Cirese Uriase de Bistrita

Cirese Uriase de Bistrita

Sinonime: H. VII/3 - 2 Bistrita.

Origine. A fost obtinut din incrucisarea soiului Hedelfinger cu Germersdorfer la Statiunea experimentala Bistrita, in anul 1957, de catre I. Ivan.

Prima fructificare a avut loc in anul 1964.

Raspandire. Este inmultit si introdus in culture comparative la Statiunea experimentala Bistrita. A fost omologat ca soi nou in anul 1967.

Caracteristica soiului

Pomul creste moderat pana la viguros si reuseste bine altoit pe cires salbatic si pe mahaleb. Nu este pretentious fata de sol si reactioneaza pozitiv fata de masurile agrotehnice superioare. Este rezistent la ger si la seceta. Rezistenta la boli si daunatori este buna.

Infloreste relativ tarziu, iar perioada respectiva dureaza 6 - 10 zile. Ca polenizatori se recomanda soiurile Germersdorfer, Hedelfinger, Pietroase de Bistrita si Negre tarzii.

Intra tarziu pe rod si produce abundant.

Fructele sunt mari sau foarte mari, de calitate foarte buna. Se folosesc pentru consum in stare proaspata, dar si pentru prelucrari industriale. Suporta bine transportul si se pot pastra pana la 5 - 6 zile. Contin 10,44 % zahar, 0,70 g% acid malic, 0,09 % substante tanoide, 9,51 mg % vitamina C si 17,4 % substanta uscata in suc. Dintr-un kilogram de fructe rezulta 965 g pulpa si 35 g samburi.

Caliatati : productia mare, coacerea foarte tarzie, fructele mari, pietroase, cu gust foarte bun.

Defecte : intrarea tarzie pe rod a pomului.

Pomul

Marimea - mijlocie spre mare.

Trunchiul - drept, de grosime mijlocie, cu scoarta de culoare brun-rosiatica, destul de groasa.

Coroana - larg piramidala, neregulata.

Ramurile de schelet - de lungime si grosime mijlocii, in numar de 4 - 5 intr-un etaj, cu directia de crestere oblica si unghiul de ramificare mijlociu. Scoarta este de culoare brun-rosiatica, cu epiderma cenusie, exfoliindu-se in fasii inguste; lenticelele sunt de marime mijlocie si asezate transversal.

Ramurile de rod - predomina buchetele de mai, iar ramurile mijlocii sunt in numar mai redus.

Lastarii - de lungime mijlocie sau lungi, relative grosi, de culoare verde-maslinie deschis, glabri.

Mugurii vegetativi - mari sau mijlocii, usor ovoizi sau conici, asezati pe pernite slab proeminente.

Mugurii floriferi -mari, ovoizi, cu varful ascutit si departat de ramura, asezati pe pernite slab dezvoltate.

Frunzele - mari cu lungimea medie de 154 mm si latimea medie de 88 mm, ovat lanceolate, cu varful acuminat si baza rotunjita, uneori atenuata; marginile sunt dublu serate, cu dintii mijlocii; limbul este verde, iar suprafata neteda; petiolul are o lungime in medie de 38 mm, de grosime mijlocie sau supra mijlocie, cu doua glande de culoare rosie-carmin, dispuse spre limb.

Florile - in medie 1 - 3    intr-o inflorescenta, iar intr-un buchet de mai 2-3 inflorescente; florile sunt mari, de forma rotunda, cu petalele mari, gofrate, de culoare alba si sepalele de marime mijlocie, concave; staminele sunt in numar de 25 - 35, iar stilul este mai scurt decat nivelul cercului exterior de stamine.

Fructul

Marimea - mare sau foarte mare, avand in medie: H = 23 mm, D = 24 mm, d = 20 mm; greutatea = 8,3 g.

Forma - ovosferica, bombata in partea dorsala si cu o usoara depresiune la partea ventrala; brazda ventrala este superficiala, marcata de o linie lata, de culoare mai inchisa.

Culoarea - rosie - lucioasa pe toata suprafata alternand puncte mici de culoare mai deschisa cu puncte de culoare mai inchisa; la coacerea completa, culoarea devine uniform negricioasa.

Pedunculul - de lungime mijlocie sau mare, de grosime mijlocie, de culoare verde deschis, bine prins de fruct si de ramura.

Cavitatea pedunculara - superficiala, de largime mijlocie.

Punctual stilar - de marime mijlocie, asezat simetric, de culoare cenusie.

Pielita - destul de groasa, cu luciu atragator, rezistenta, aderenta la pulpa.

Pulpa - rosie, de culoare mai inchisa in jurul samburelui, pietroasa, suculenta, cu sucul colorat in rosu, gustul dulce, armonios acidulate, de calitate foarte buna, aderenta la sambure.

Samburele - de marime mijlocie sau mare, ovoid, neted, de culoare deschisa, cu santul ventral, superficial.

Maturitatea - inceputul lunii iunie, la 2 - 3 zile dupa cea a soiurilor Hedelfinger si Germersdorfer.

Recomandari. Soiul Uriase de Bistrita se recomanda pentru cultura mare si pentru gradinile de langa casa.