Ciuperci fitopatogene localizate pe frunze

CIUPERCI FITOPATOGENE LOCALIZATE PE FRUNZE

Subincrengatura Basidiomycotina

Clasa Teliomycetes

Ordinul Uredinales

Aceste ciuperci prezinta 5 tipuri de spori care se deosebesc intre ei prin morfologia si prin rolul lor in ciclul biologic al acestor specii si anume:

- bazidiospori, care se formeaza primavara, pe o fragmobazidie (tetracelulara, rezultata prin germinarea teleutosporilor) si sunt unicelulari si uninucleati (n) pentru ca la formarea lor are loc o diviziune reductionala, cand se produce si segregarea sexelor (jumatate + si jumatate -); miceliul primar, care rezulta din germinarea bazidiosporilor, pastreaza acelasi sex;

- picnospori, care se formeaza in picnidii (superficiale, subepidermale sau cufundate), pe miceliul haploid (rezultat din germinarea bazidiosporilor) si sunt unicelulari si uninucleati; pe miceliul rezultat din germinarea lor se formeaza noi generatii de picnidii;

- ecidiospori, care se formeaza in ecidii (aproape simultan cu picnidiile) dar pe miceliul secundar si de aceea sunt unicelulari, binucleati (n+n); ecidiile au o peridie alcatuita dintr-un singur strat de celule (la tipurile: Roestelia, Peridermium, Aecidium, Puccinia) si mai rar nu au peridie (tipul Caeoma);

- uredospori, care se formeaza in uredosori (lagare libere sau subepidermale, cu aspect pulverulent), pe miceliul dicariotic rezultat din germinarea ecidiosporilor si de aceea uredosporii sunt unicelulari si binucleati (n+n); au rol de propagare, infecteaza intotdeauna aceeasi planta-gazda si uneori pot ierna, in acest fel perpetuand infectia de la un an la altul;

- teleutospori, care se formeaza in teleutosori, pe miceliul secundar (rezultat din germinarea uredosporilor) si sunt uni, bi sau pluricelulari, de culoare bruna, sesili sau pedicelati. Reprezinta forma de iernare a ciupercii, sunt organe de rezistenta si germineaza numai primavara (pentru germinare au nevoie de repausul iernii). Teleutosporii reprezinta forma fundamentala de spori la Uredinales.

Picnidiile si ecidiile se formeaza primavara-vara, pe miceliu haploid, iar uredosorii - vara si teleutosorii - toamna, pe miceliul dicariotic.

La majoritatea uredinalelor sunt prezente toate cele cinci feluri de spori - specii macrociclice. Uneori lipsesc unele din aceste feluri de spori si speciile sunt microciclice. Toate aceste feluri de spori sunt grupate in doua faze: ecidiana, de primavara, in care se formeaza picnosporii si ecidiosporii si faza cu uredo si teleutospori, faza de vara-toamna. Cand cele doua faze se dezvolta pe specii diferite, ciupercile sunt heteroice (Melampsora, Coleosporium, Cronartium), iar cand sporii se dezvolta pe aceeasi planta-gazda, ciupercile sunt autoice (Phragmidium, Chrysomyxa abietis). La speciile heteroice, trecerea de la faza ecidiana la faza cu uredo si teleutospori o fac ecidiosporii, vara, iar incheierea ciclului biologic sau revenirea la faza ecidiana, de primavara, o fac bazidiosporii.

Familia Melampsoraceae

Melampsora larici-populina

- rugina frunzelor de plopi si a acelor de larice -

Specie heteroica si macrociclica, cu faza de primavara cu picnidii si ecidii, pe acele de larice si faza de vara-toamna, pe frunzele de plopi.

Simptome. Primavara, infectia acelor de larice se realizeaza prin intermediul bazidisporilor; pe acele de larice se dezvolta    picnidiile si ecidiile. Vara, in iunie, se produce infectia frunzelor de plopi, prin intermediul ecidiosporilor. In dreptul unor pete de decolorare galbui, colturoase, pe fata inferioara apar uredosorii (la un atac puternic si pe fata superioara a frunzelor, pe petiol si chiar pe lujeri), ca niste pustule portocalii. Catre toamna, pe frunzele inca necazute si apoi si pe cele cazute se formeaza teleutosorii ca niste cruste brune pana la negre, care ierneaza. Frunzele atacate cad prematur, in iulie-august, in special cele din treimea inferioara si de la mijlocul coroanei, mai ales in ani ploiosi. Lujerii nu se matureaza complet si iarna degera.

Din genul Melampsora, produc rugini ale frunzelor de salcii urmatoarele specii:

- M. abieti-caprearum, specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe brad;

- M. evonymi-caprearum specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe salba.

Melampsoridium betulinum

- rugina frunzelor de mesteacan si a acelor de larice -

Specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe acele de larice si faza cu uredo si teleutosori pe frunzele de mesteacan. Pagubele sunt mai importante la larice, in pepiniere. Se presupune insa ca uredosporii ierneaza si propaga atacul de la un an la altul pe mesteacan, fara a mai trece prin stadiul ecidian, comportandu-se astfel ca o specie autoica.

Simptome. Primavara, se produce infectia acelor de larice prin intermediul bazidiosporilor. Acele intai se ingalbenesc si apoi se inrosesc. Pe fata superioara a acelor, in apropierea nervurii principale, apar pete mici, galben-verzui, risipite, in dreptul carora se formeaza picnidiile. Ceva mai tarziu, pe fata inferioara, apar pete galben-portocalii, izolate sau in siruri de-a lungul nervurii, in dreptul carora se dezvolta ecidiile. In iunie, ecidiosporiii infecteaza frunzele de mesteacan pe care apar pete galbene-pal distantate, in dreptul carora se dezvolta uredosorii hipofili, ca niste brobonele galbene. Toamna, tot pe fata inferioara a frunzelor, se dezvolta teleutosorii de culoare bruna, care ierneaza.

Melampsoridium carpini

- rugina frunzelor de carpen -

Specie autoica, numai pe frunzele de carpen si microciclica, careia ii lipseste faza ecidiana. Desi foarte frecventa nu produce pagube si de aceea nu se pune problema combaterii.

Simptome. Boala se manifesta vara prin aparitia unor pete galbui, vizibile pe fata superioara a frunzelor, in dreptul carora se dezvolta mai intai uredosorii ca niste gramajoare galben-portocalii, subepidermali circulari, mici, risipiti sau asociati si mai tarziu teleutosorii, tot hipofili, la inceput galbui apoi bruni.

Coleosporium sp.

- rugina veziculoasa a acelor de pin -

Specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe acele de pini (cu doua ace) si faza cu uredo si teleutosori pe specii erbacee. Boala este raspandita in tot cuprinsul tarii, in pepiniere si plantatii tinere, pe exemplare de 3-10 ani, producand uneori uscarea acestora.

Simptome. Primavara, infectia acelor de pin se realizeaza prin intermediul bazidiosporilor. In urma infectiei, pe ace apar pete izolate, de 0,5 mm diametru, initial galbui, apoi roscate sau brune. Pe suprafata petelor se dezvolta mai intai picnidiile, ca niste mici protuberante brune. Ecidiile apar din aprilie pana in iunie si la maturitate erup la suprafata acelor sub forma unor basicute (pustule) galben-porocalii, turtite lateral, care se rup la varf eliberand ecidiosporii sub forma unei pulberi portocalii. Dupa diseminarea ecidiosporilor raman resturile albicioase ale peridiei. Vara, ecidiosporii antrenati de curentii de aer infecteaza frunzele plantelor ierboase intermediare, pe care se dezvolta uredosorii (la sfarsitul lunii mai) ca niste pernite galben-portocalii. Mai tarziu se dezvolta teleutosorii (in iunie), sub forma unor pustule rosii-caramizii. Primavara, prin germinarea teleutosporilor rezulta bazidiospori care infecteaza acele de pin.

Foarte raspandite sunt speciile:

Coleosporium tussilaginis cu faza cu uredo si teleutosori pe specii de Tussilago, periculoasa in pepiniere si plantatii pana la 10 ani unde poate produce atacuri puternice si chiar uscarea puietilor si

Coleosporium senecionis, cu faza cu uredo si teleutosori pe specii de Senecio.

Pucciniastrum epilobii = Pucciniastrum abieti-chamaenerii

- rugina columnara a bradului -

Specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe acele de brad si faza cu uredo si teleutosori pe zburatoare (Chamaenerion angustifolium). Nu este foarte periculoasa nici chiar dupa atacuri repetate, fiind afectat un numar redus de ace.

Simptome. Primavara, in mai, se produce infectia acelor tinere de brad prin intermediul bazidiosporilor. Pe acele infectate apar pete galbui in dreptul carora se dezvolta mai intai picnidiile subcuticulare, hipofile, conice, foarte mici (greu vizibile), ca niste puncte galbui. Vara se dezvolta ecidiile, tot hipofile, subepidermale, care erup la suprafata acelor ca niste tuburi cilindrice, alungite, galbene, dispuse in doua siruri de o parte si de alta a nervurii mediane si care se deschid la varf. Dupa diseminarea ecidiosporilor, sub forma unei pulberi portocali, raman resturile albicioase ale peridiei ecidiei, iar acele se usuca si cad. Ecidiosporii infecteaza frunzele de zburatoare pe care, in dreptul unor pete rosii sau galbene, se dezvolta mai intai uredosorii, de regula hipofili, galbui, iar mai tarziu teleutosorii ca niste cruste aplatisate, brune, care ierneaza. Primavara, din germinarea teleutosporilor iau nastere bazidiosporii care, infectand acele tinere de brad, incheie ciclul biologic al acestei specii.

Chrysomyxa rhododendri

- rugina veziculoasa a acelor de molid -

Este o specie heteroica si macrociclica, cu faza ecidiana pe acele de molid si cu faza de uredo si teleutosori pe smirdar (Rhododendron kotschyi). La molid se intalneste in special pe exemplare tinere, pana la 20-30 ani (dar si la arbori maturi), producand atacuri intense in molidisuri rarite, situate la altitudini mari.

Simptome. Primavara, acele de molid sunt infectate de bazidiospori si pe ele apar benzi galbene care alterneaza cu zonele verzi, sanatoase. In timp, benzile galbene se ating si acele se ingalbenesc in intregime. Dupa 1-2 saptamani de la infectie, in dreptul petelor apar picnidiile, in mai-iunie, pe ambele fete ale acelor, care fiind mici trec neobservate. Ecidiile se dezvolta incepand din iulie, ca niste basicute galbui, in 1-2 siruri longitudinale, tot pe ambele fete ale acelor. Ele se deschid prin rupturi neregulate, iar resturile din peridie raman mult timp vizibile pe ace. Ecidiosporii infecteaza frunzele de smirdar (mai rar si lujerii) pe care, in dreptul unor pete rosiatice, se dezvolta uredosorii portocalii, de obicei hipofili. Toamna sau primavara urmatoare se dezvolta teleutosorii bruni, de obicei hipofili, care se deschid prin ruperea epidermei, asigurand diseminarea teleutosporilor.

Chrysomyxa abietis

- rugina inelara a acelor de molid -

Specie autoica (numai pe ace de molid) si microciclica (lipsesc faza ecidiana si uredosorii). Produce caderea prematura a acelor, mai ales la exemplare de 5-20 de ani (dar si la arbori maturi), in statiuni umede si expuse ingheturilor tarzii, la altitudini mari (1300-1400 m). La atacuri repetate se reduc substantial cresterile in lungime, astfel ca molizii tineri raman in stare arbustiva, iar puietii se pot usca.

Simptome. Primavara, se produce infectia acelor tinere prin bazidiospori ale caror tuburi germinative patrund prin stomate. Sunt infectate mai ales acele de pe ramurile de la baza coroanei. Incepand din mai, pe acele tinere apar pete inelare (de unde si denumirea de rugina inelara), galben-verzui sau rosiatice, la inceput mate apoi lucitoare, bine delimitate de portiunile sanatoase, verzi. Toamna, in dreptul acestor pete, de o parte si de alta a nervurii mediane (sau in dreptul ei) apar teleutosorii hipofili, ca niste pernite alungite, cu o culoare portocalie-ruginie, care ierneaza; dupa iernare sunt mai proeminenti (vizibili cu ochiul liber) si erup la suprafata prin ruperea neregulata a epidermei, eliberand teleutosporii. In dreptul teleutosorului golit ramane o pata negricioasa. Prin germinarea teleutosporilor iau nastere bazidiosporii, care infectand acele tinere de molid incheie ciclul biologic al ciupercii.