Influenta reciproca dintre epibiont si hipobiont (altoi si portaltoi)

Influenta reciproca dintre epibiont si hipobiont (altoi si portaltoi)

Influenta portaltoiului asupra altoiului. Vigoarea pomului.

Influenta este certa unul dintre exemplele cele mai bune fiind altoirea la mar la care acelasi soi altoit pe portaltoi ~ ~ ~ ~ (de vigoare mare portaltoi Franc si de vigoare mica portaltoi M 9).

Cu cat sistemul radicular exploreaza un sol mai mic cu atat vigoarea este mai mica.

Intrarea pe rod : portaltoi de vigoare redusa influenteaza altoiul in sensul intrarii pe rod pe cand cei de vigoare mare intarzie fructificarea. Acelasi soi altoit pe portaltoi M 9 intra pe rod incepand din anul 2; 3 de la plantare in timp ce acelasi soi altoit pe Franc intra pe rod in anul 6; 8 de la plantare.

Longevitatea pomilor : longevitatea (perioada de exploatare) este mult mai mica in cazul portaltoiului de vigoare slaba fata de cea indusa de cei vigurosi.

Marul altoit pe un portaltoi vegetative poate avea o longevitate de 15 ani, pe cand pe Franc 60-70 ani.

Momentul pornirii in vegetatie , infloririi si coacerii fructelor. In general cele 3 procese sunt avansate in cazul altoirii pe vigoare mica , in timp ce pe cel cu vigoare mare acestea sunt intarziate.

Calitatea fructelor. Absorbtia selective a diferitilor portaltoi poate avea ca effect in mod indirect diferente in ceea ce priveste continutul fructelor in zahar, acizi, tannin.

Rezistenta la conditiile nefavorabile : ofera posibilitatea culturii pokilor in conditii mai vitrege decat cele cerute de soiul altoit (zone secetoase, soluri cu un continut ridicat in Ca), ex. Altoirea parului pe par Franc permite plantarea acestei combinatii pe soluri cu un continut ridicat in calcar comparative cu altoirea pe gutui, ciresul altoit pw mahaleb reuseste mai bine in zonele secetoase decat ciresul pe cires.

Influenta altoiului asupra portaltoilui.

Altoiului formand partea aeriana, frunzisiul care produce seva elaborate influenteaza dezvolatarea sistemului radicular. In general un soi viguros altoit pe un portaaltoi de vigoare slaba va stimula cresterea sistemului radicular al portaltoiului.

Influenta intermediarului asupra soiului si portaltoiului.

Intermediarul se utilizeaza in cazul altoirii unui soi pe un portaltoi cu care are afinitate sau cand se doreste altoirea in coroana in scopul schimbarii soiului.

In general efectul altoirii cu intermediar duce la o vigoare slaba si la intrarea mai rapida pe rod.

Efectul intermediarului se datoreaza dublei altoiri care incetineste fluxul de ape si elemente nutritive de la portaltoi catre altoi si in sens invers, fluxul de seva elaborate de la altoi spre portaltoi. Cu cat lungimea intermediarului este mai mare cu atat efectul asupra soilui altoit este mai mare.

Ciclul annual al speciilor pomicole.

Fenofazele pt obtinerea unei recolte dureaza de la formarea mugurilor si pana la coacerea fructelor si se extend pe 2 perioade de vegetatie separate de perioada de repaus.

Formarea mugurilor are loc in prima perioada de vegetatie apoi acestia intra in repaus pe perioada iernarii iar in anul a 2 perioada de vegetatie cresc sau infloresc si leaga fructe care ajung la maturitate.

Se observa ca fenofazele terminale ale unei recolte se desfasoara concomitant cu fazele initiale ale recoltei viitoare.

Fazele initiale ale organelor vegetative si de rod.

Ale organelor vegetative. Formarea mugurilor vegetative.

In perioada premergatoare reapusului mugusii sunt mai mici decat cei de rod, au varful ascutit, baza largita si o structura alcatuita din primordii de frunze si muguri se de ~ ~ ~ ~

Datorita dominantei apicale exercitate de catre mugurele terminal, mugurii nu pornesc in crestere in anul formarii. Structura lastarilor in crestere in verde in prima perioada de vegetatie (mai-iunie) are ca efect pornirea mugurilor laterali (inlaturarea dominantei apicale). Acest tip de interventie se utilizeaza in scopul ramificarii lastarilor in punctele dorite in cadrul taierilor de formare a coroanelor.

Taierea in verde in a 2 perioada de vegetatie (sfarsit de iulie-august) nu este urmata de pornirea in vegetatie a mugurilor laterali acestia intrand in stare de repaus. Executarea taierilor in aceasta perioada are ca scop o mai buna colorare si luminare la semintoase sau executarea taierilor de vara dupa recoltarea fructelor la samburoase.

Fonefazele initiale ale organelor pe rod.

In anumite conditii o parte dintre mugurii vegetative se transforma in muguri de rod , fenomen ce are loc in 2 etape :

-inductia antogena

-diferentierea propriu-zisa.

Inductia antogena : apare ca o perioada de pregatire fiziologica care face posibila transformarea mugurilor din vegetative in cei de rod. Se imparte in 2 faze:

-reversibila si ireversibila.

In general mugurele este Indus ireversibil cu ~ 1 luna inainte de aparitia primordiilor florale (~ luna iunie la mar).

Orice interventie tehnologica in aceasta etapa nu mai poate influenta modul de evolutie al mugurilor.

Calendaristic perioada de evolutie difera de la specie la specie (par 45-60 zile de la 1 iunie pana la 1 august) dar si de conditiile de mediu.

In literatura de specialitate contine mai multe ipoteze care explica acest process fiziologic.

O categorie de metode este aceea care se bazeaza pe influenta substantelor nutritive, formarea formarea fiind stimulate cand raportul dintre hidratii de Ca si substantele minerale este favorabil glucidelor, azotul proteic reprezinta 60-80 % din N total, reducerea continutului de apa, concentratia ridicata a sucului cellular asociata cu temp de 25-30 C si luminozitatea intense.

A 2 categorie de ipoteze se refera la teoria hormonala prin care se arata ca inductia de muguri de rod depinde de formarea in frunze a unei substante de natura hormonala denumita hormon ,, florigen ''.In ultimul timp aceste ipoteze sunt imbinate.

Factorii care influenteaza inductia antogena.

Desi procesul inductiei este insufficient cunoscut in practica pomicola se cunosc factorii care influenteaza fenomenul precum si diferite secvente tehnologice care il pot influenta :

-aplicarea unor operatii tehnice (incizia inelara, strangularea, torsionarea) favorizeaza formarea mugurilor de rod.

-reducerea sistemului radicular micsoreaza absortia apei si a substantelor minerale si ca urmare favorizeaza inductia prin schimbaria raportului dintre hidratii de Ca si substantele minerale.

-altoirea pe portaltoi de vigoare scazuta cu sistem mai scazut are ca efect intrarea mai rapida pe rod.

-prezenta si buna functionare a frunzisului are un efect favorabil asupra inductiei florale .

Daca frunzisul este distrus in perioada 1 iunie-1 august se poate compromite productia pt anul urmator.

-prezenta unui nr mare de fructe in coroana inhiba inductia florala.

Diferentierea mugurilor de rod : incepe prin aparitia primordiilor florale ~ in a 2 parte a lunii iulie dar se continua sip e timpul iernii si in primavara.

Desi la majoritatea speciilor pomicole de climat temperat diferentierea morfologica este terminate inainte de sosirea iernii, celulele sexuale se diferentiaza in primavara urmatoare.

Organele florale se formeaza in urmatoare ordine :

apar protuberantele care corespund cu nr de flori din muguri care se alungesc sub forma unor cilindri;

-pe marginea superioara a cilindrului apar 5 lobi care vor forma sepalele (diferentierea caliciului);

-diferentierea corolei -apar alti 5 lobi in interiorul cercului sepalelor care formeaza petalele;

-in interiorul corolei in cercuri concentrice apar staminele;

-in centrul florii apare un mamelon la pomacee si 5 mameloane la drupacee care vor forma pistilele. Pistilele se alungesc iar in partea inferioara se formeaza ovarul, stilul si stigmatul.

-in timpul iernii si in primavara are loc desavarsirea organelor sexuale (stamina si pistil) si formarea graunciorilor de pollen (ovulelor).

Conditiile care prelungesc cresterea lastarilor, excesul de N si apa, taierile au efect negative asupra diferentierii.

Organogeneza florala se desfasoara in general in 2 sau 3 ani.

La drupacee dureaza 2 ani , in primul an dintr-un mugure vegetative creste un lastar pe care unii muguri laterali devin floriferi si infloresc in anul 2.

La pomacee ciclul poate dura 3 ani, dintr-un mugure vegetative in primul an se formeaza un pinten sau o smicea care in al doilea an ecolueaza in tepusa sau nuielusa, iar in al 2 an mugurii micsti infloresc.