASIFICAREA PLANTELOR POMICOLE

CLASIFICAREA PLANTELOR POMICOLE

Clasificarea botanica, se face dupa criteriile sistematicii vegetale. Cele mai multe si mai importante plante pomicole apartin familiei Rosaceae, ce cuprinde 3 subfamilii:

subfamilia Pomoideae, cu 3 genuri mai importante:

genul Malus, cuprinde marul cultivat, salbatic si pitic;

genul Pirus, cuprinde parul cultivat, parul paduret (folosit ca portaltoi);

genul Cydonia, din care face parte gutuiul, ce este folosit si ca portaltoi pentru par;

genul Mespilus, din care face parte mosmonul.

subfamilia Prunoideae cuprinde genurile:

- genul Prunus, cuprinde soiurile de prun cultivat si corcodusul;

- genul Armeniaca, cuprinde caisul si zarzarul;

- genul Persica, cuprinde piersicul;

- genul Cerasus, cuprinde specii cultivate ca ciresul si visinul si specii salbatice folosite ca portaltoi (visinul turcesc, mahalebul, ciresul pasaresc);

- genul Amygdalus: migdalul.

subfamilia Rosoideae cu genurile:

- genul Fragaria: frag si capsun;

- genul Rubus: zmeur si mur.

Pe langa familia Rosaceae, mai intalnim si familiile Saxifragaceae, din care fac parte: coacazul negru si rosu, agrisul, familia Iuglandaceae care cuprinde nucul, familia Eleagnaceae care cuprinde catina, familia Fagaceae din care face parte castanul comestibil, familia Moraceae, din care fac parte: smochinul, dudul si familia Betulaceae ce cuprinde alunul.

Clasificarea dupa fruct (V.Popescu, 1992) cunocuta si sub denumirea de clasificare pomicola. Dupa aceasta clasificare pomii si arbustii fructiferi se clasifica in:

1.Semintoase (pomaceae), cuprind pomi ale familiei Pomoideae, care au fructe cu seminte: mar, par, gutui, mosmon; formeaza fructe false, numite poame, rezultate din dezvoltarea receptaculului impreuna cu ovarul; sunt specii cu longevitate mare, intra incet pe rod si infloresc primavara tarziu; mugurii de rod se afla in varful ramurilor de rod.

2.Samburoase (drupaceae), produc fructe adevarate, numite drupe, care au cate un sambure: prun, cires, visin, cais, piersic; au durata mai scurta de viata, intra repede pe rod, infloresc primavara devreme, fiind expuse gerurilor; mugurii floriferi ai acestor specii se afla la baza ramurilor de rod.

3.Nucifere, au partea comestibila reprezentata de samanta, bogata in lipide si proteine la nuci si alun, in amidon la castanele comestibile;

4.Bacifere sunt plante pomicole din familii botanice diferite, cu fructe foarte perisabile; fructele sunt bace false la coacaz, afin si agris, sau polidrupe, ca la zmeur si mur, sau fructe compuse - poliachene ca la capsun si frag. Se prezinta sub forma de tufa si se inmultesc vegetativ.

Clasificare dupa habitus adica dupa aspectul general, se diferentiaza in: pomi propriu-zisi, arbustoizi, arbusti fructiferi, semiarbusti, plante fructifere semiierboase, plante pomicole ierboase si liane.

Pomii propriu-zisi nuc, castan, mar, par, prun, cais, cires, visin si piersic. Sunt plante cu vigoare mare, cu un singur trunchi, cu longevitate mare (care poate ajunge si la 100 de ani) si cu coroana omogena.

Arbustoizii: gutuiul, visinul arbustoid, alunul, catina; sunt plante cu mai multe tulpini inegale, cu durata de viata mai scurta (25-35 ani) si ciclu de dezvoltare mai scurt.

Arbustii fructiferi: coacaz, agris, afin. Sunt plante cu tulpini numeroase (10-20) si dese, crescute de la baza, cu aspect de tufa, de inaltime si vigoare mica. Fiecare tulpina traieste 5-8 ani, datorita mugurilor existenti la baza lor si din care pornesc lastari (care inlocuiesc aceste tulpini), iar tufa traieste 15-20 ani. Ei se inmultesc prin drajoni, marcote sau butasi.

Semiarbusti: zmeur si mur. Au aspect de tufa, cu tulpini multe si subtiri, ce fructifica in al doilea an de la formare si apoi se usuca. Plantele se regenereaza prin drajoni si traiesc 12-15 ani.

Plante fructifere semiierboase: capsun si frag. Sunt plante cu port mic si tulpini taratoare, frunzele se reinnoiesc anual, iar tulpinile traiesc 6-8 ani. Partea aeriana dezvolta stoloni, care reprezinta organele lor de inmultire.