ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE

Zonarea a fost efectuata in tara noastra pe criterii stiintifice inca din 1960 si a avut drept scop valorificarea la cote inalte a insusirilor calitative si cantitative ale productiei soiurilor si speciilor.

Zonarea se refera la repartizarea teritoriala a plantelor hortiviticole in cele mai potrivite areale (centre, podgorii, bazine) de cultura, in functie de cerintele lor fata de factorii de vegetatie, de conditiile ecologice, pedologice si social-economice. Aceste areale sunt grupate pe spatii geografice mai mari, denumite zone. Zona este un teritoriu natural, mai mult sau mai putin delimitat, cu caracteristici asemanatoare, rezultat din interactiunea factorilor de vegetatie cu cei social economici si care duc la stabilirea unui anumit profil de productie.

Un factor determinant in zonarea plantelor hortiviticole il reprezinta clima cu toti factorii ei, insa nu trebuie minimizat rolul celorlalti factori pedologici, social-economici, conservarea habitatului, poluarea mediului etc.

1. ZONAREA PLANTELOR LEGUMICOLE

In zonarea plantelor legumicole se tine cont de factorii geografici (altitudine, latitudine si longitudine), climatici (caldura, lumina, precipitatii si vanturi), pedologici si socio-economici (cerintele populatiei fata de consumul de legume, asigurarea fortei de munca, traditie pentru cultura legumelor, asigurarea bazei tehnico-materiale).

In prezent plantele legumicole sunt repartizate in 3 zone (fig.14), astfel:

1.Zona I - reprezentata de Campia de Sud si cea din vest;

Se cultiva toate speciile legumicole, cu precadere: tomate, ardei, vinete, bame, fasole, pepeni; se practica toate sistemele de cultura; sunt dezvoltate culturile timpurii.

-subzona I - S si SE;

-se caracterizeaza prin: -temperatura medie anuala 10-11⁰C

-precipitatii 400-500 mm anual

-umiditatea atmosferica = 55-65%

-soluri brun deschis de stepa, cernoziomuri, nisipuri.

-subzona II - SV tarii (Campia de Vest a Banatului si Crisanei)

-se caracterizeaza prin: : -temperatura medie anuala 10,5 -11⁰C

-precipitatii 550-650 mm anual

-umiditatea atmosferica=65-75%

-soluri - cernoziomuri, nisipuri solificate, soluri aluvionare.

2.Zona II - cuprinde N. Munteniei si Olteniei (PH,DB,AG,VL), Campia Moldovei, o parte din Podisul Transilvaniei.

-caracteristici -temperatura medie anuala 9-10⁰C

-precipitatii 450-550 mm anual

-umiditatea atmosferica=65-80% (zona subumeda)

-soluri brun roscat

-ocupa ~30%, se cultiva specii putin pretentioase la caldura: ceapa, usturoi, varzoase, radacinoase, ardei, castraveti, fasole. Predomina culturile de vara in camp.

3.Zona III - cuprinde dealurile din Transilvania (CJ, Medias, Turda, Sibiu, MS), Muntenia, Oltenia si Moldova.

-se caracterizeaza prin -temperatura medie anuala 8-8,7⁰C

-precipitatii 550-650 mm anual

-umiditatea atmosferica=57-65%

-se cultiva specii mai putin pretentioase la caldura: varzoase, radacinoase, castraveti, fasole; culturi de vara si toamna.

Fig. 14. Zonarea plantelor legumicole

2. ZONAREA PLANTELOR POMICOLE

Zonarea pomiculturii consta in delimitarea regiunilor, bazinelor si centrelor favorabile pentru cultura acestor specii, in dependenta de cerintele lor fata de factorii climatici si pedologici, precum si de conditiile pedo-climatice. Aceasta s-a realizat in cadrul a trei zone de vegetatie naturala si anume: zona padurilor de foioase, zona de silvostepa si zona de stepa.

1.Zona padurilor de foioase: cuprinde 3 subzone:

subzona padurilor de fag ce se caracterizeaza prin: dealuri inalte 500-800 m, temperatura medie anuala 6-8⁰C, precipitatii anuale 650-900 mm, soluri podzolice, argilo-iluviale, brune-luvice, rendzine. Se cultiva predominant speciile: coacaz, agris, afin si unele soiuri de mar.

subzona padurilor de gorun ocupa dealurile mijlocii si partea inferioara a celor inalte; 300-800 m altitudine. Se caracterizeaza prin: temperatura medie anuala 7-10⁰C, precipitatii 600-800 mm annual, soluri eumezobazice, brune-luvice si cenusiu de padure. Speciile pomicole care se cultiva: mar, prun, visin, zmeur si unele soiuri de par.

subzona padurilor de stejar, garnita si cer ocupa partea nordica a Campiei Romane, Piemontul Getic si piemonturile extreme vestice, cu o altitudine de 50-500 m. Caracteristicile zonei: temperatura medie anuala 8,5-10⁰C, precipitatii anuale 500-700 mm, soluri brune roscate, brune luvice, luvisoluri, pseudogleizate, cenusii de padure etc. Specii pomicole ce se cultiva: mar, par, prun, gutui, cires, visin, nuc, alun, capsun.

2. Zona de silvostepa ocupa suprafete mai mari sau mai mici in toate provinciile, altitudinea 50-500 m. Se caracterizeaza prin: temperatura medie anuala 9-10,5⁰C, precipitatii 400-500 mm anual, soluri cenusii, brune-roscate, brune luvice, cernoziomuri, aluviuni. Se cultiva toate speciile pomicole.

3. Zona stepei danubiene     este reprezentata de partea de est si de sud a Campiei Romane, Dobrogea, platforma Barladului, insule in Campia Siretului, altitudinea 0-200 m. Caracteristicile zonei: temperatura medie anuala 9-11,5⁰C, precipitatii anuale 350-450 mm, solurile sunt cernoziomuri ciocolatii si castanii, soluri balane de stepa, aluviuni. Speciile pomicole cultivate sunt: cais, piersic, migdal, prun, cires, visin, soiuri varatice de mar si par, nuc in conditii de irigare.

In cadrul acestor zone naturale s-au identificat 13 zone pomicole, astfel: 5 in zona subcarpatica a piemonturilor (padurile de fag, gorun si stejar ), 3 pe podisuri si platforme, 4 in zona colinara si de ses, 1 in zona inundabila a Dunarii:

I. Dealurile subcarpatice meridionale

II. Piemonturile de vest

III. Podisul Somesan

IV. Bordura Podisului Transilvaniei si Tara Barsei

V. Subcarpatii Orientali

VI. Podisul Tarnavelor

VII. Campia Transilvaniei

VIII. Podisul Moldovei

IX. Campia Romana de Vest

X. Campia de Vest a Banatului si Crisanei

XI. Campia Moldovei

XII. Baraganul si Dobrogea

XIII Zona inundabila a Dunarii si gura Siretului

Sub aspectul concentrarii culturii pomilor, zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei ocupa primul loc, cu aproximativ 42 % din suprafata pomicola a tarii.

In celelalte regiuni pomicole, exista bazine si centre renumite ca: Bistrita Nasaud, Baia Mare (mar), Geoagiu (nuc, mar), Falticeni (mar si par), Cisnadie, Cotnar (cires), Medgidia, Mangalia (piersic si cais) etc.

3. ZONAREA VITEI DE VIE

Tara noastra prezinta deosebiri sub raport ecoclimatic si ecopedologic, ceea ce a determinat impartirea in 8 regiuni viticole (fig. 15) (M. Oslobeanu si colab., 1991).

Regiunea viticola este un habitat ce prezinta unele particularitati privind conditiile ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate, nivelul productiilor obtinute si insusirile calitative ale produselor vitivinicole rezultate.

Regiunile viticole:

I.            Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei cuprinde plantatiile viticole incepand de la Apold (SB) pana la Bistrita-Nasaud si Dej. Se caracterizeaza prin resurse heliotermice moderate (temperatura medie anuala 9⁰C), resurse hidrice bogate, durata medie a perioadei de vegetatie este de 173 zile. Toate celelalte valori ale temperaturilor (temperatura din timpul infloritului, media multianuala a lunii iulie, media temperaturilor maxime din august) si media precipitatiilor, indica prezenta unui climat racoros.

Conditiile ecoclimatice permit obtinerea unor produse vinicole de calitate superioara, datorita toamnelor lungi si insorite. Se produc vinuri albe de calitate superioara, vinuri aromate si vinuri materie prima pentru spumante. Cuprinde 5 podgorii cu 17 centre viticole si 1 centru viticol independent, din care mai importante sunt: Tarnave, Alba Iulia, Sebes-Apold.

II.           Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde plantatiile de la Hlipiceni (BT) pana la Tamboiesti (VN) si Smardan (GL). Climatul prezinta valori heliotermice superioare celei anterioare (temperatura medie anuala este de 9,3⁰C), dar cu resurse hidrice mai mici (precipitatii 350 mm in perioada de vegetatie); verile sunt calduroase si secetoase, iar iernile lungi si geroase, temperaturile coboara pana la -26,5⁰C, uneori -32,5⁰C. Durata perioadei de vegetatie este de 190 de zile. Regiunea are 12 podgorii cu 44 centre viticole si 6 centre viticole independente, cu importanta mare fiind: Odobesti, Cotesti, Panciu, Cotnari, Nicoresti si Husi. Se produc vinuri albe si rosii de consum curent, vinuri albe de calitate superioara, vinuri dulci naturale la Cotnari si vinuri materie prima pentru spumante. De asemenea, zona detine aproximativ 30% din suprafata cultivata cu soiuri de struguri pentru masa.

Fig. 15 Delimitarea zonelor viticole

III. Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei cuprinde plantatiile din sudul tarii, de la Rimnicu Sarat pana la Halanga (MH) si Segarcea (DJ). Datorita pozitiei sudice climatul are valori heliotermice mai ridicate, dar cu resurse hidrice mai mici, comparativ cu celelalte regiuni si mai ales cu cea a Transilvaniei; toate celelalte valori ale factorilor ecoclimatici sunt ridicate apreciabil; lungimea perioadei de vegetatie este de 185 zile; iernile au valori extreme de -29,9⁰ ÷ -35,2⁰C (la Banu Maracine). Se produc vinuri rosii si albe de calitate superioara si mai rar de consum curent. Are 8 podgorii cu 31 centre viticole si 3 centre viticole independente, din care mai importante: Dragasani, Stefanesti - Arges, Pietroasele, Tohani, Samburesti, Segarcea.

IV. Regiunea viticola a Dealurilor Banatului - de la Moldova Noua (CS) pana la Teremia Mare (TM), cuprinde plantatii viticole cu caracter insular. Aceasta regiune prezinta un climat cu valori heliotermice asemanatoare cu cele ale Moldovei, dar cu resurse hidrice mai mari, iernile cu valori extreme de -33,6⁰ ÷ -25,7⁰C; restul componentelor (numarul zilelor fara inghet, al celor cu temperaturi medii diurne active, lungimea perioadei de vegetatie-190 zile si numarul zilelor cu temperaturi maxime > 30⁰C) sunt apropiate de regiunea Munteniei si Olteniei. Se produc vinuri albe si roze de consum curent si de calitate superioara in 5 centre viticole independente: Moldova Noua, Tirol, Silagiu, Recas, Teremia.

V. Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului este limitata in sud de Centrul viticol Minis, iar la nord de Centrul viticol Halmeu (SM).

Se caracterizeaza prin climat cu valori heliotermice ridicate comparativ cu Transilvania, dar cu resursele hidrice cele mai ridicate comparativ cu celelalte 7 regiuni. Se caracterizeaza printr-un numar redus de zile fara inghet (213 zile), al celor cu temperaturi medii diurne active (187), al lungimii perioadei de vegetatie (175) si al numarului zilelor cu temperaturi maxime > 30⁰C (8-31); cat si al iernilor cu valori extreme de -27,2⁰..-30,1⁰C (adesea la Maderat).

Plantatiile ocupa soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara, vinuri materie prima pentru spumante si putine pentru vinuri rosii. Regiunea are 4 podgorii cu 11 centre viticole si 2 centre viticole independente.

VI. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei cuprinde plantatii viticole de la Mangalia pana la Tulcea si Macin. Climatul este secetos, cu veri foarte calduroase. Temperatura medie anuala este de 10,9⁰C, iar durata perioadei de vegetatie este de 185 zile. Iernile sunt mai putin aspre, cu valori extreme de -26,6⁰ C, dar si cu centre viticole unde minima coboara pana la -33⁰C (la Murfatlar).

Regiunea este destinata producerii vinurilor albe si rosii de calitate superioara, dar si specializata in producerea soiurilor de struguri pentru masa. Are 3 podgorii cu 9 centre viticole si 5 centre independente, mai importante fiind: Murfatlar, Mangalia, Sarica-Niculitel.

VII. Regiunea viticola a Teraselor Dunarii se intinde de la Zimnicea (TL) la Fetesti (IL), de-a lungul Dunarii.

Datorita pozitiei sale geografice detine cele mai mari resurse heliotermice in conditii de resurse hidrice modeste; de asemenea prezinta conditii foarte favorabile in ceea ce priveste: numarul de zile fara inghet (230 zile), cel cu temperaturi medii diurne active (198), lungimea medie a perioadei de vegetatie (188) si numarul zilelor cu temperaturi maxime > 30⁰C (24-42); iernile cu valori extreme de -27,0⁰ ÷ -30,2⁰C (la Zimnicea si la Greaca).

Regiunea viticola are 2 podgorii si anume: Greaca (3 centre viticole) si Ostrov cu 5 centre viticole.

Zona este specializata in producerea soiurilor de struguri pentru masa si a vinurilor albe si rosii de consum curent.

VIII. Regiunea viticola a nisipurilor si altor terenuri favorabile din sudul tarii. Aceasta cuprinde podgoriile si centrele viticole dintre Vrata (MH) si Ramnicelu (BR).

Conditiile ecopedologice, ecoclimatice si orografice ale acestei regiuni sunt mai apropiate de cele de pe Terasele Dunarii, insa mai putin prielnice vitei de vie datorita temperaturilor din timpul verii si iernii (de -29,8⁰ ÷ -33,4⁰C).

Predomina arealele viticole sub forma insulara, grupate mai mult in centre viticole independente ( are 3 podgorii cu 8 centre viticole si alte 11 centre independente).

In cadrul fiecarei regiuni viticole se exercita influenta diferita a unor factori ecologici, dand nastere acelor areale denumite podgorii si centre viticole ( dupa M. Oslobeanu si colab.,1991), fiind caracterizate astfel:   

Podgoria reprezinta unitatea viticola naturala si traditionala, cu conditii relativ asemanatoare privind factorii ecologici, directiile de productie, soiurile cultivate si tehnologiile vitivinicole aplicate, care impreuna duc la obtinerea unor productii cantitative si calitative cu caracteristici asemanatoare.

Centrul viticol - cuprinde un areal viticol mai mic, inclus intr-o podgorie sau in afara acesteia (centrul viticol independent), concentrat in jurul unei localitati cu importanta economico-sociala.

Zonarea soiurilor de struguri pentru masa

O problema importanta a soiurilor de struguri pentru masa o constituie asigurarea unui consum in stare proaspata o perioada cat mai mare de timp din an, cu cerinte la nivelul exigentelor consumatorilor, prin cultivarea unor soiuri cu potential ridicat de productie.

In tara noastra, in functie de resursele heliotermice au fost delimitate urmatoarele zone:

Zona foarte favorabila - terasele Dunarii. Aceasta zona prezinta cele mai bune resurse heliotermice din perioada de vegetatie a vitei de vie din tara noastra, aici ajung la maturitate toate soiurile de struguri pentru masa. De asemenea, in aceasta zona se obtine o timpurietate in maturarea strugurilor, putand fi valorificati ca trufandale.

II. Zona favorabila de cultura cuprinde podgoriile si centrele viticole din Dobrogea, din regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei (podgoria Dealu Mare, Dealurile Buzaului, Severinului, Dealurile Craiovei), precum si unele areale din Regiunea viticola a nisipurilor si altor terenuri favorabile din sudul tarii (podgoriile Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia, centrul viticol Draganesti Olt).

In aceasta zona soiurile de masa constituie o directie secundara de productie (20%). Maturarea strugurilor se face cu 1-2 saptamani mai tarziu decat in zona precedenta.

III. Zona de favorabilitate mijlocie cuprinde numeroase centre viticole si podgorii din Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei (Odobesti, Panciu, Nicoresti, Husi, Iasi), a Dealurilor Munteniei si Olteniei (Stefanesti, Dragasani, Tg. Jiu), a Dealurilor Banatului si a nisipurilor din Braila si Buzau. In aceasta zona se asigura maturarea soiurilor mijlocii, dar cu o intarziere de 2-3 saptamani fata de zona foarte favorabila. Soiurile tarzii nu ajung la maturitate, iar cele timpurii si extratimpurii asigura o eficienta economica redusa.

IV. Zona tolerata - cuprinde podgorii si centre viticole din Moldova, Transilvania, Crisana, Maramures, cu resurse climatice insuficiente pentru cultura economica a soiurilor de struguri pentru masa. Se cultiva soiuri de struguri pentru masa cu maturare mijlocie, pentru consum local, care ajung la maturitate cu o intarziere de 3-5 saptamani fata de zona foarte favorabila.

Zonarea soiurilor pentru struguri de vin se face dupa:

- aptitudinile productive, in: - soiuri de mare productie (Galbena de Odobesti, Rosioara etc.)

- soiuri de calitate (Pinot gris, Chardonnay etc.)

- directia de productie: a) pentru vinuri albe de consum;

b) pentru vinuri albe de calitate superioara;

c) pentru vinuri rosii si roze de consum curent;

d) pentru vinuri rosii de calitate superioara;

e) pentru vinuri albe aromate de calitate superioara ca: Muscat Ottonel la Blaj si Iasi; Tamaioasa romaneasca la Pietroasa-Buzau, la Stefanesti-Ag. si la Dragasani

f) pentru vinuri spumante: Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling italian, Pinot noir si Muscat Ottonel pe Tarnave, precum si la Alba-Iulia, Sebes, Iasi si Panciu.

g) pentru distilate invechite obtinute din vin, in care unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de consum curent (Mustoasa de Maderat, Feteasca regala etc.) pot fi destinate acestei productii in podgoriile Diosig, Valea lui Mihai, Odobesti, Vaslui s.a.