Cirese Frumos de Bistrita

Cirese Frumos de Bistrita

Sinonime: H. I/33 Bistrita.

Origine. A fost obtinut prin polenizarea soiului Hedelfinger cu soiul de visin Gros Gobet la Statiunea experimentala Bistrita, in anul 1957, de catre I. Ivan.

Prima fructificare a avut loc in anul 1964.

Raspandire. Se gaseste la Statiunea experimentala Bistrita unde se inmulteste si se studiaza in plantatiile de concurs.

Caracteristica soiului

Pomul creste viguros in tinerete si reuseste bine altoit pe cires salbatic si pe mahaleb. Nu este pretentious fata de sol, insa creste si rodeste bine pe solurile fertile si in conditii de agrotehnica superioara. Este rezistent la ger si relative rezistent la seceta. Rezustenta la boli si daunatori este buna.

Infloreste relativ tarziu si este partial autofertil. Ca polenizatori se recomanda soiurile Ramon Oliva, Bigarreau Napoleon si Germersdorfer.

Intra tarziu pe rod si produce mutumitor.

Fructele sunt mai mari decat ale soiului Ramon Oliva si nu crapa din cauza ploilor. Se folosesc pentru consum in stare proaspata. Contin 12,07 % zahar, 0,725 g% acid malic, 0,209 % substante pectice, 0,442 % substante tanoide, 10,57 mg% vitamina C si 17,1 % substanta uscata in suc. Dintr-un kilogram de fructe rezulta 951 g pulpa si 49 g samburi.

Caliatati : cerinte moderate fara de sol, rezistenta la ger si boli, coacerea fructelor intr-o perioada lipsita de fructe, marimea si aspectul frumos al fructelor.

Defecte : intrarea tarzie pe rod a pomului.

Pomul

Marimea - la varsta de 10 ani, inaltimea totala a pomului este de 3,90 m, avand trunchiul de 1 m inaltime si coroana de 2,90 m.

Trunchiul - gros, cu scoarta de culoare brun cenusie.

Coroana - cu diametrul de 2,80 m, globules-turtita, rara, rasfirata, cu axul slab dezvoltat sau fara ax.

Ramurile de schelet - de lungi, groase, cu unghiul de ramificare de 45-85°; scoarta este de culoare brun roscata, la pomii batrani cenusie, cu lenticelele mari, alungite, dese si dispuse transversal.

Ramurile de rod - predomina buchetele de mai tipice sau alungite; rodeste sip e ramuri mijlocii.

Lastarii - de lungime si grosime mijlocii pana la vigurosi, cu baza ingrosata si scoarta de culoare brun-maslinie, apoi cenusie la caderea frunzelor, cu lenticele potrivit de rare.

Mugurii vegetativi - mijlocii, conic ovoizi, bombati, de culoare brun-rosiatica, cu varful departat de ramura.

Mugurii floriferi - mijlocii sau mari, ovoconici, bombati, cu solzii bine lipiti.

Frunzele - mari cu lungimea medie de 143 mm si latimea medie de 76 mm, ovate sau obovate, cu varful acuminate si baza atenuata, rar rotunjita; marginile sunt dublu serate, cu dintii mijlocii pana la mari; culoarea limbului este verde deschis, iar suprafata neteda sau usor gofrata; petiolul are o lungime in medie de 44 mm, de grosime mijlocie pana la subtire, verde deschis, violaceu pe partea superioara, uneori cu 1 - 2    glande mici, eliptice, de culoare rosie-carmin, asezate aproape de baza limbului.

Florile - in medie 3 intr-o inflorescenta, iar intr-un buchet de mai 1-3 inflorescente; florile sunt mari, cu petale albe, gofrate, cu varful ridicat, cu stilul la nivelul staminelor, iar sepalele lungi, de forma parabolica.

Fructul

Marimea - supramijlocie sau mare, avand in medie: H = 19 mm, D = 20 mm, d = 18 mm; greutatea = 5,1 g.

Forma - ovoida, trunchiata in partea pedunculului, turtita pe partea ventrala; brazda ventrala este marcata printr-o linie de culoare mai inchisa, care se gaseste intr-o usoara depresiune.

Culoarea - rosie marmorata cu negru, iar la supracoacere neagra, avand un aspect placut.

Pedunculul - de lungime mijlocie si de grosime supramijlocie, de culoare verde, bine prins de fruct.

Cavitatea pedunculara - de largime si adancime mijlocie, simetrica.

Punctual stilar - de marime mijlocie, distinct, de culoare rosie, cu asezarea la varful fructului.

Pielita - subtire, lucioasa, elastica, bine cu aderenta mare la pulpa.

Pulpa - de culoare rosie-roz, iar sucul de culoare roz, semicrocanta sau putin moale, cu vinisoare albicioase, consistenta, suculenta, aromata, dulce, fin si armonios acidulate, de calitate foarte buna, aderenta la sambure.

Samburele - de marime mijlocie, avand in medie 9×7×6 mm, de forma ovoida, cu suprafata neteda, de culoare deschisa cu crestele superficiale.

Maturitatea - decada intai si inceputul decadei a doua a lunii iunie, intre cea a soiurilor Ramon Oliva si Germersdorfer.

Recomandari. Soiul Frumos de Bistrita se recomanda pentru extindere in noile livezi de tip industrial si in gradinile de pe langa casa, in vederea completarii sortimentului de cirese cu soiuri de coacere semitardiva si fructe de calitate buna.