LEGUMICULTURA SPECIALA

LEGUMICULTURA SPECIALA

In acest capitol de 'Legumicultura speciala' sunt cuprinse cele mai reprezentative specii de legume, grupate dupa unele caractere comune. In cadrul fiecarei grupe sunt redate succint principalele specii cu particularitatile specifice de vegetatie si de tehnologie.

1. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE

Fam. SOLANACEAE: Tomatele-LYCOPERSICON ESCULENTUM

Ardeiul-CAPSICUM ANNUUM

Patlagelele Vinete- SOLANUM MELONGENA   

Tomatele si ardeiul sunt originare din America Centrala si de Sud, iar vinetele din India si Birmania. In tara noastra se cultiva din secolul XVIII-lea vinetele si din sec. al XIX-lea ardeiul si tomatele.

Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor (bace), care sunt consumate in diferite faze de maturare, in stare proaspata sau conservata. Ele contin vitamine, saruri minerale, acizi organici si substante pectice.

Aceste legume sunt plante anuale, cu perioada lunga de vegetatie si pretentioase la caldura (motiv pentru care se cultiva prin rasad), lumina, umiditate si hrana. Ocupa suprafete mari in camp, solarii si sere asigurand fructe proaspete de-a lungul anului.

Speciile acestei grupe sunt plante termofile, care au nevoie de o temperatura optima de germinare de 18-25⁰C (rasarirea in 5-7 zile), iar pentru crestere si fructificare de 25-30⁰C. La temperaturi de peste 30⁰C procesul germinatiei polenului este intrerupt, florile avorteaza, la temperaturi de peste 35⁰Csau de sub 15⁰C infloritul se opreste, iar sub 10⁰C stagneaza cresterea.

Fata de lumina au cerinte mari incepand cu faza de rasad si pana la maturarea fructelor. Lumina este importanta atat ca durata, cat si ca intensitate, deoarece la o durata si o intensitate scazuta, are loc alungirea rasadurilor, intarzie aparitia inflorescentelor, iar florile avorteaza si cad.

Fata de umiditatea din atmosfera prezinta pretentii moderate, exceptie fac vinetele care au pretentii mari, iar fata de cea din sol cerintele sunt mari la toate speciile. Lipsa sau insuficienta apei din sol, impreuna cu seceta atmosferica, impiedica fecundarea florilor, astfel ca productia scade.

Necesarul de apa este corelat cu nivelul fertilizarilor si ce sistemul de cultura. Tomatele cultivate prin rasad au cerinte mai mari fata de apa, decat cele cultivate prin semanare directa.

Toate speciile acestei grupe reactioneaza bine la ingrasarea cu gunoi de grajd si cu ingrasaminte minerale, insa diferentiat pe faze de vegetatie. Acestea influenteaza favorabil cresterea si fructificarea, precum si calitatea fructelor.

Pretentiile fata de sol difera in functie de sistemul de cultura, astfel: culturile timpurii trebuie amplasate pe soluri usoare, nisipo-lutoase; cele de vara-toamna pe soluri mijlocii, iar Ph-ul solului este cuprins intre 6-6,5.

Tomatele se cultiva in urmatoarele forme de cultura, pentru esalonarea productiei: cultura timpurie, cultura de vara-toamna, cultura pentru industrializare, cultura in sere si solarii.

Soiuri si hibrizi: - recomandate pentru tomate de consum in stare proaspata, in functie de epoca de maturare: timpurii - Export II F1, Ioana F1, Isalnita 50 F1, Cluj 80, semitimpurii - Arges 428, Roxana, Unirea si semitarzii: Buzau 1600, Mara, Carolina.

- pentru tomate de consum in stare proaspata si industrializare se recomanda: Cluj 80, Roxana, Unirea, Diana, Buzau 22 etc.

-pentru tomate destinate industrializarii sunt: Monor, Vitamina, Ferma, Buzau 22, Vidra 533, Dacia, Roma A etc.

-pentru tomate de sera cu crestere nedeterminata: timpurii - Gloria F1, Elena F1, semitimpurii - Splendid, F1, Marfa F1, tarzii - ANGELA F1.

Pregatirea terenului pentru cultura de tomate in camp - toamna dupa desfiintarea culturii premergatoare (leguminoase, radacinoase sau bulboase), se efectueaza nivelarea solului, aplicarea ingrasamintelor, aratura adanca de toamna, iar in primavara, dupa ce se administreaza ingrasamintele si se niveleaza terenul, se executa fie modelarea in brazde inaltate, cu latimea la coronament de 94 cm, fie in biloane.

CULTURA TIMPURIE in camp. Rasadul se obtine in sere inmultitor sau rasadnite calde, prin semanat intre 20.II-5.III. Norma de samanta la hectar este de 0,3 kg si se planteaza manual sau cu masina, intre 15-25 aprilie si chiar 1-10 mai, in functie de zona si conditiile climatice ale anului respectiv.

Plantarea se face pe brazde inalte ( dupa V. Berar, 2000), cate 2 randuri la 70 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante pe rand (fig. 20).

Lucrarile de intretinere sunt urmatoarele: - completarea golurilor (cu rasaduri de aceeasi varsta), irigarea, fertilizarea faziala, prasitul, palisatul (pe spalier cu o sarma), copilitul (indepartarea copililor cand au 5-8 cm, manual), carnitul (dupa formarea inflorescentelor a 3-a sau a 4-a.), defolierea plantelor, combaterea bolilor si daunatorilor.

Recoltarea - se face esalonat, dupa 15 iunie; iar productia medie este de 25-30 t/ha.

CULTURA DE VARA-TOAMNA - asigura productii pentru consumul in stare proaspata si pentru industrializare.

Rasadurile se obtin in solarii, pe pat de gunoi de grajd, semanat la jumatatea lunii martie, iar dupa 45-50 de zile, se planteaza in camp, dupa schema de la fig.20.

Fig.20 Schema de plantare la tomate

Lucrarile de ingrijire se deosebesc prin sustinerea plantelor ce se face pe spalier cu 2 sarme, lasandu-se din copili 2-3 tulpini.

Recoltarea se face esalonat, tot la 4-7 zile; iar productia obtinuta variaza intre 30-70 t/ha.

CULTURA TOMATELOR PRIN SEMANAT DIRECT IN CAMP, pentru industrializare, se face prin folosirea soiurilor cu maturitate concentrata sau se aplica stropiri cu ETHREL-500 ppm. Semanatul mecanizat se executa intre 10 aprilie - 20 mai, cu SPC 6, in benzi cu 2 randuri, folosindu-se 1,5 kg samanta /ha.

Ca lucrare speciala se aplica raritul la 12-25 cm intre plante, cand au doua frunze adevarate.

Productia variaza intre 50-70 t/ha.

CULTURA IN SERA a tomatelor se practica in doua cicluri: ciclul I - ianuarie-iunie si ciclul II din iulie pana in decembrie.

Particularitati pentru tomatele din sera, ciclul I: producerea rasadurilor prin semanat (1-20 X) in sere, pe brazde sau pe turba in strat de 5 cm grosime sau prin semanat direct in ghivece. Dupa 10 zile de la rasarire, rasadurile se repica in ghivece nutritive. Se planteaza la sfarsitul lui ianuarie sau la inceputul lui februarie, cand rasadurile au varsta de 70-80 de zile.

Pentru infiintarea culturii se verifica etanseitatea serelor, apoi se face dezinfectia scheletului adaposturilor si revizia instalatiilor. Solul se ingrasa cu circa 120 de t/ha gunoi de grajd si ingrasaminte cu P si K, se dezinfecteaza cu Nemagon sau cu aburi. Apoi solul se mobilizeaza la adancimea de 30-40 cm, cu masini si unelte speciale pentru sera, cum sunt: motofreza si rotosapa, sau manual, cu cazmaua.

Lucrarile de intretinere aplicate sunt: completarea golurilor, irigarea, fertilizarea faziala, afanarea solului, palisatul (cu sfori), copilitul, carnitul (la sfarsitul lui aprilie la 8-12 inflorescente, cu 60-70 zile inainte de sfarsitul culturii), defoliatul, polenizarea suplimentara, mulcirea (cu paie sau folie neagra), combaterea bolilor si daunatorilor, dirijarea factorilor de mediu.

Recoltarea - se declanseaza la inceputul lunii aprilie si se face esalonat; iar productia medie este de 100-200 t/ha.

Pentru ciclul II, infiintarea culturii si lucrarile de ingrijire sunt aproximativ identice cu cele din ciclul I, cu deosebirile: rasadul se planteaza la sfarsitul lunii iunie, iar lucrarea de carnit se face la 7-8 inflorescente, cu 70-85 zile inainte de terminarea culturii. Productia medie este de 60-70 t/ha.

CULTURA IN SOLAR se deosebeste de cea din sera prin: solarul se acopera cu 10-12 zile inainte de plantare; rasadurile trebuie sa aiba la plantare varsta de 55-60 de zile, iar lucrarea se efectueaza intre 20 februarie si 5 aprilie.

Ardeiul - se cultiva prin rasad, in camp, sere si solarii

Soiuri si hibrizi: -ardei gras: soiuri timpurii - Minis 27, De Siria, Simultan; soiuri semitimpurii - Jeni, Aroma, Galben superior; soiuri tarzii - Madalin, Splendid, Superb, Urias 35, Mihaela; soiuri pentru sera si solarii - Export, Atlas, Bruinsma Wonder

-ardei gogosar: soiuri timpurii Timpuriu de Bucuresti, Simultan, Auriu

soiuri tarzii: Splendid, Urias dulce

-ardei lung: soiuri timpurii: Lung romanesc, Arad 5B

soiuri semitimpurii: Kapia, Carmin, Siret, Oranj

soiuri tarzii: Lung de Isalnita, Silvia B, Cosmin

-ardei iute: De Arad, Picant si Iute delicios

-ardei boia: Arad 5 B, Arad 6 B.

Infiintarea culturii in camp incepe cu pregatirea terenului din toamna, ca si la tomate. Bune premergatoare pentru ardei sunt lucerna, trifoiul, pastaioasele, bostanoasele, radacinoasele si bulboasele. Inaintea ardeiului, primavara, se pot face si culturi anticipate de ceapa verde, salata, spanac etc.

Producerea rasadurilor se face in rasadnite sau sere inmultitor, in perioada: - ardei gras pentru cultura timpurie: 15 - 25 februarie;

ardei gras pentru cultura de vara: 25 februarie - 15 martie

ardei lung si gogosar: 5 - 20 martie

ardei iute si boia: 15-25 februarie

Norma de samanta este de 1,2-1,5 kg pentru producerea rasadului necesar unui hectar. De obicei, se seamana mai rar, la distanta de 8-10 cm intre randuri si 2-3 cm intre plante pe rand si nu se mai repica, iar pentru culturile timpurii de ardei gras se recomanda repicatul.

Plantarea rasadurilor in camp se face manual sau mecanizat, cand in sol temperatura este de 14-15⁰C (25 IV - 20 V). Plantarea se face conform schemelor din figura 21.

Lucrarile de ingrijire sunt la fel ca la tomate, cu specificatiile: udarea imediata dupa plantare este obligatorie, apoi 2-3 saptamani nu se mai uda pentru a asigura o inradacinare buna; se acorda atentie fertilizarii faziale si udarii la formarea fructelor. Nu se aplica lucrari de intretinere speciale.

Fig. 21. Scheme de plantare a ardeiului (dupa R.Ciofu si colab., 2003)

Recoltarea: incepe din iulie si dureaza pana la caderea brumelor, in functie de tipul ardeiului si sistemul de cultura; iar productiile medii sunt de: 20-30 t/ha la ardei gras, gogosar si lung si 7-15 t/ha la ardei iute si pentru boia.

Cultura ardeiului in sera se practica la ardeiul gras si iute, in ciclul I, cu 2 variante: scurt (februarie-iulie) si prelungit inceputul lui februarie pana in octombrie.

Rasadurile se produc in sera folosind 0,7-0,8 kg/ha samanta, se repica si cand au 100-110 zile (1 februarie- 10 martie) si bobocii florali bine formati, se pot planta pe travee, cate 4 randuri la distanta de 80 cm, iar pe rand la 40-50 cm.

Lucrarile de ingrijire se caracterizeaza prin fertilizari in doze relativ mari, udarea o data la 4-5 zile, cu norme mari, iar dintre lucrarile speciale aplicate enumeram: copilit cu 4-5 brate, sustinerea si dirijarea plantelor cu sfori (fiecare brat in parte se paliseaza). Un capat al sforii se leaga la baza fiecarei plante, iar celalalt de sarmele de sustinere. Carnitul se efectueaza cu 40 de zile inainte de desfiintarea culturii, iar ca lucrare specifica ardeiului este indepartarea primilor boboci florali pentru permiterea cresterilor vegetative.

Recoltarea se face esalonat, din aprilie pana in iunie, in ciclul I scurt si pana in noiembrie - decembrie, cand se desfiinteaza cultura pentru ciclul prelungit, productia fiind de 40-50 t/ha la ciclul I scurt si de 60-70 t/ha la ciclul I prelungit.

Cultura ardeiului in solarii este specifica ardeiul gras, iar cel iute se cultiva in cultura asociata cu vinete, castraveti sau cu verdeturi.

Pregatirea terenului si acoperirea solarului se realizeaza ca la cultura de tomate.

Producerea rasadului se face prin semanat la sfarsitul lui ianuarie - inceputul lui februarie, folosind 0,8 kg/ha samanta; rasadul se repica in ghivece nutritive, iar cand au varsta de 60-65 de zile se planteaza (inceputul lui aprilie) la distanta intre randuri de 50-70 cm si intre plante pe rand de 30-35 cm.

Lucrarile de ingrijire aplicate sunt cele comune, iar dintre lucrarile cu caracter special aplicate ardeiului mentionam: copilit, lasand 3-5 brate, formand o tufa sub forma de vas, la randul lor aceste brate se copilesc, iar carnitul se executa pentru fiecare brat, cu circa 40 de zile inaintea desfiintarii culturii, defolierea puternica.

Recoltarea se face esalonat, incepand din iunie; productia medie fiind de 40-50 t/ha.

Vinetele se cultiva prin rasad, in camp, sere, solarii si rasadnite.

Soiuri: Bucurestene, Danubiana, Pana corbului (pentru culturi in camp), Lidia, Narcisa (pentru culturi in solarii si sere).

Cultura vinetelor in camp. Pregatirea terenului asemanatoare cu cea prezentata la cultura tomatelor.

Rasadurile se obtin prin semanare intre 25 II -10 III si se planteaza in camp intre 5-20 V, cand temperatura la sol este de 15-18⁰C. Distanta dintre randuri este de 70 cm, iar intre plante pe rand de 30 cm. Norma de samanta este de 1kg/ha.

In cursul perioadei de vegetatie se aplica lucrarile de intretinere cu caracter general mentionate la tomate (8-12 udari, 2-3 fertilizari, combaterea bolilor si daunatorilor). O atentie deosebita trebuie acordata atacului de gandac de Colorado.

Recoltarea se face incepand din iulie; iar productia medie este de 25-50t/ha.

Cultura vinetelor in solar este asemanatoare cu cea a ardeiului, productia obtinuta fiind de 40-50 t/ha.

Cultura vinetelor in sere se practica in ciclul I, pe suprafete reduse; infiintarea culturii si lucrarile aplicate, cu cateva exceptii (pe plante in urma lucrarilor speciale trebuie sa avem 8-10 fructe), sunt asemanatoare cu cultura ardeiului in sere. Productiile obtinute sunt de 50-60 t/ha.

2. CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE

Din aceasta grupa fac parte:

morcovul - DAUCUS CAROTA ssp. sativus - Fam. Umbeliferae (Apiaceae);

patrunjel - PETROSELINUM CRISPUM - Fam. Umbeliferae

pastarnac - PASTINACA SATIVA - Fam. Umbeliferae

telina - APIUM GRAVEOLENS - Fam. Umbeliferae;

ridichile - RAPHANUS SATIVUS - fam. Cruciferae;

sfecla rosie - BETA VULGARIS - fam. Chenopodiaceae.

De la aceste legume se consuma radacinile ingrosate (tuberizate), iar de la patrunjel si telina se pot consuma si frunzele.

Radacina este organul comestibil bogat in substante cu mare valoare alimentara: zaharuri, saruri minerale, vitamine. Trebuie remarcat continutul in uleiuri eterice la patrunjel si telina, care le confera un gust placut.

Sunt plante bienale (cu exceptia ridichilor de luna, care sunt plante anuale), in primul an se formeaza radacini, iar in al doilea an: tulpini, flori, seminte.

Cerinte fata de factorii de mediu. Speciile acestei grupe se caracterizeaza prin rezistenta sporita la temperaturi scazute si cerinte moderate fata de umiditate. Semintele pot germina la 1-5⁰C, temperatura optima pentru germinatie fiind insa de 18-20⁰C. Unele din acestea, ca patrunjelul si pastarnacul, rezista in faza de plantula chiar si la -8.-10⁰C, iar radacina matura a acestora pana la -30⁰C, fapt ce-i permite pastrarea peste iarna in camp. Pentru cresterea normala a radacinilor (ingrosarea) sunt favorabile temperaturi de 18-20⁰C. Fata de lumina, cerintele sunt moderate, unele pretentii existand doar fata de durata de iluminare.

In primul an de cultura, legumele radacinoase nu reactioneaza favorabil la ingrasarea cu gunoi de grajd si la ingrasamintele verzi, dar reactioneaza bine la fertilizarea cu ingrasaminte chimice cu N, P si K, in doze diferite, pe faze de vegetatie. Exceptie face telina, ea reactionand bine la ingrasamintele organice chiar si in anul de cultura.

SOIURI cultivate in tara noastra:

Morcov: Napoli Carotte de Paris, De Nantes, Chantenay, Urias de Berlicum, Bauer Killer Rote Herz, Berlanda F1;

Pastarnac: Rotund, Alb Lung, Semilung

Patrunjel: Zaharat.

Ridichi de luna: Rodos, Redo, Rotunde timpurii; ridichi de vara, iarna: De Dumbraveni, Bere de Munchen, Negre Rotunde

Sfecla rosie: Bordo, De Arad, Action.

Telina: Alabaster, Victoria.

Infiintarea culturilor de radacinoase. Asigura bune rezultate cand urmeaza in asolament dupa tomate sau dupa varza. Prefera soluri usoare sau mijlocii, suficient de bogate in humus, bine pregatite. Pregatirea terenului incepe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale, aplicarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu, aratul sau sapatul cu cazmaua. Primavara se executa maruntirea terenului, aplicarea diferentei de ingrasaminte chimice (cu azot), erbicidarea, modelarea terenului, daca cultivarea se face pe teren modelat.

Cu exceptia telinei, culturile se infiinteaza prin semanat direct in camp. Rasadul de telina, in general, nu se repica sau atunci cand se repica se face in cuburi nutritive sau in ghivece (pe suprafete mici). Inainte de plantare radacinile rasadului se mocirlesc, iar frunzele din rozeta se fasoneaza, pentru a reduce suprafata de evapotranspiratie.

Date utile pentru infiintarea acestor culturi de legume sunt prezentate in tabelul

Tabelul

Date tehnice privind infiintarea culturilor

Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si in sere, solarii, rasadnite calde, tunele joase, in cultura pura sau asociata.

Schemele de infiintare a culturilor radacinoase pe teren modelat in straturi cu latimea de 94 cm sunt redate in figura 22 (dupa V. Berar si colab., 2000).

Lucrarile de intretinere: tavalugitul imediat dupa semanat; udatul la infiintarea culturii, completarea golurilor - cu seminte umectate sau cu rasad, raritul, de 2-3 ori - cand plantele au 2-3 frunze adevarate, apoi la 3 si respectiv 6 saptamani de la primul rarit (plantele eliminate la ultimul rarit se valorifica sub forma de legaturi), prasitul - 3-5 prasile, fertilizarea faziala, irigarea - 3-6 udari, in functie de zona, exceptie face telina cu 10-12 udari si ridichile de luna cu 1-2 udari, erbicidarea, combaterea bolilor si daunatorilor.

Recoltarea - se face esalonat, pentru asigurarea consumului de vara si total - toamna; radacinile sunt bune de recoltat cand au 50-60 zile de la rasarire. Pentru pastrarea peste iarna recoltatul se face in septembrie-octombrie.

Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamani de la semanat.

Fig.22. Schemele de plantare la radacinoase

3. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE

CEAPA - Allium cepa

USTUROIUL - Allium sativum

PRAZUL - Allium porum

- apartin fam. Liliaceae

Se cunosc de foarte multa vreme (din antichitate), fiind nelipsite din gradinile egiptenilor, chinezilor etc. Acum se cultiva in aproape toate tarile globului.

Aceste specii au o mare valoare alimentara, determinata de continutul bogat in hidrati de carbon, vitamine, substante bactericide. Legumele bulboase au un miros caracteristic datorita continutului ridicat in uleiuri eterice, cu efect bactericid si antiseptic. De la ele se consuma tulpina falsa, frunzele si bulbul. Sunt plante bienale sau trienale, cu cerinte moderate pentru fertilizare si irigare. Ca urmare a sistemului lor radicular slab dezvoltat, necesita o foarte buna pregatire a terenului.

Cerinte - au o buna rezistenta la frig (rezista pana la -7⁰C, iar bulbii pana la -10.-15⁰C), cel mai rezistent la frig fiind prazul. Temperatura minima de incoltire este de 3 - 4⁰C, iar cea optima de 18 - 20⁰C; temperatura necesara cresterii si maturarii bulbilor este de 15-25⁰C. Fata de lumina au pretentii ridicate, deoarece pentru formarea bulbilor este nevoie de peste 10 ore de lumina. Fata de umiditate pretentiile sunt diferite in functie de specie si de fazele de vegetatie, astfel: prazul si ceapa de apa sunt foarte pretentioase la apa; in timpul formarii bulbilor pretentiile sunt mai mari, iar la maturarea bulbului sunt mai reduse.

Legumele bulboase trebuie cultivate pe soluri cu textura usoara sau mijlocie.

Ceapa - infiintarea culturii se face prin: semanat direct in camp (ceapa ceaclama), rasad (ceapa de apa) si arpagic (in Romania ocupa 60-70% din suprafata cultivata cu ceapa).

Soiuri cultivate in tara noastra, mai importante sunt:

- pentru semanat direct in camp (ceaclama): Diamant, Rosie de Fagaras, Rosie de Aries, Wolska;

- pentru rasad (ceapa de apa): Aurie de Buzau;

- pentru arpagic: De Stuttgart, De Macau, De Vinga, De Darasti, Androna.

Pregatirea terenului. Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna cu afanarea solului, nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza cu ingrasaminte chimice si aratura adanca; primavara se continua cu grapatul araturii, fertilizarea, erbicidarea, in cazul culturii prin arpagic se foloseste modelarea solului.

Pentru cultura anuala prin semanat direct in camp, ceapa ceaclama se seamana toamna tarziu (noiembrie) sau primavara devreme (1-10 martie), in benzi de cate 2 randuri la distanta de 15 cm intre plante pe rand, iar intre benzi 44 cm, folosind 8-12 kg/ha samanta. In timpul perioadei de vegetatie se aplica urmatoarele lucrari de intretinere: tavalugitul dupa semanat, primavara cand se poate intra cu tractoarele se distruge crusta, prasile mecanice si manuale, erbicidarea, raritul cand plantele au 3-4 frunze, udarea de 6-8 ori, administrarea de ingrasaminte minerale cu N si K, combaterea bolilor si daunatorilor, tavalugitul inainte de recoltat sau calcatul cu piciorul pe suprafete mici,.

Recoltarea se efectueaza la inceputul lunii septembrie, productia fiind de 15-20 t/ha.

Ceapa de apa - se infiinteaza prin rasad. Semintele se seamana la sfarsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie, pe brazde reci, folosind cate 3-4 kg/ha samanta. Se aplica lucrarile curente de intretinere a rasadurilor; iar acesta se trece in camp la sfarsitul lunii mai-inceputul lunii iunie. Se planteaza pe 4 randuri distantate la 25 cm pe brazda lata sau pe 2 randuri pe brazda ingusta, cu distanta dintre rasaduri pe rand de 8-10 cm. Se uda in caz de uscaciune, se stropeste impotriva manei de 2-3 ori cu zeama bordeleza 1% sau cu Dithane 0,2%. Recoltarea se face intre 15-30 septembrie, iar productia este de 25-30 t/ha.

Cultura prin arpagic - presupune 2 etape: - producerea arpagicului

- cultura propriu-zisa.

Pentru producerea arpagicului se seamana primavara devreme (10-20 III), cu masina, folosind 80-100 kg samanta/ha sau manual pe suprafete mici. Se seamana in randuri la distanta de 15 cm intre acestea sau in benzi de 10-12 randuri, cu distanta dintre benzi de 40-50 cm. Lucrarile de intretinere sunt: plivit de doua ori, 2-3 udari in anii secetosi, combaterea bolilor (in special a manei) si daunatorilor, tavalugitul culturii cu 2-3 saptamani inainte de recoltare pentru oprirea cresterii .

Recoltarea arpagicului se face in iulie-august, mecanic cu masini speciale sau manual cu sapaliga ori prin smulgere; dupa recoltare se lasa 5-6 zile la soare sa se usuce, apoi se claseaza pe categorii. Cel mai bun arpagic pentru plantat este cel cu diametrul de 7-14 mm (cal I). Productia bruta este de 8-10 t/ha, iar cea de arpagic calibrat de 5-6 t/ha. Peste iarna se pastreaza in depozite speciale la temperaturi de 1-2⁰C sau la 19-20⁰C si o umiditate atmosferica de 60-65%. Intre aceste limite ale temperaturii, formeaza tulpinii florale, pentru a evita acest lucru se recomanda pastrarea arpagicului timp de 20 zile la 35-40⁰C inainte de plantare (N. Pomohaci si I. Namolosanu, 1999).

Pentru cultura propriu-zisa, arpagicul se planteaza fie din toamna, intre 10 IX-1X, fie primavara, in perioada 10-20 martie, pe teren foarte bine pregatit si modelat. La un hectar se folosesc intre 800 si 1300 kg arpagic. Plantarea facandu-se conform schemei din figura 23, cate 4 randuri la 24 cm unul de altul.

Fig.23 . Schema de plantare a arpagicului

Cu 2-3 zile inainte de plantat, arpagicul se prafuieste impotriva bolilor cu Ronilan (1 kg/t) sau cu Benlate 0,5% prin imersie.

Lucrarile de ingrijire: prasit manual si mecanizat, erbicidat, irigare, tratamente impotriva bolilor (mana) si daunatorilor (musca cepei), fertilizare faziala cu doze reduse, tavalugitul culturii inainte cu 2 saptamani de recoltare.

Recoltarea are loc in perioada: sfarsitul lunii iulie - jumatatea lunii august.

Productia medie este de 20-25 t/ha.

Usturoiul - in tara noastra se inmulteste pe cale vegetativa prin bulbili sau 'catei'. Cultura se aseamana foarte mult cu cea a cepei prin arpagic, se poate planta si din toamna (octombrie), datorita rezistentei sale la frig sau din martie, pe teren modelat cu 4 randuri distantate la 24 cm unul de altul sau in benzi de 2 randuri la 34 cm intre benzi si la 20 cm intre randuri, folosind o norma de 800-1000 kg/ha bulbili (fig. 23).

Lucrarile de ingrijire: fertilizarea cu ingrasaminte chimice, prasile, irigari la nevoie, combaterea daunatorilor.

Soiuri: De Cenad, De Darasti, Favorit, De Moldova, usturoiul de Egipt sau Rocambole.

Recoltarea se face in iulie-august; productia obtinuta este de 6-8 t/ha.

Prazul se inmulteste atat prin rasad (frecvent), cat si prin semanat direct in camp (mai rar). Cultura se aseamana cu cea a cepei de apa.

Soiuri cultivate la noi: Camus, Profil, Ianos etc.

Semanatul direct in camp se face primavara (inceputul lui martie) dupa aceeasi tehnologie cu ceapa ceaclama, folosind 3-5 kg samanta/ha, conform schemei din figura 23.

Producerea rasadului se face in rasadnite neincalzite sau pe brazde reci, se seamana la sfarsitul lunii martie sau inceput de aprilie, norma pentru infiintarea unui ha de cultura fiind de 3-4 kg/ha.Plantarea are loc la sfarsitul lunii mai - inceputul lunii iunie. Lucrarile de ingrijire constau in: completarea golurilor, prasile mecanice si manuale, fertilizari, udari, combaterea bolilor si daunatorilor, iar pentru inalbirea tulpinilor se recomanda ca odata cu prasilele sa se efectueze lucrarea de musuroire.

Recoltarea se face toamna tarziu (octombrie-noiembrie); productia fiind de 25-30 t/ha.

Fig. 24. Schemele de plantare la usturoi si praz

4. CULTURA LEGUMELOR VARZOASE

Din aceasta grupa fac parte: varza alba -Brassica oleraceae, var. capitata forma alba, varza rosie - Brassica oleracea, var. capitata forma rubra, varza creata - Brassica oleracea, var. sabauda, varza de Bruxelles - Brassica oleracea, var. gemmifera, conopida - Brassica oleracea, varietatea botrytis, gulia - Brassica oleracea, var. gongyloides, varza pentru frunze - Brassica oleracea, var. acephala, varza chinezeasca - Brassica pekinensis. Aceste specii legumicole apartin familiei Cruciferae, sunt plante bienale cu exceptia, conopidei care se comporta ca planta anuala.

Plantele legumicole ale acestei grupe au pondere mare in alimentatia omului. Au un continut bogat in saruri minerale si vitamine, precum si in uleiuri pe baza de sulf, ceea ce le confera o valoare alimentara ridicata si chiar unele efecte terapeutice.

Deoarece au perioada de vegetatie diferita (de la 75 de zile la gulioare si pana la 90-140 de zile la celelalte varzoase), pot fi cultivate in sisteme de culturi succesive, fie anterioare, fie urmatoare culturii de baza.

Legumele varzoase au partea comestibila reprezentata de capatana (varza), tulpini florifere (inflorescenta) la conopida si tulpina ingrosata la gulii. Ele se consuma in tot timpul anului, fie in stare proaspata, fie conservata.

Cerintele fata de factorii de vegetatie. Legumele varzoase au o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu. Ele sunt putin pretentioase la temperatura, suportand usor pe cele scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de germinare a semintelor sunt de 3-4⁰C, cele optime de crestere fiind de 15-18⁰C. Rasadurile bine calite (la 3⁰C timp de 10-12 zile) suporta pentru o scurta perioada de timp temperaturi de -10 .-15⁰C. Nu sunt favorabile temperaturile de peste 25⁰C, deoarece cresterea inceteaza si daca se asociaza si cu umiditate atmosferica scazuta, capatanile raman mici, afanate, inflorescentele rasfirate (V. Berar si colab., 2000).

Fata de lumina pretentiile sunt mari, deoarece insuficienta ei duce la alungirea rasadurilor, plantele cresc incet, capatanile sunt mici; la conopida lumina difuza este favorabila.

Fata de apa cerintele legumelor sunt ridicate; eficienta maxima a irigarii se obtine la udari in cantitati mici, dar dese. Cantitatile cele mai mari de apa sunt solicitate in perioada cresterii si formarii capatanii si ingrosarii tulpinilor. Excesul de umiditate ca si lipsa apei au efecte negative asupra lor ce conduc la incetarea cresterii si la colorarea frunzelor in violaceu, capatanile raman mici si crapa etc.

Reactioneaza bine la ingrasarea cu gunoi de grajd si ingrasaminte minerale, azotul avand un rol important in obtinerea de productii mari si calitative. Se recomanda aplicarea ingrasamintelor organice si jumatate din cele cu fosfor si potasiu toamna, iar restul, impreuna cu cele cu azot, primavara.

Varzoasele se cultiva in toate sistemele de cultura: in camp, solarii si sere.

Varza provine din regiunea mediteraneana. Se cultiva prin rasad, atat in camp (culturi timpurii, culturi de vara, culturi de toamna) cat si in spatii protejate.

Soiuri cultivate de varza alba: Dittmark, Timpurie de Vidra, Licurisca, Gloria, Lena, Mocira, De Buzau etc.

Soiuri de varza rosie: Rosie de Aries, Cap de negru;

Soiuri de varza creata: Marilena, Famosa F1;

Soiuri de varza de Bruxelles: Tarzie de Amager;

Pregatirea terenului - se face din toamna prin eliminarea resturilor vegetale, mobilizarea solului, nivelarea, administrarea ingrasamintelor, aratura de baza, iar primavara - terenul se marunteste, se administreaza ingrasamintele si se erbicideaza, dupa care se modeleaza terenul.

Bune premergatoare pentru varza sunt pastaioasele, solano-fructoasele, bostanoasele, radacinoasele si bulboasele.

Culturile de varza se realizeaza numai prin rasad, repicat in ghivece sau cuburi nutritive pentru culturile timpurii si in spatii protejate si prin rasad nerepicat produs in camp pe brazde reci, pentru culturile de vara si de toamna.

Semanatul pentru producerea rasadului se face in perioada 20 ianuarie - 5 februarie pentru culturi timpurii de varza alba, 1 martie - 1 aprilie, pentru culturi de vara si 20 aprilie - 25 mai pentru cele de toamna. Pentru culturile de varza rosie semanatul pentru obtinerea rasadului se face in perioada 10 aprilie- 15 mai, pentru producerea rasadului de varza de Bruxelles din decada a doua a lunii lui aprilie, iar varza creata in februarie si iunie. Semanatul se face in rasadnite calde sau reci.

Plantarea in camp se face atunci cand rasadurile au 45-50 de zile, 6-8 frunze si grosimea la colet de 5-7 mm. Plantarea se face pe teren modelat, dupa schema din figura 25 (dupa V. Berar si colab., 2000):

Fig. 25. Schemele de plantare la culturile de varza

Lucrarile de intretinere: completarea golurilor dupa 3-4 zile de la plantare, ingrasarea si fertilizarea faziala (prima fertilizare se face imediat dupa plantare, a doua la inceputul formarii capatanii sau ingrosarii radacinii), udarea de 4-6 ori, fazele critice pentru apa fiind mai ales in perioada formarii partilor comestibile, 3-4 prasile, combaterea bolilor si daunatorilor (mana, purecii si omizile defoliatoare); cu 10-15 zile inainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare.

Recoltarea se face esalonat, in 2-4 etape, incepand din iunie pentru culturile timpurii si pana in noiembrie la culturile de toamna.

Productia: 25-30 t/ha pentru varza alba in cultura timpurie, pentru varza rosie; 40-50 t/ha pentru varza alba, culturi de vara si 50-80 t/ha culturi de toamna, 4-10 t/ha la varza de Bruxelles.

Conopida este cea mai valoroasa leguma din grupa verzei din punct de vedere alimentar; de la ea se consuma capatana falsa, formata prin depunerea substantelor de rezerva in pedicelii florali.

Se cultiva in camp, in culturi timpurii si culturi de toamna si in spatii fortate si protejate; pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Soiuri cultivate: Timpurie de Bacau, Bulgare de Zapada etc.

Pregatirea terenului este asemanatoare cu cea a culturii verzei .

Infiintarea culturii se face prin rasad produs in rasadnite calde sau reci. Semanatul pentru producerea rasadului se face in perioada 15-25 februarie pentru culturi timpurii si 10 - 30 aprilie pentru culturi de toamna.

Plantarea     in camp se face atunci cand rasadurile au 45-50 de zile, respectiv 4 frunze, adica in a doua jumatate a lunii martie la conopida timpurie si in luna iunie la conopida de toamna. Plantarea se face pe teren modelat (fig. 26)

Lucrarile de intretinere sunt aceleasi cu cele de la varza, o lucrare speciala aplicata conopidei este umbrirea inflorescentelor prin indoirea frunzelor sau legarea lor deasupra inflorescentelor, pentru a le feri de lumina directa.

Recoltarea se face esalonat, cand capatana falsa are marimea normala si inainte de a se desface. Soiurile tarzii se recolteaza inainte de venirea ingheturilor timpurii de toamna, iar in cazul in care capatanile sunt in formare, se scot cu radacini si se planteaza in rasadnite unde continua sa creasca.

Productia medie este de 15-25 t/ha.

In ultima vreme se cultiva si broccoli (conopida verde), leguma cu proprietati anticancerigene.

Gulia este planta bienala, care in primul an prezinta o tulpina ingrosata de forma sferica, usor turtita (tulpina-fruct), ce constituie partea comestibila. In cultura exista atat soiuri timpurii (gulioare) cat si soiuri tarzii (gulii).

Soiuri de gulioare Dworsky, Kupa; soiuri de gulii: Goliath Alb, Goliath Albastru.

Cultura se infiinteaza prin rasad. Pentru obtinerea rasadului pentru gulioare, semanatul se face in rasadnite in februarie sau in prima parte a lunii martie, iar plantatul in aprilie. Pentru gulii se seamana intre 15 aprilie - 25 mai, iar rasadul se planteaza intre 1 iunie - 10 iulie. Plantarea se face pe teren modelat, conform schemei din fig. 26.

Fig. 26. Schemele de plantare la gulii si conopida

Recoltarea guliilor se face esalonat, pe masura ce tulpinile au ajuns la marimea normala. Productia de gulioare este de 20-30 t/ha, iar cea de gulii de 25-35 t/ha.

CULTURA FORTATA SI PROTEJATA A VARZOASELOR

Dintre legumele varzoase in spatiile protejate se cultiva varza timpurie, conopida timpurie si gulioarele. Se folosesc soiuri cu perioada scurta de vegetatie.

Pregatirea terenului consta in distrugerea resturilor vegetale, aplicarea ingrasamintelor, dezinfectia solului si spatiului de cultivare, sapatul, maruntitul, trasarea rigolelor de plantare.

Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite calde prin semanat in ladite, folosindu-se 0,5 kg/ha samanta, apoi se repica in ghivece sau in cuburi nutritive.

Plantarea se face la distantele de: 45 cm x 35 cm la varza in sere, 40 cm x 35 cm in solarii si 50 cm x 22 cm in tunele; - la conopida     40 cm x 30 cm in sere, 60 cm x 50 in solar si tunele.

Cultura fortata a gulioarelor se face in solarii, tunele si rasadnite; poate fi atat cultura de baza, cat si cultura asociata si anticipata (fata de tomate, castraveti). Distantele de plantare sunt de 25 cm x 20 cm sau 25 cm x 25 cm in cultura pura, iar in cultura asociata la 25 cm x 20 cm (V. Berar si colab., 2000). Plantarea     se face la inceputul lunii ianuarie in sere si intre 1-15 martie in solarii.

Lucrari de intretinere: completarea golurilor, prasitul, fertilizarea faziala, irigarea, dirijarea factorilor de vegetatie (mentinerea temperaturilor de 20-22⁰C in zilele noroase si 12-14⁰C noaptea, prin aerisiri repetate, in corelatie cu temperatura si lumina), combaterea bolilor si daunatorilor.

Recoltarea se face esalonat, incepand din decada a II a lui martie in sere si intre 1-10 mai in solarii; productiile medii fiind de 20-40 t/ha.

5. CULTURA LEGUMELOR VERDETURI

Legumele cele mai frecvent intalnite din aceasta grupa sunt: salata - LACTUCA SATIVA, spanacul - SPINACIA OLERACEA.

Legumele acestei grupe se cultiva pentru consumul de frunze, bogate in vitamine si saruri minerale. Sunt specii legumicole rezistente la frig, cu perioada de vegetatie scurta. Se preteaza pentru realizarea culturilor succesive si asociate, alaturi de legumele din grupa verzei, solanaceelor, cucurbitaceelor. Se cultiva in camp, rasadnite, adaposturi temporare si sere.

Cerintele fata de temperatura sunt scazute, de aceea ele se pot cultiva prin insamantare sau plantare inca de toamna; semintele rasar la temperaturi de 2-3⁰C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14-18⁰C, temperaturile de peste 20-25⁰C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, iar fata de lumina moderate.

Soiuri de salata - Cora, De Mai, Mona, Polul Nord etc.

Soiuri de spanac: Matador, Smarald etc.

Infiintarea culturilor - pregatirea terenului se realizeaza in functie de plantele premergatoare si de momentul infiintarii culturilor. Terenul se fertilizeaza cu ingrasaminte chimice, se ara, se marunteste si se modeleaza, indeosebi daca se infiinteaza cultura pe teren modelat.

SALATA se cultiva prin rasad si prin semanare directa in camp, in ogor propriu sau in cultura succesiva.

Pentru producerea rasadului epoca de semanat este ianuarie-februarie si sfarsitul lui iulie - inceputul lui septembrie, iar pentru plantat februarie - martie si septembrie - octombrie, folosindu-se 0,5 kg/ha samanta. Cand rasadurile au 3-5 frunze se planteaza la locul definitiv, pe teren usor, bine pregatit. Iarna, cultura se acopera cu paie sau cu frunze, iar primavara acestea se indeparteaza. Plantarea se face la distantele de 20 cm x 20 cm sau 25 cm x 25 cm, precum si pe teren modelat avand latimea de 50 cm, cu 2 randuri la 30 cm, iar distanta intre plante pe rand de 20 cm.

Semanatul direct se efectueaza esalonat, intre 25 februarie-25 martie, 10 aprilie-30 iulie si 5 august-10 septembrie, folosind cate 2-3 kg/ha samanta.

Lucrarile de intretinere: completarea golurilor (la cultura prin rasad), raritul (la cultura prin semanat direct), prasitul de 2-3 ori, irigarea, fertilizarea faziala.

Recoltatul se executa manual, esalonat; iar productia medie este de 10-20 t/ha.

SPANACUL este o planta anuala, foarte rezistenta la frig (-5⁰.-7⁰C).

Infiintarea culturii se face prin semanat primavara sau toamna. In cazul culturilor de primavara se seamana imediat dupa dezghetarea solului, din 2 in 2 saptamani pana la sfarsitul lui aprilie, pentru a esalona recoltatul pe o perioada mai lunga de timp. Semanatul de toamna se face la inceputul lui octombrie, folosind cate 15-20 kg samanta /ha.

Pentru a avea spanac toamna, semanatul se face la sfarsitul lunii august - inceputul lunii septembrie, iar recoltatul in perioada octombrie-noiembrie.

Se seamana pe brazde late de 94 cm, in benzi distantate la 34 cm cu cate 2 randuri la 20 cm si cu distante intre plante pe rand de 4-6 cm.

Lucrarile de intretinere sunt: raritul, prasitul, irigarea, fertilizarea faziala, combaterea bolilor si daunatorilor.

Recoltatul se face esalonat, incepand din martie-aprilie, cand planta are 5-6 frunze normal dezvoltate; iar productia este de 10-25 t/ha, in functie de soi, factorii de mediu, lucrari etc.

Din aceasta grupa mai fac parte:

- loboda care se seamana direct in camp, in perioada 1-20 III, cu 8-10 kg samanta /ha. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la salata si spanac. Productia medie este de 10-20 t/ha;

- ceapa verde - se planteaza in perioada 1-30 X, 1-20 III, esalonat; lucrarile de ingrijire la fel ca la toate legumele acestei grupe. Productia obtinuta este de 20-30 t/ha;

- usturoiul verde - a carui cultura se aseamana cu cea a cepei verzi.

6. CULTURA LEGUMELOR BOSTANOASE

Din aceasta grupa fac parte: castravetii - CUCUMIS SATIVUS, dovlecelul - CUCURBITA PEPO, pepenele verde - CITRULLUS VULGARIS, pepenele galben - CUCUMIS MELO, dovleacul comestibil - CUCURBITA MAXIMA.

Toate sunt plante anuale, erbacee, cu tulpina taratoare, avand florile mascule si femele dispuse pe aceeasi planta, iar polenizarea este facuta de catre insecte.

De la aceste legume se consuma fructele, iar recoltarea se face la maturitatea de consum (castravete si dovlecel) sau la maturitatea fiziologica (pepene si dovleac). Sunt bogate in glucide, protide, saruri minerale si vitamine.

Cerinte fata de factorii de vegetatie.

Prezinta pretentii ridicate fata de temperatura si lumina. Semintele incep sa germineze la temperaturi de 14-16⁰C, temperatura optima fiind de 25-30⁰C. Temperaturile sub 14⁰C si cele de peste 40⁰C influenteaza negativ cresterea; nu suporta nici oscilatiile mari de temperatura de la zi la noapte, acestea ducand la aparitia gustului amar la castraveti si la stanjenirea vegetatiei la pepeni. Aparitia brumelor duce la distrugerea plantelor.

Legumele bostanoase au pretentii mari fata de umiditate, mai ales in timpul infloritului si fructificarii; gustul amar la castraveti este dat si de seceta atmosferica, insa la pepeni seceta este favorabila, marind continutul de glucidele din fructe.

Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice, lasa terenul curat de buruieni, fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. Pentru cultura lor se recomanda ca bune premergatoare leguminoasele, radacinoasele, ceapa, varza.

Soiuri de castraveti: Adonis, Magic, Mondial, Premier F1, Select, Topaz, Cornichon De Paris, Renato etc.

-dovlecel: Dana, Fara Vrej etc.

-pepenele galben: Ica, Delicios, Titus etc.

-pepenele verde: Timpuriu De Canada, Dochita, De Minis, Favorit etc.

-dovleacul comestibil: Delicios, Aromat etc.

Pregatirea terenului: incepe din toamna prin administrarea gunoiului de grajd si partial a ingrasamintelor cu P si K; mobilizarea solului la 28-30 cm adancime.

Primavara, se niveleaza, se aplica restul ingrasamintelor cu P si K si cele cu N, acestea se incorporeaza in sol, apoi se modeleaza terenul in straturi.

Unele date privind infiintarea culturilor in camp sunt redate in tabelul 9:

Tabelul 9

Date privind infiintarea culturilor in camp

CASTRAVETII se cultiva in camp, in cultura timpurie, de vara si de toamna, atat pe sol cat si pe spalier. Cultura timpurie se face prin intermediul rasadului produs in cuburi nutritive sau ghivece; se planteaza pe teren modelat la 70 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand.

Cultura de vara a castravetilor se realizeaza prin semanat direct in camp pe teren modelat cu 1 rand pe brazda,iar prin rarit se lasa intre plante 10-15 cm; sau pe teren nemodelat - in cuiburi. Castravetii cultivati pe spalier se seamana in teren nemodelat, pe care se instaleaza apoi mijlocul de sustinere: spalier inalt de 1,20 m, in benzi de cate 2 randuri distantate la 0,6 m. Raritul plantelor se va face la 10 cm.

Cultura de toamna a castravetilor, in cele mai multe cazuri este cultura succesiva. Se seamana pe teren modelat, cate 2 randuri pe brazda la 70 cm intre ele, iar plantele se raresc pe rand la 15-20 cm.

Cultura castravetilor in sere, se practica in ciclul I, pe sol sau pe baloti de paie (pentru fermentarea lor se folosesc ingrasamintele chimice si apa calduta, iar dupa fermentare la cca 10-12 zile, se asaza un strat de amestec nutritiv gros de 6-10 cm). Rasadul se produce in sera, in ghivece, prin semanare esalonata, incepand din noiembrie si pana in ianuarie, folosind cate 0,7 kg/ha samanta. Se planteaza la loc definitiv in din decembrie pana la inceputul lunii martie.

Castravetii si dovleceii se pot cultiva si in tunele joase, solarii si rasadnite, in care caz infiintarea culturilor are loc cu 2-3 saptamani mai devreme decat in camp. Infiintarea culturilor se face prin rasad produs in sere, la ghivece nutritive. Se planteaza in prima jumatate a lunii aprilie, in randuri distantate la 70 cm, iar intre plante pe rand la 30-50 cm.

CULTURA DOVLECELULUI se practica in camp     si se aseamana cu cultura de vara sau de toamna a castravetilor. Se seamana in cuiburi distantate la 70 cm x 70 cm. Se recolteaza in iunie-iulie pentru cultura timpurie si in august-septembrie pentru cultura de toamna.

PEPENII se cultiva in camp, prin semanat pe teren modelat 1 rand pe brazda, la 40-50 cm intre plante dupa rarit pentru pepenii galbeni, sau pe teren nemodelat, in cuiburi la 1,40 m pentru pepenii galbeni si 1,90-2,00 m intre rinduri la pepenii verzi, cu distanta dintre plante pe rand la 50 cm.

Lucrarile de intretinere aplicate culturilor bostanoase in camp sunt urmatoarele: raritul plantelor - se lasa 2-3 plante la cuib la castraveti, 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel si pepeni verzi; completarea golurilor; prasitul; fertilizarea faziala; udari (5-8/an); tratamente fitosanitare; amenajarea spalierului sustinerea plantelor pe spalier (cultura de castraveti).

In spatii protejate si fortate, pe langa lucrarile mentionate pentru cultura in camp, se aplica: dirijarea regimului de temperatura, umiditate si aer precum si sustinerea plantelor pe spalier.

Dintre lucrarile cu caracter special aplicate amintim lucrarile de dirijare a cresterii si a fructificari: ciupit de mai multe ori, astfel: rasadul se ciupeste la plantare, apoi tulpina principala se ciupeste cand plantele au 40-60 cm inaltime, atunci se indeparteaza si frunzele, lastarii si uneori si fructele, urmatoarele 2-3 ciupiri se fac atunci cand lastarii (copilii) au 4-6 frunze, respectiv 1 fruct pana la 1,20 m inaltime, lastarii superiori nu se mai ciupesc pana la sarma, cand planta a ajuns la sarma, tulpina principala se carneste. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. La pepenele verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe planta la 4-5 bucati.

Recoltarea se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castraveti si dovlecei si la maturitatea fiziologica la pepeni. Recoltarea se face dimineata, dupa ce s-a luat roua si cand temperatura este mai scazuta.

7. CULTURA LEGUMELOR PASTAIOASE

Mazare - PISUM SATIVUM

Fasole - PHASEOLUS VULGARIS Fam. Leguminosae

Bame - VICIA FABA

Bob - HIBISCUS ESCULENTUS - Fam. Malvaceae

Aceste specii legumicole sunt plante anuale, de la care se consuma pastaile verzi la fasole si rar la mazare, capsulele la bame, boabele verzi la mazare. Boabele de mazare, fasole, bob constituie materie prima pentru industria conservelor. Partile comestibile ale acestor plante se caracterizeaza prin continut ridicat de substante proteice si zaharuri, dar si in vitamine si saruri minerale.

Cultura acestor legume se realizeaza prin semanat direct in camp sau in spatii protejate prin rasad, la fasole.

Se recomanda solurile profunde, permeabile, cu textura mijlocie, bine insorite. Pentru pastaioase sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd in anul precedent (cartofii, castravetii, varza) si legumele din cultura anticipata (ceapa verde, salata).

Cerinte. Fasolea si bamele sunt pretentioase la caldura, pentru germinare au nevoie de 9-10⁰C - fasolea si 14-16⁰C bamele, iar pentru crestere 25-30⁰C, in timp ce mazarea necesita pentru germinare doar 2-6⁰C, iar pentru crestere 20-25⁰C. Plantele tinere de mazare rezista la temperaturi de -4.-8⁰C.

Fata de lumina, mazarea are cerinte moderate, in schimb fasolea si bamele au nevoie de lumina multa.

Fata de umiditatea din sol cerintele sunt moderate, datorita sistemului radicular diferit (la mazare este profund, deci pretentiile sunt moderate), fata de umiditatea atmosferica pretentii existand doar la germinare, inflorit si formarea capsulelor si pastailor.

Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la ingrasamintele fosfatice si potasice. Aceste plante imbogatesc solul in azot, datorita nodozitatilor formate pe radacini.

MAZAREA se cultiva numai prin semanat direct in camp. Bune premergatoare pentru mazare sun tomatele, ardeii, castravetii. Ea constituie o planta foarte buna premergatoare si poate fi cultivata drept cultura anticipata, deoarece are perioada scurta de vegetatie.

Soiuri cultivate de mazare: Isalnita, Fina Verde, Vidra 187, Victoria, Alaska.

Pregatirea terenului - toamna se face mobilizarea solului la adancimea de 10-12 cm, nivelarea si fertilizarea cu ingrasaminte pe baza de fosfor si potasiu, incorporarea ingrasamintelor prin arat; primavara se incorporeaza azotatul de amoniu si se erbicideaza contra buruienilor. Pentru cultura succesiva, terenul se pregateste vara, prin arat si grapat.

Semanatul se face primavara in martie, pe teren nemodelat in vederea recoltarii mecanizate, in randuri la 12,5 cm, cu o norma de samanta de 180-250 kg/ha, in functie de soi, la adancimea de 4-5 cm. Semanatul se face esalonat pentru acelasi soi sau se seamana soiuri cu perioada de vegetatie diferita.

Lucrarile de intretinere: prasitul, irigatul - in primaverile secetoase; o fertilizare cu ingrasaminte chimice la inceputul infloririi si legarii; combaterea bolilor prin tratamente cu Dithane 0,2%; Turdacupral 0,4%; sulf muiabil 0,4% PU; combaterea daunatorilor cu Decis 2,5 CE - 0,05%; fertilizarea faziala tot cu ingrasaminte chimice.

Recoltarea se face mecanizat la maturitatea tehnologica. Productia medie de boabe este de 2 - 5     t/ha.

FASOLEA DE GRADINA se cultiva prin semanat direct in camp, in cultura timpurie si in cultura de toamna - in succesiune dupa verdeturi, ceapa, spanac sau in spatii protejate cu folie si in sere.

Soiuri pentru fasole pitica (oloaga): Isalnita 43, Aura, Cristina, Lena

- pentru fasole urcatoare: Aurie de Bacau, Clujana, Bogdana

Pregatirea terenului este asemanatoare cu cea de la cultura de mazare.

Semanatul se executa in perioada 20-25 aprilie in sudul tarii, la inceputul lunii mai in nordul tarii si la sfarsitul lunii iunie - inceputul lunii iulie pentru cultura succesiva de toamna. Se seamana in benzi de cate 4 randuri distantate la 40 cm, iar intre benzi se lasa 60 cm. Norma de samanta la ha este de 90-150 kg. La soiurile urcatoare, pe suprafete mici, se seamana in cuiburi, la distanta de 40-50 cm.

Lucrarile de ingrijire aplicate culturii de fasole sunt: prasitul mecanic intre randuri, irigatul, fertilizarea cu doze moderate de azot si doze mari de fosfor si potasiu, combaterea bolilor si daunatorilor, dirijarea plantelor pe spalier si legarea lor.

Recoltarea se face manual sau mecanizat. Productia este in medie de 4-7 t/ha.

Cultura in sere a fasolei se face prin semanat direct (soiuri pitice), fie prin rasad, la soiurile urcatoare.

Rasadurile se produc in sere inmultitor, in ghivece din material plastic, cate 2 seminte la fiecare ghiveci. Cand rasadul are 18-25 zile se ciupeste deasupra a 2 frunze si se planteaza manual, in benzi (dupa N. Pomohaci si I. Namolosanu, 1999).

Lucrarile de ingrijire cele obisnuite, iar in cazul fasolei urcatoare se executa: suplimentar palisatul.

Recoltarea ­ se face cand pastaile au ajuns la maturitatea de consum, in mod esalonat de 2-3 ori pe saptamana. Productia medie este de 18-25 t/ha.

BOBUL DE GRADINA se cultiva pe suprafete reduse in Bucovina si nordul Transilvaniei.

Soiuri: Fin de Vidra, Negru rusesc.

Este mai putin pretentios la caldura, suporta bine ingheturile de primavara, dar este pretentios la umiditate.

Infiintarea culturii se face prin semanat direct in camp primavara de timpuriu, folosind cate 170-200 kg samanta/ha.

Productia medie de pastari este de 20-25 t/ha, iar cea de boabe verzi este de 8-12 t/ha.

BAMELE - se cultiva prin semanat direct in camp, dupa 15 mai, pe teren modelat, in randuri la 70 cm, iar pe rand, dupa rasarire plantele se raresc la 15 cm. Norma de samanta la hectar este de 40-50 kg.

Soiuri de bame: Ela, Beatrice, Fara tepi.

Lucrarile de ingrijire constau in rarit, udat, prasit, combatere a bolilor si daunatorilor.

Recoltarea se face manual, cu manusi (capsulele avand tepi), se executa cand fructele au 3-4 cm pentru industrializare si 5-6 cm pentru consum in stare proaspata. La soiul Fara tepi fructele pot ajunge la recoltare la 20-25 cm, faza in care sunt fragede. Productia medie este de 4-6 t/ha.