CERCETAREA STIINTIFICA DIN SILVICULTURA SI ÎNVATAMÂNTUL DE PROFIL, PÂRGHII IMPORTANTE ALE PROMOVARII DURABILITATII ÎN GESTIONAREA PADURILOR

CERCETAREA STIINTIFICA DIN SILVICULTURA SI   ÎNVATAMÂNTUL DE PROFIL, PÂRGHII IMPORTANTE ALE PROMOVARII DURABILITATII ÎN GESTIONAREA PADURILOR

            1. Activitatea de cercetare stiintifica si de dezvoltare tehnologica in domeniul silviculturii se desfasoara preponderant in cadrul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS). Administrativ, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice este subordonat Regiei Nationale a Padurilor, iar coordonarea, organizarea si indrumarea activitatii de cercetare si inginerie tehnologica se exercita de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Îndrumarea metodologica stiintifica a activitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica ii revine Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS).

            2. Activitatea de cercetare stiintifica se desfasoara in cadrul unor programe de cercetare multidisciplinare, nationale si internationale, avand obiective specifice domeniului forestier: ecologie forestiera, ecofiziologie forestiera, pedologie si statiuni forestiere, genetica forestiera, management forestier, silvotehnica, geomatica forestiera, protectia padurilor, biologia si managementul vanatului si a solmonidelor. Programele nationale de cercetare sunt finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, care acopera 20% din capacitatea de cercetare. Programele sectoriale de cercetare sunt finantate de MAPDR si Regia Nationala a Padurilor- Romsilva si asigura 20%, respectiv 40% din capacitate. Programele internationale reprezinta circa 10% din capacitate, iar din contractele cu alti beneficiari se asigura celelalte fonduri necesare cercetarii stiintifice silvice.

            3. Obiectivul strategic al cercetarii stiintifice silvice il constituie fundamentarea managementului durabil al padurilor pe baza cunoasterii legilor de structurare si functionare a ecosistemelor forestiere si a evaluarii efectelor modificarilor globale care au loc la nivelul mediului natural, social si economic cu influenta asupra padurilor, in vederea conservarii si ameliorarii biodiversitatii si a potentialului productiv al acestora.

            4. Problema restructurarii cercetarii stiintifice silvice este strans legata de modificarile ce se vor produce in etapa urmatoare in legatura cu structura proprietatii in domeniul padurilor. Este de asteptat ca Regia Nationala a Padurilor, care va pierde prin retrocedari peste 40 % din padurile pe care le administreaza in prezent, sa-si reduca substantial comenzile si sprijinul financiar acordat activitatii de cercetare stiintifica, fara ca acestea sa fie preluate imediat si in aceeasi masura de catre noii proprietari/administratori de paduri. Ca urmare a acestui fapt, este de prevazut un nou recul important al cercetarii stiintifice silvice, care, pana la trecerea perioadei de criza, va trebui depasit de catre institut prin restructurare sau printr-o redistribuire a capacitatii de lucru spre celelalte activitati - amenajarea padurilor, inventar forestier etc.

            5. În invatamantul superior forestier functioneaza 6 facultati: doua la Brasov, una de silvicultura si exploatari forestiere si una de industrializarea lemnului, una la Suceava de silvicultura, una la Oradea de silvicultura si exploatari forestiere si una la Timisoara de silvicultura.
Instruirea personalului silvic cu pregatire medie se realizeaza prin licee si scoli profesionale si postliceale.

 6. Obiectivele strategice ale invatamantului superior silvic sunt: cresterea eficientei si competitivitatii procesului didactic si adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii, precum si asigurarea cadrului administrativ, material si logistic optim pentru desfasurarea activitatilor didactice si de cercetare-dezvoltare.

. În ceea ce priveste procesul de invatamant se constata o discrepanta mare intre numarul de absolventi si capacitatea de absorbtie din sectorul forestier, precum si lipsa unei corelatii intre categoria unitatilor de invatamant si nivelul de pregatire cerut pentru absolventii respectivi. Problemele sunt importante si se impune ca ele sa faca obiectul unui studiu care sa vizeze redimensionarea unitatilor de invatamant de specialitate de toate gradele, in vederea punerii de acord a cifrelor de scolarizare si ale particularitatilor de pregatire a viitorilor specialisti cu cerintele actuale si de perspectiva ale unitatilor din sector. De asemenea, se impune ca, sub raportul structurii sale, respectiv al diverselor forme si trepte specifice, invatamantul forestier sa fie compatibil cu invatamantul european.