 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati
Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati
Pentru a facilita comertul in interiorul Comunitatii Europene si compilarea unor statistici comparabile ale productiei, marketingului, consumului si preturilor lemnului brut la nivelul Comunitatii a fost stabilit un sistem comun pentru masurarea si clasificarea lemnului in stare bruta prin directiva Consiliului Nr. 89/68, directiva ce a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Ordonanta de Guvern 1090/09.11.2000 privind masurarea, clasificarea si marcarea lemnului in stare bruta, fara a se elabora norme de aplicare pana in prezent.
Metode de masurare a arborilor si a partilor de arbori
Masurarea lungimii
Lungimea unei piese de lemn rotund se masoara pe cea mai scurta distanta intre doua sectiuni transversale complete la extremitatile busteanului si perpendiculare pe axa lui longitudinala.
In cazul in care lemnul rotund prezinta o curbura simpla, se aplica aceeasi regula:
- in caz de deformare a piesei de lemn rotund (curbura multipla), pentru masurarea lungimii acesteia se practica metoda "sectiunilor virtuale". Aceasta consta in impartirea piesei in tronsoane fictive carora li se masoara separate lungimea. Lungimea totala a piesei se obtine din cumulul lungimilor fiecarui tronson fictive.
- in caz ca lemnul rotund prezinta o tesitura rezultata de la doborarea arborelui sau de la fasonarea acestuia, masurarea lungimii piesei de lemn rotund se face de la jumatate din lungimea tesitur
Toate instrumentele de
masura gradate au o precizie de
Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.
Rezultatele masuratorilor sunt notate in metri, cu o zecimala, rotunjite la decimetrul inferior.
Masurarea diametrului
Diametrul luat in considerare este diametrul mediu, sub scoarta, pe sectiunea transversala a busteanului. Conform conditiilor de stocare a lemnului rotund, in mod obisnuit se masoara fie diametrul unuia din capetele piesei de lemn rotund, fie diametrul median al acesteia.
Definitii se intelege prin diametrul median al unei piese de lemn rotund, diametrul masurat la mijlocul lungimii sale, fara a fi luata in calcul supralungimea acordata. Diametrul mediu este media celor doua diametre masurate pe o sectiune a lemnului rotund.
Masurarea diametrului median
Se utilizeaza o clupa sau o panglica gradata din in
Atunci cand se utilizeaza clupa, procedura recomandata de norme este urmatoarea :
pentru lemnul rotund al carui diametru median este £
pentru lemnul rotund al carui diametru median este >
NOTA : cand lemnul rotund poate fi considerat ca un cilindru (aceasta notiune poate fi definita intr-un contract sau intr-o clasificare de principiu) se admite sa se faca o singura masuratoare.
Atunci cand se utilizeaza o panglica, normele recomanda sa se execute o singura masuratoare la jumatatea lungim Daca exista un defect grav care poate afecta masuratoarea, aceasta se face in doua puncte echidistante fata de defect.
Jumatatea lungimii unui bustean de lemn rotund de foioase se determina cu neglijarea supradimensiunii la capatul subtire al busteanului.
Definitie prin supradimensionare se intelege lungimea suplimentara pretinsa in raportul de lungime nominala.
Lungimea suplimentara se practica la capatul subtire al piesei de lemn rotund.[1]
Se poate utiliza o clupa sau o ruleta pentru masurarea bustenilor.
Atunci
cand se utilizeaza o clupa, masurarea se face intr-un punct situat pana la
pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros
este £
pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros
este >
Masurarea diametrului se poate face direct sub scoarta, sau, deasupra scoartei piesei. In acest ultim caz masuratoarea se ajusteaza prin una din variantele urmatoare :
- masurarea cu scoarta trebuie sa se faca scazand grosimea dubla a scoartei in punctul de masurare. In caz de dubii, masurarea trebuie sa se faca dupa cojirea lemnului in punctul respectiv.
- diametrul deasupra scoartei se estimeaza sau se calculeaza cu un coeficient de scoarta adoptat.
Tabelele dendrometrice romanesti referitoare la grosimea dubla a scoartei nu acopera intreg spectrul de specii lemnoase autohtone. Chiar si pentru cele pentru care au fost intocmite ele nu sunt complete (cazul ciresului paduret).
Toate instrumentele de masura au o precizie
de
Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.
Cand se face o singura masuratoare a diametrului cu clupa sau cu o panglica, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior.
Cand se fac doua masuratori ale diametrului cu clupa, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.
Cand masuratorile se fac cu sisteme optice sau electronice, rezultatul trebuie exprimat in milimetri. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, rezultatul se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.
Determinarea volumului pieselor de lemn rotund
Diametrul luat in considerare pentru calculul volumului este diametrul median fara scoarta.
Volumul se calculeaza cu formula:
V = 0.7854 x D2 x L x 10-4
unde :
V este volumul, in metri cubi,
D - diametrul median fara scoarta, in centimetri,
L - lungimea, in metri.
Volumul se exprima in metri cubi si se noteaza cu trei zecimale.
Daca lemnul rotund contine portiuni de calitati diferite, normele propun separarea virtuala a piesei de lemn rotund in diferite sectiuni, masurarea acestor sectiuni separat si calcularea volumului lor individual. Vanzatorul trebuie sa indice in borderou lungimea fiecarei piese in parte si volumele respective exprimate procentual din volumul total al lemnului rotund.
Defecte de forma ale trunchiului
Curbura
Curbura simpla
Curbura simpla - in cazul in care conditiile permit, se masoara distanta maxima intre linia concava centrala a busteanului si linia dreapta care uneste centrele fiecarei extremitati, masurata in centimetri pe metru de lungime a busteanului.
Daca nu se aplica aceasta metoda, se masoara distanta intre suprata periferica concava a lemnului rotund si o linie dreapta care uneste punctele corespondente de pe extremitati.
Marimea curburii (Cu) se determina prin raportul dintre sageata maxima (s) exprimata in cm si lungimea totala a portiunii curbate (L) data in m. Se exprima in procente, potrivit formulei:
Cu=s/L·100, [%].
Insabierea
Insabierea - este un defect care se observa la partea de jos a trunchiului unor arbori, care cresc incovoiati, in forma de sabie.
Se determina si se exprima la fel ca si curbura.
Curbura multipla
In cazul curburii multiple se masoara sagetile maxime corespunzatoare diferitelor portiuni curbe si lungimile acestor portiuni.
Curbura multipla se determina prin raportul procentual intre sageata maxima si lungimea corespunzatoare a portiunii curbate.
Cm = smax·100/Lmax
unde:
s este sageata (flesa) maxima, in cm,
Lmax - deschderea portiunii curbe corespunzatoare sagetii maxime, in m.
Curbura in plane diferite se stbileste descompunandu-se in curburi intr-un singur plan.
Sagetile curburilor se masoara in cm, iar lungimea portiunilor curbate in m
Conicitate anormala
Conicitate anormala - se masoara diametrul capatului gros (D), al capatului subtire (d), in centimetri si lungimea totala (l) a piesei de lemn, in metri.
Se calculeaza diferenta (D-d).
Se poate exprima:
prin numarul de centimetri al diferentei (D-d) pe metru de lungime:
,
prin raportul procentual al marimilor masurate:
.
Observatii:
- diametrele capatului
gros si a celui subtire se masoara pe piesa de lemn rotund la o distanta de cel
putin
- in cazul lemnului care prezinta si
labartare, diametrul capatului gros al trunchiului se masoara numai pe
portiunea fara labartare, mai precis, la
- daca exista o
scadere sau o crestere importanta a diametrului si/sau locului (locurilor) indicate
pentru masurare, se masoara la
Labartarea
Labartarea - pentru labartarea rotunjita se masoara diametrul sectiunii transversale de la baza lemnului (D) si diametrul sectiunii transversale situate la distanta de un m de baza (d).
Se
exprima prin diferenta (D-d)
dintre diametrul sectiunii transversale de la baza trunchiului si diametrul
sectiunii situata la distanta de
In cazul labartarii stelate se masoara diametrul cercului circumscris punctelor extreme ale lobilor labartati de la capatul gros (De) si diametrul cercului asemanator (d), situat la distanta de un m de cel de la capatul gros. Se masoara si diametrul cercului inscris adanciturilor de la capatul gros al lemnului (Di) in unitati de lungime.
Se exprima fie prin diferenta (De-de), fie prin diferenta (De-Di
Canelura
Canelura - pentru canelura se masoara adancimea maxima a canelurii (a) si diametrul sectiunii lemnului, ambele marimi fiind determinate pe capatul gros al piesei de lemn.
Se exprima prin raportul in procente dintre adancimea maxima a canelurii si diametrul mediu al piesei, ambele marimi fiind determinate la capatul gros al acesteia.
Ovalitatea
Ovalitatea - se masoara diametrul maxim (d max) si diametrul minim al sectiunii transversale (d min) in unitati de lungime.
Se exprima prin diferenta dintre marimea axelor sectiunii transversale a piesei, raportata la marimea axei mari. Rezultatul se exprima in procente.
Ov= (dmax-dmin) x 100 / dmax
unde: dmin este diametrul minim, in cm;
dmax - diametrul maxim, in cm.
Observatie:
- in cazul ovalitatii
capatului gros, se masoara
diametrele extreme ale sectiunii transversale ovale situata la cel putin
Infurcirea
Infurcirea - se masoara distanta de la capatul gros al piesei pana la locul de aparitie a infurcir Se exprima in metri rotunjiti la doua zecimale.
Scobitura
Scobitura - se masoara lungimea portiunii scobite si adancimea maxima.
Se exprima prin lungimea in metri rotunjiti la doua zecimale a portiunii scobite si adancimea ei maxima in centimetri.
Defecte de structura a lemnului
Inima excentrica
Excentricitatea se masoara distanta de la centrul geometric sectiunii transversale la centrul maduvei.
Se exprima prin raportul, in procente dintre distanta de la centrul geometric al sectiunii transversale la centrul maduvei si diametrul sectiun
E = l/D, [%]
unde:
l este departarea inimii piesei de lemn rotund de centrul ei geometric, in cm;
D - diametrul piesei, in cm.
Excrescenta
Excrescenta - se masoara diametrul minim (a) si grosimea (g) a galmei in centimetri.
Se exprima fie direct prin aceste marimi, fie procentual, in parti din lungimea (l) sau grosimea (g) a piesei de lemn rotund, a/l respectiv g/l*100.
Fibra torsa
Fibra torsa - se masoara devierea fibrei in raport cu
o linie paralela cu axa fiesei pe o distanta de
Se exprima rezultatul desemnat in centimetri deviere a fibrei pe metru liniar.
Viteza de crestere
Viteza de crestere se determina astfel: se masoara pe o unul din capetele piesei de lemn rotund 75 % din marginea exterioara a unei raze reprezentative si se numara inelele de crestere pe aceasta lungime. Se imparte lungimea la numarul de inele de crestere, iar rezultatul se exprima in milimetri.
Lemnul de compresiune
Lemnul de compresiune la piesele de lemn rotund se masoara, pe sectiunea transversala a piesei, aria portiunii cu lemn de compresiune.
Se exprima prin raportul procentual dintre aceasta marime si suprafata sectiunii lemnului. De asemenea se va indica si modul de prezentare, respectiv dispunerea lor in zone compacte sau imprastiate.
Inimi concrescute
Inima multipla
Inima multipla - la sortimentele de lemn rotund se indica prezenta inimilor concrescute si capatul la care apare, notandu-se lipsa sau prezenta cojii infundate. La inima dubla se masoara si distanta dintre centrele inimilor concrescute. La inima multipla se masoara si distanta maxima dintre inimi.
Noduri
Generalitati
Nod - marimea nodului este reprezentata de distanta la cele doua tangente duse la conturul sau, paralel cu axa trunchiului si se exprima in mm sau in parti din diametrul sectiunii trunchiului unde apare nodul. Se neglijaza calusul care inconjoara nodul.
Nodurile in verticil se indica prin numarul acestor grupari (verticile) pe intreaga piesa si se caracterizeaza prin marimea celui mai mare nod din grupa (verticil).
Noduri aparente
Nod aparent - se masoara pe suprafata curbata a lemnului rotund, cel mai mic diametru al nodului. Rezultatul se exprima in milimetri. Se neglijaza calusul care inconjoara nodul
Noduri ascunse
Roza - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara cel mai mic diametru al semnului concentric, cel mai exterior dar complet, exprimat in milimetri,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa .
Crapaturi
Generalitati
Crapaturi marimea crapaturilor se exprima prin dimensiunile lor (lungime, latime, adancime).
Crapatura de inima simpla
Crapaturi de inima simple - se masoara lungimea crapaturii vizibile pe o extremitate a lemnului rotund, pornind de la maduva, exprimata in milimetri.
In cazul in care crapatura de inima simpla e strapunsa, se masoara doar lungimea ei pe suprafata laterala a piesei, exprimata in marimi liniare, parti din diametrul busteanului
Crapatura de inima stelata
La crapaturile de inima stelata (cadranuri), se masoara numai lungimea celei mai mari crapaturi de pe suprafata sectiunii, care se exprima in marimi liniare sau parti din diametru, iar la cele strapunse numai lungimea de pe suprafata laterala a busteanului exprimata la fel in marimi liniare sau parti din lungimea busteanului sau din diametrul acestuia.
Crapaturi inelare (ruluri)
Rulura - se masoara diametrul maxim al cercului care circumscrie rulura, in centimetri si diametrul busteanului masurat in acelasi loc.
Se exprima prin raportul procentual dintre cele doua diametre (diametrul maxim al cercului care circumscrie rulura si diametrul busteanului masurat in acelasi loc).
Crapaturi laterale
Crapatura laterala - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea sa, exprimata in centimetri sau ca procent din lungimea lemnului rotund. Daca exista mai mult de o crapatura, se insumeaza lungimile lor,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.
Gauri si galerii de insecte
Gauri si galerii - se masoara lungimea sau aria zonei atacate.
Pentru gaurile mari se indica diametrul si adancimea de patrundere a acestora.
Se exprima prin valoarea marimii masurate in cazul in care sunt mici numeroase si localizate. Pentru cele mari si izolate se indica numarul lor pe unitatea de lungime sau arie a lemnului.
Eventual se poate indica si directia lor si vatamatorul care le-a provocat.
Coloratii anormale si alteratii
Coloratii anormale
Coloratii - se masoara fie adancitura maxima a zonei atacate (a) sau lungimea ei (c), fie suprafata acesteia.
Se exprima in primul caz, in unitati de lungime sau parti din dimensiunile corespunzatoare ale lemnului, iar in al doilea caz prin raportul procentual dintre suprafata masurata si suprafata capatului sau a zonei de alburn.
Se indica numarul acestor zone pe lungimea sau suprafata piesei.
La mucegai sau roseata se indica si culoarea, respectiv nuanta acesteia.
Duramenul fals
Duramenul fals - se masoara diametrul maxim al zonei ocupate pe sectiunea transversala.
Se exprima prin raportul procentual dintre diametrul maxim al zonei ocupate pe sectiunea transversala si diametrul sectiun
Putregai
Putregaiul alburnului - nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.
Putregaiului duramenului se determina prin raportul dintre diametrul acestuia si diametrul sectiunii busteanului unde apare, in procente sau prin raportul dintre suprafata ocupata de putregai si suprafata sectiunii, in procente (D. Nimara s.a. - "Cartea sortatorului de produse lemnoase de padure").
Defecte de ranire
Rana
Rana - se indica dimensiunea medie a zonei ranite si numarul zonelor afectate.
Lemn carbonizat
Suprafata carbonizata - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea portiunii considerate. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa (EN 1310).
NOTA - in cazul lemnului rotund se recomanda sa se noteze distanta intre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri, cu doua zecimale.
Incluziuni de corpuri straine
Corpuri straine - nu se masoara, se consemneaza prezenta lor.
Defecte datorate diverselor cauze
Punga de rasina
Lemn mort - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea portiunii unde apare, exprimata in metri cu doua zecimale, sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa (EN 1310).
NOTA - in cazul lemnului rotund, se recomanda sa se noteze distanta dintre capatul gros si zona afectata. Pentru arbori se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima in metri cu doua zecimale.
Depuneri anormale
Zona umeda se masoara suprafata portiunii afectate si se exprima prin raportarea la suprafata sectiunii capatului pe care apare, in %.
Zona imbibata cu rasina - se masoara suprafata portiunii afectate si se exprima prin raportarea la suprafata sectiunii capatului pe care apare, in %.
Cancerul
Cancer - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea portiunii considerate, exprimata in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.
Coaja infundata
Coaja infundata - se masoara pe raza adancimea de patrundere si se determina prin raportul adancimii de patrundere spre interior a cojii infundate si diametrul sectiunii lemnului, in %.
Gatuirea
Gatuirea (strangularea) - se indica lungimea zonei afectate de acest defect si numarul zonelor pe intregul sortiment.
Lunura
Lunura - se masoara fie latimea inelului (g) pe care il formeaza acest defect pe sectiunea lemnului, fie diametrul exterior al acestuia (d).
Se exprima fie in unitati de lungime, fie in parti din diametrul capatului unde apare.
Vasc
Planta parazita - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea portiunii considerate unde ea apare. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.
NOTA - in cazul lemnului rotund, se recomanda sa se noteze distanta intre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri cu doua zecimale.
Scorbura
Scorbura - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se consemneaza prezenta sa,
sau
b) se masoara diametrul cercului in care se poate inscrie scorbura si se exprima in centimetri sau ca procent din diametrul lemnului rotund pe care s-a efectuat masurarea.
Defecte de exploatare
Alte deteriorari - conform metodei de clasificare utilizata:
a) se masoara lungimea portiunii considerate. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,
sau
b) nu se masoara, se consemneaza prezenta lor.
NOTA - in cazul lemnului rotund se recomanda sa se inregistreze distanta dintre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri cu doua zecimale.
Clasificare dimensionala a lemnului rotund
Clasificarea dimensionala a lemnului rotund dupa Normele Uniunii Europene
Definitii
Pentru cerintele prezentului standard se aplica definitiile prezentate in standardele EN 844-1 si EN 844-2.
Lemn rotund de foioase (EN 1315-1)
Clasificare dimensionala
Clasificarea in clase dupa dimensiuni, trebuie sa se faca, independent de lungime, dupa diametrul mediu fara coaja sau cu coaja. Clasificarea fara coaja se reprezinta prin litera D, iar clasificarea cu coaja prin litera R. Litera D sau R trebuie sa precizeze clasa atestata. Cu ocazia unei clasificari cu coaja, furnizorul trebuie sa precizeze coeficientul de coaja utilizat pentru a efectua deducerea cojCoeficientul de coaja se exprima prin formula:
in care:
D este diametrul cu coaja, in centimetri;
d - diametrul fara coaja, in centimetri.
a) Clasificare dupa diametru (UE)
Tabelul 2
|
Nr. Crt. |
Cod |
Diametru mediu fara coaja |
Clasa |
Diametru mediu cu coaja |
|
D 0 |
< 10 |
R 0 |
< 10 |
|
|
D 1a |
10 pana la 14 |
R 1a | ||
|
D 1b |
15 pana la 19 |
R 1b | ||
|
D 2a |
20 pana la 24 |
R 2a | ||
|
D 2b |
25 pana la 29 |
R 2b | ||
|
Continuare |
||||
|
Nr. Crt. |
Cod |
Diametru mediu fara coaja |
Clasa |
Diametru mediu cu coaja |
|
D 3a |
30 pana la 34 |
R 3a | ||
|
D 3b |
35 pana la 39 |
R 3b | ||
|
D 4 |
40 pana la 49 |
R 4 | ||
|
D 5 |
50 pana la 59 |
R 5 | ||
|
D 6 |
R 6 | |||
|
NOTA 1 - Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare. NOTA 2 - Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau se pot extinde la toate clasele. |
||||
Diametrul mediu trebuie masurat conform metodei definite in EN 1309:1994.
b) Clasificarea
dupa lungime - nu este prevazuta in standard (UE). 
Lemn rotund de rasinoase (EN 1315-2)
Definitii
Pentru cerintele prezentului standard se aplica definitiile prezentate in standardele EN 844-1 si EN 844-2.
Clasificare dimensionala (UE)
Clasificarea dupa dimensiuni a lemnului rotund de rasinoase se bazeaza pe diametrul fara coaja, masurat conf. EN 1309.
a) Clasificare dupa diametru (UE)
Tabelul 3
|
Nr. Crt. |
Cod |
Diametru mediu |
|
D 0 |
< 10 |
|
|
D 1a | ||
|
D 1b | ||
|
Continuare |
||
|
Nr. Crt. |
Cod |
Diametru mediu |
|
D 2a | ||
|
D 2b | ||
|
D 3a | ||
|
D 3b | ||
|
D 4 | ||
|
D 5 | ||
|
D 6 | ||
|
D: Diametru mediu fara coaja |
||
Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.
Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.
b) Clasificarea dupa lungime
Tabelul 4
|
Nr. Crt. |
Cod |
Lungime |
|
L1 | ||
|
L2 |
>3 si ≤6 |
|
|
L3 |
>6 si ≤13,5 |
|
|
L4 |
>13,5 |
|
|
L: Lungime |
||
c) Combinatie a claselor dupa diametrul mediu si lungime
EXEMPLU:
L2D2b = Lungime de la 3,1 pana la
Diametru mediu de la
Clasificarea dimensionala in Romania
Clasificarea dimensionala a lemnului rotund de rasinoase sau de foioase se face in functie de diametrului median fara coaja. La rasinoase mai apare ca si criteriu suplimentar diametrul capatului subtire al piesei, si el fara coaja. In ambele cazuri (cel al folosirii diametrului median cu coaja sau cel al folosirii diametrului capatului subtire) diametrele vor fi masurate conform metodei prezentate in capitolul 5.
In cazul in care se utilizeaza diametre cu coaja (diametrul median sau cel al capatului subtire), se va face deducerea cojii prin multiplicarea acestora cu coaja cu coeficientul de coaja:
in care:
D este diametrul cu coaja, in centimetri;
d - diametrul fara coaja, in centimetri.
Lemn rotund de rasinoase
Clasificarea dupa diametre a pieselor de lemn rotund de rasinoase (RO)
Tab. 1
|
Clasificarea dupa diametru |
||
|
Clasa |
Diametrul la mij- |
Diametrul minim la ca- |
|
Locul piesei |
patul subtire |
|
|
D1a |
10- | |
|
D1b |
15- |
|
|
D2a |
20- |
|
|
D2b |
25- |
|
|
D3a |
30- |
|
|
D3b |
35- |
|
|
D4 |
40- |
|
|
D5 |
50- |
|
|
D6 |
|
|
Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.
Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.
Pentru denumirea unei clase de diametre se poate folosi si varianta prescurtata: "1a", "1b", "2a" etc, in locul celei lungi: "D1a", "D1b", "D2a" etc.
Clasificarea dupa lungime a pieselor de lemn rotund de rasinoase (RO)
Tab. 2
|
Clasificarea dupa lungime |
||
|
Nr. Crt. |
Cod |
Lungime |
|
L1 |
< |
|
|
L2 |
3 - |
|
|
L3 |
6 - |
|
|
L4 |
> |
|
|
L: Lungime |
||
Piesele de lemn rotund
de rasinoase se pot defini dimensional utilizand simbolurile claselor de
lungime, respectiv de diametre. De
exemplu, o piesa de lemn rotund cu urmatorii indicativi ai claselor de lungime,
respectiv de diametre L2D2b se defineste astfel: lungime de la 3,1 pana la
In clasificarea dupa lungime a pieselor de lemn rotund de rasinoase (fasonate in praguri de lungime de 1 dm) vor preleva lungimile minime mentionate la clasificarea calitativa pentru fiecare specie sau clasa de calitate separate (vezi § 7.1.1.).
Lemn rotund de rasinoase
Clasificare dupa diametru a pieselor de lemn rotund de foioase (RO)
Tab. 3
|
Clasificarea dupa diametru |
||||
|
Nr. Crt. |
Cod |
Diametru mediu fara coaja |
Clasa |
Diametru mediu cu coaja |
|
D 0 |
< 10 |
R 0 |
< 10 |
|
|
D 1a |
10 pana la 14 |
R 1a |
10 pana la 14 |
|
|
D 1b |
15 pana la 19 |
R 1b |
15 pana la 19 |
|
|
D 2a |
20 pana la 24 |
R 2a |
20 pana la 24 |
|
|
D 2b |
25 pana la 29 |
R 2b |
25 pana la 29 |
|
|
D 3a |
30 pana la 34 |
R 3a |
30 pana la 34 |
|
|
D 3b |
35 pana la 39 |
R 3b |
35 pana la 39 |
|
|
D 4 |
40 pana la 49 |
R 4 |
40 pana la 49 |
|
|
D 5 |
50 pana la 59 |
R 5 |
50 pana la 59 |
|
|
D 6 |
R 6 | |||
Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.
Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.
Pentru denumirea unei clase de diametre se poate folosi si varianta prescurtata: "1a", "1b", "2a" etc, in locul celei lungi: "D1a", "D1b", "D2a" etc.
Clasificarea dupa lungime a pieseor de lemn rotund de foioase (RO)
Piesele de lemn rotund de foioase vor fi fasonate in praguri de lungime de 1 dm, cu respectarea lungimilor minime specificate pentru fiecare specie si clasa de calitate (vezi § 7.1.2).
Regulile de masurare si estimare a lemnului rotund sunt prezentate in Normele Europene EN 1309 "Lemnul rotund si lemnul debitat - metode de masurare a dimensiunilor".
Definitie : se intelege prin lemn rotund un lemn doborat, curatat de craci , sectionat sau nu, mai putin lemnul de foc.
Dupa norme un lemn rotund este
asimilat unui cilindru, de lungime egala cu lungimea busteanului si baza egala
cu sectiunea sa mediana. 
Fig. nr. 1
Volumul este calculat, intr-o maniera generala, cu formula urmatoare :
V = p 4 x D x L, unde p
Masurarea lungimii
Lungimea se masoara pe cea mai scurta distanta intre doua sectiuni transversale complete la extremitatile busteanului si perpendiculare pe axa lui longitudinala.
Fig. nr. 2
In cazul in care lemnul rotund prezinta o curbura simpla, se aplica aceiasi regula:
Fig. nr. 3
In caz de deformare a busteanului (curbura multipla), acesta se decupeaza in tronsoane fictive care se masoara separat, modalitatile fiind definite in norme :
-"Practicarea sectiunilor virtuale pentru impartirea lemnului rotund prin sectionari virtuale in parti drepte sau prezentand o curbura simpla. Masurarea separata a fiecarei parti este precizata mai jos. Lungimile obtinute se aduna.
Fig. nr. 4
In caz ca lemnul rotund prezinta o crestatura de doborare, aceasta este considerata la jumatate din lungimea sa.
Fig. nr. 5
Toate instrumentele de masura gradate au o precizie de 0.5 dm.
Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.
Rezultatele masuratorilor sunt notate in metri, cu o zecimala, rotunjite la decimetrul inferior.
Masurarea diametrului
Diametrul luat in considerare este diametrul mediu, sub scoarta, pe sectiunea transversala a busteanului. Conform conditiilor de stocare a lemnului rotund, in mod obisnuit se masoara fie diametrul la capatul lemnului, fie diametrul median.
Definitii : se intelege prin diametrul median al unui lemn rotund, diametrul masurat la mijlocul lungimii sale. Diametrul mediu este media celor doua diametre masurate pe o sectiune a lemnului rotund.
Masurarea diametrului median
Se utilizeaza un compas sau o panglica.
Atunci cand se utilizeaza un compas, procedura recomandata de norme este urmatoarea :
pentru lemnul rotund al carui diametru median este £ 20 cm se determina vizual locul de amplasare al diametrului mediu si se masoara diametrul in acel loc.
pentru lemnul rotund al carui diametru median este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele.
NOTA : cand lemnul rotund poate fi considerat ca un cilindru (aceasta notiune poate fi definita intr-un contract sau intr-o clasificare de principiu) se admite sa se faca o singura masuratoare.
Atunci cand se utilizeaza o panglica, normele recomanda sa se execute o singura masuratoare la jumatatea lungim Daca exista un defect grav care poate afecta masuratoarea, aceasta se face in doua puncte echidistante fata de defect.
Jumatatea lungimii unui bustean de lemn rotund de foioase se determina cu neglijarea supradimensiunii la capatul busteanului.
Definitie : prin supradimensionare se intelege lungimea suplimentara pretinsa in raportul de lungime nominal.
Se poate utiliza un compas sau o ruleta pentru masurarea bustenilor.
Atunci cand se utilizeaza un compas, masurarea se face intr-un punct situat pana la 10 cm de capatul gros al busteanului. In acest ultim caz, procedura recomandata de norme este urmatoarea :
pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este £ 20 cm se efectueaza o singura masuratoare in acest punct.
pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele.
Masurarea se face direct sub scoarta, sau, deasupra scoartei. In acest ultim caz masuratoarea se ajusteaza prin una din alternativele urmatoare :
- masurarea cu scoarta trebuie sa se faca scazand estimarea grosimii scoartei in punctul de masurare. In caz de dubii, masurarea trebuie sa se faca dupa cojirea lemnului in punctul respectiv.
- diametrul deasupra scoartei se estimeaza sau se calculeaza cu un coeficient de scoarta adoptat.
Toate instrumentele de masura au o precizie de 0.5 cm.
Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.
Cand se face o singura masuratoare a diametrului cu un compas sau cu o panglica, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior.
Cand se fac doua masuratori ale diametrului cu un compas, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.
Cand masuratorile se fac cu sisteme optice sau electronice, rezultatul trebuie exprimat in milimetri. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, rezultatul se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.
Diametrul luat in considerare pentru calculul volumului este diametrul median fara scoarta.
Volumul se calculeaza cu formula:
V = 0.7854 x D2 x L x
V = volumul, in metri cubi
D = diametrul median fara scoarta, in centimetri
L = lungimea, in metri
Volumul se exprima in metri cubi si se noteaza cu trei zecimale.
Daca lemnul rotund contine portiuni de calitati diferite, normele propun decuparea virtuala in diferite sectiuni, masurarea acestor sectiuni separat si calcularea volumului lor individual. Vanzatorul trebuie sa indice in borderou lungimea fiecarei piese in parte si volumele respective exprimate procentual din volumul total al lemnului rotund.
Lemnul de lungimi egale poate fi stivuit sub forma de gramezi care se pot cuba urmand modalitatile definite in Normele Europene EN 1309.
Definitie : volumul gramezii reprezinta volumul total ocupat de o gramada. Acest volum este determinat de dimensiunile exterioare ale gramezii si include si spatiile de aer.
Formula generala de calcul care permite determinarea volumului unei gramezi este urmatoarea :
V = W x D x H, unde :
V = volumul gramezii in metri cubi sau steri
W = latimea gramezii, in metri
D = lungimea gramezii, in metri
H = inaltimea, in metri
Volumul V corespunde volumului paralelipipedului in care gramada poate fi inscrisa. Volumul real de lemn (volumul plin) poate fi obtinut printr-un coeficient de stivuire, ce reprezinta raportul dintre volumul aparent si volumul real de lemn. In acest caz, vanzatorul trebuie sa indice coeficientul utilizat. Coeficientii de conversie au valori diferite ce rezulta din modul de stivuire, diametrul lemnului, curbura pieselor, etc.
Instrumentele de masura autorizate prin norme sunt urmatoarele : rulete, decametre (rigide sau sub forma de panglica), gradate in centimetri, precum si toate sistemele optice si electronice care dau aceleasi rezultate ca si metodele manuale, exprimate in milimetri.
Cazuri particulare de masurare
Pentru toate cazurile particulare, volumul de lemn continut intr-o gramada poate fi estimat prin volumul unui paralelipiped fictiv ce contine cantitatea de lemn.
Urmatoarele figuri prezinta diferite tipuri de gramezi ce pot fi intalnite. Fiecare figura este insotita de formula de calcul al volumului :
V = volumul gramezii, in metri cubi
w = latimea, in metri
d = lungimea, in metri
h = inaltimea, in metri
Toate dimensiunile trebuie masurate in metri, cu doua zecimale.
Fig. nr. 6 : gramada cu o latura inclinata
V = w x d x h
Fig. nr. 7: gramada cu doua laturi inclinate
V = w x d x h d1 + d3 /2 + d2
Fig. nr. 8 : gramada neregulata
Gramada este descompusa in elemente de 1 m lungime
V = h1+h2+.+hn / n x w x d
Fig. nr. 9 : gramada pe teren inclinat
V = h1+h2+.+hn / n x w x d
Fig. nr. 10 : gramada curbata
Gramada este impartita in "n" parti.
V = d1+d2+.+dn / n x w x d
Clasificarea dimensionala la foioase
Clasificarea dimensionala trebuie sa se faca independent de lungime, pe clase de diametru mediu fara scoarta sau cu scoarta.
Clasificarea lemnului fara scoarta este prezentata in tabelul de mai jos :
Tabel nr. 1
|
Clasa |
Diametrul mediu fara scoarta (cm) |
|
D |
< |
|
D1a | |
|
D1b | |
|
D2a | |
|
D2b | |
|
D3a | |
|
D3b | |
|
D4 | |
|
D5 | |
|
D6 |
³ |
Clasificarea lemnului cu scoarta este prezentata in tabelul de mai jos :
Tabel nr. 2
|
Clasa |
Diametru mediu cu scoarta (cm) |
|
R |
< |
|
R1a | |
|
R1b | |
|
R2a | |
|
R2b | |
|
R3a | |
|
R3b | |
|
R4 | |
|
R5 | |
|
R6 |
³ |
Coeficientul de scoarta este exprimat prin formula :
coeficientul de scoarta = (D - d) / D, unde : D - diametrul cu scoarta
d - diametrul fara scoarta
Clasificarea calitativa
Principii de clasificare
Principiul clasificarii calitative a lemnului doborat se bazeaza pe estimarea vizuala a partilor din lemn succesive ale busteanului si individualizarea prin sectionari virtuale. Orice sectionare virtuala se admite la bustean in vederea estimarii valorii diferitelor parti. Fiecare parte din lemnul rotund este astfel evaluata in functie de marime, de repartizarea defectelor si a modificarilor vizibile. Prezenta unei singure caracteristici nesatisfacatoare pentru exigentele clasei de calitate presupune declasarea partii respective de bustean.
Figura nr. 11 ilustreaza principiul clasificarii conform sectiunilor virtuale :
L1 : lungimea primei parti fictive
L2 : lungimea celei de-a II-a parti fictive
L3 : lungimea celei de-a III-a parti fictive
Nomenclatura claselor
Nomenclatura standardizeaza diferitele clase de calitate avand doua caractere separate de o cratima :
primul caracter reprezinta initiala numelui in latina a genului ;
al doilea caracter reprezinta clasa de calitate.
De exemplu : clasa "A " la stejari se noteaza "Q-A", clasa "B" la fag se noteaza "F-B", etc.
STEJARI
Tabel de sinteza
Tabel nr. 3
|
Stejari |
Clasa |
|||
|
Caracteristici |
Q-A |
Q-B |
Q-C |
Q-D |
|
Dimensiuni minime : Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim fara scoarta (cm) |
X x |
|||
|
Alburn (cm) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Latimea inelelor de crestere |
£ 4 mm |
x |
x |
x |
|
Culoarea |
Omogena |
x |
x |
x |
|
Noduri sanatoase (la suprafata) Noduri putrede (la suprafata) |
£ 15 mm / 2,5 m |
x £ 50mm / 2 m |
x x |
|
|
Defecte ale scoartei |
1 nod/2,5m |
x |
x |
|
|
Fibra rasucita (cm/m) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Inima excentrica (%) |
< |
< |
x |
x |
|
Lunura |
x |
|||
|
Curbura simpla (cm/m) |
£ |
£ |
£ |
x |
|
Aplatizarea (%) |
< |
x |
x |
x |
|
Crapaturile simple ale inimii |
1/3 din diam la centru |
fara traversare |
x |
x |
|
Cadranura |
1/5 din diam la centru |
2/3 din diam la centru |
x |
|
|
Gelivurile |
x |
|||
|
Rulurile |
1/5 din diam la capatul gros |
la capatul gros |
x |
|
|
Crapaturi de contractie |
x |
x |
x |
|
|
Gauri de insecte |
alburn |
x |
||
|
Putregaiul |
x |
|||
|
Pete si linii de culoare |
15% din diam la centru |
x |
x |
|
|
Inima bruna |
1/3 din diam la centru |
x |
||
x Admis fara restrictii
Exclus
Fara clauze contractuale
Daca lipsesc toate celelalte defecte
S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca un nod sanatos de la suprafata nu poate fi ³ mm si ca suma nodurilor putrede este £ 20 mm.
STEJARI - CLASA Q-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2,5 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 40 cm (1)
CRITERII ELIMINATORII
Nodurile putrede, lunura, cadranura, gelivurile, rulurile, crapaturile de contractie, zbarciturile, gauri de insecte, putregaiul, inima bruna, pete si linii de culoare.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel. nr. 4
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
ALBURN |
Maxim 3 cm pe raza |
|
LATIMEA INELELOR DE CRESTERE |
Maxim 4 mm |
|
CULOAREA |
Omogena (1) |
|
NODURI SANATOASE LA SUPRAFATA |
Maxim 15 mm/2,5 m daca lipsesc toate celelalte defecte |
|
DEFECTE ALE SCOARTEI |
1 nod ascuns / 2,5 m |
|
FIBRA RASUCITA |
Maxim 5 cm / m |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 10% |
|
CURBURA |
Maxim 2 cm / m |
|
APLATIZAREA |
Maxim 10% |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise la 1/3 din centrul diametrului |
fara clauze contractuale
STEJARI - CLASA Q-B
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)
(1) fara clauze contractuale
CRITERII ELIMINATORII
Lunura, gelivura, gaurile de insecte, putregaiul, inima bruna.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 5
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
ALBURN |
Maxim 4 cm |
|
FIBRA RASUCITA |
Maxim 9 cm / m |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 20% |
|
CURBURA |
Maxim 4 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admisa crapatura care nu traverseaza lemnul |
|
CADRANURA |
Admisa la 1/5 din centrul diametrului |
|
RULURA |
Admisa la 1/5 din centrul diametrului la capatul gros |
|
PETE SI LINII DE CULOARE |
Admise pe 15% din diametrul la centru |
Un total de maxim 100 mm de noduri pe o lungime de 3 m este tolerata stabilit fiind ca :
a. un nod sanatos descoperit este < 60 mm ;
b. suma nodurilor putrede este < 20 mm.
CRIRERII ADMISE FARA RESTRICTII
Latimea inelelor de crestere, culoarea, aplatizarea, crapaturi de contragere .
STEJARI - CLASA Q-C
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm (1)
CRITERII ELIMINATORII
Lunura, gelivura (1), putregaiul
(1) fara clauze contractuale
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 6
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
NODURI PUTREDE |
Maxim 50 mm / 2 m |
|
CURBURA |
Maxim 10 cm / m |
|
CADRANURA |
Admisa la 2/3 din centrul diametrului |
|
RULURA |
Admisa la capatul gros |
|
GAURI DE INSECTE |
Admise in alburn |
|
INIMA BRUNA |
Admisa in 1/3 din centrul diametrului |
CRIRERII ADMISE FARA RESTRICTII
Alburnul, latimea inelelor anuale, culoarea, noduri sanatoase la suprafata, defecte ale scoartei, fibra rasucita, inima excentrica, crapaturi simple ale inimii, aplatizarea, crapaturi de contragere, pete si linii de culoare
FAG
Tabel de sinteza
Tabel nr. 7
|
Fag |
Clasa |
|||
|
Caracteristici |
F-A |
F-B |
F-C |
F-D |
|
Dimensiuni minime : Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim fara scoarta (cm) |
X x |
|||
|
Latimea inelelor de crestere |
³ 4 mm (1) |
x |
x |
x |
|
Noduri Ascunse sau la suprafata Din care noduri la suprafata |
3/3 m S f £ 200 mm/3m (din care max 40 mm noduri putrede/3m |
Noduri sanatoase la suprafata si noduri acoperite tolerate S nodurilor putrede £ 120 mm / 3 m |
x |
|
|
Fibra rasucita (cm/m) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Inima excentrica (%) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Curbura (cm/m) |
£ |
£ |
£ |
x |
|
Aplatizarea (%) |
£ |
x |
x |
x |
|
Canelura |
x |
x |
||
|
Crapaturile simple ale inimii |
x |
x |
x |
|
|
Cadranura |
x |
x |
||
|
Gauri de insecte |
x |
|||
|
Putregaiul alb (% din diametru) |
£ 10 din inima |
£ 15 din inima |
£ |
x |
|
Inima rosie (% din diametru) |
£ |
£ |
x |
|
|
Lemn sufocat |
x |
x |
||
|
Maladia T | ||||
x : admis fara restrictii
- : exclus
(1) fara clauze contractuale
(2) o sud-clasa "A Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena
(3) o sud-clasa "B Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena
FAG - CLASA F-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)
CRITERII ELIMINATORII
Toate tipurile de noduri, canelura, crapaturi simple ale inimii,, cadranura, gaurile de insecte, inima rosie stalata, lemnul sufocat, maladia T.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 8
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
LATIMEA INELELOR DE CRESTERE |
Minim 4 mm (1) |
|
FIBRA RASUCITA |
Maxim 5 cm / m |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 10% |
|
CURBURA |
Maxim 2 cm / m |
|
APLATIZAREA |
Maxim 15% |
|
PUTREGAIUL ALB |
Maxim 10% din diametrul inimii |
|
INIMA ROSIE |
Maxim 20% din diametrul inimii (2) |
fara clauze contractuale
o sub-clasa "A Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena
FAG - CLASA F-B
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm (1)
CRITERII ELIMINATORII
Canelura (1), cadranura, gaurile de insecte, lemnul sufocat, maladia T
fara clauze contractuale
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 9
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
FIBRA RASUCITA |
Maxim 9 cm / m |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 20% |
|
CURBURA |
Maxim 4 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise crapaturile care nu traverseaza inima |
|
PUTREGAIUL ALB |
Maxim 15% din diametrul inimii |
|
INIMA ROSIE |
Maxim 30% din diametrul inimii (2) |
|
INIMA ROSIE STALATA |
Maxim 10% din diametru |
(2) o sud-clasa "B Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena
CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII
Latimea inelelor de crestere, aplatizarea, crapaturi simple ale inimii
FAG - CLASA F-C
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 25 cm (1)
fara clauze contractuale
CRITERII ELIMINATORII
Gaurile de insecte
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 10
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
CURBURA |
Maxim 8 cm / m |
|
PUTREGAIUL ALB |
Maxim 25% din diametrul inimii |
|
INIMA ROSIE STALATA |
Maxim 40% din diametru |
Suma maxima tolerata a diametrelor nodurilor putrede este de 120 mm / 3 m lungime.
CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII
Latimea inelelor de crestere, noduri sanatoase la suprafata, noduri ascunse, fibra rasucita, ininma excentrica, canelura, aplatizarea, crapaturi simple ale inimii, cadranura, inima rosie, lemnul sufocat, maladia T.
PLOPI
Tabel de sinteza
Tabel nr. 11
|
Plopi |
Clasa |
||
|
Caracteristici |
Po-A |
Po-B |
Po-C |
|
Dimensiuni minime sub scoarta : Lungimea (m) Diametrul la capatul subtire (cm) | |||
|
Noduri (mm) Noduri sanatoase la suprafata (mm) Nod sec (mm) Nod vicios sau putred Noduri ascunse -diam. rosu < 60 mm -diam. rosu ³ 60 mm |
x |
x x x x x |
|
|
Inima excentrica (> |
x |
x |
|
|
Curbura (cm/m) |
< |
< |
x |
|
Aplatizarea (%) |
< |
x |
x |
|
Crapaturile ale inimii |
Fara traversare |
x |
|
|
Rulura |
x |
||
|
Gelivura |
x |
||
|
Rani mecanice |
x |
||
|
Crapaturi de contragere si alte crapaturi |
x |
x |
|
|
Pete brune |
x |
||
|
Gauri de insecte |
x |
||
x : admis fara restrictii
- : exclus
(1) un singur defect este admis:
un nod sanatos (la suprafata) cu diametrul < 20 mm / lungimea minima a busteanului
un nod ascuns cu diametrul < 60 mm / lungimea minima a busteanului
(2) doua defecte sunt admise :
doua noduri sanatoase (la suprafata) cu diametrul < 40 mm / lungimea minima a busteanului
- doua noduri seci (la suprafata) cu diametrul < 20 mm / lungimea minima a busteanului
un nod sanatos cu diametrul < 0 mm si un nod sec < 0 mm / lungimea minima a busteanului
(3) crapaturi admise in ¼ centrala a diametrului.
PLOPI - CLASA Po-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m
Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm
CRITERII ELIMINATORII
Noduri seci, noduri vicioase, noduri putrede, inima excentrica, rulura, gelivura, rani mecanice, crapaturi de contragere, alte crapaturi, maladia "petelor brune", gauri de insecte.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 12
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
APLATIZAREA |
Maxim 10% |
|
CURBURA |
Maxim 2 cm / m |
Un nod este admis pe lungimea minima a busteanului:
-un nod sanatos la suprafata cu dianetrul < 20 mm
un nod ascuns cu dianetrul < 60 mm
CLAUZE CONTRACTUALE
Caracteristicile urmatoare fac obiectul anularii sau refacerii contractului: scoarta infundata, excreescente ale trunchiului, galme, crapaturi datorate doborarii, lemnul incins, gauri datorate doborarii, putregaiul, cancerul, lemnul carbonizat, rani cicatrizate, corpuri straine, vascul, gauri facute de pasari, lemnul de compresiune.
PLOPI - CLASA Po-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2 m
Diametrul mediu minim fara scoarta : 25 cm
CRITERII ELIMINATORII
Noduri vicioase sau noduri putrede, rulura, gelivura, rani mecanice, maladia "petelor brune", gauri de insecte.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 13
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
CRAPATURI ALE INIMII |
Admise crapaturi caare nu traverseaza lemnul |
|
CURBURA |
Maxim 5 cm / m |
Doua noduri admis pe lungimea minima a busteanului:
-doua noduri sanatoase (la suprafata) cu dianetrul < 40 mm
-doua noduri seci (la suprafata) cu dianetrul < 20 mm
-un nod sanatos cu diametrul < 40 mm si un nod sec < 20 mm.
CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII
Inima excentrica, aplatizarea, crapaturi de contragere si alte crapaturi.
CLAUZE CONTRACTUALE
Caracteristicile urmatoare fac obiectul anularii sau refacerii contractului: scoarta infundata, escrescente ale trunchiului, galme, crapaturi datorate doborarii, lemnul incins, gauri datorate doborarii, putregaiul, cancerul, lemnul carbonizat, rani cicatrizate, corpuri straine, vascul, gauri facute de pasari, lemnul de compresiune.
FRASIN
Tabel de sinteza
Tabel nr. 14
|
Frasin |
Clasa |
|||
|
Caracteristici |
Fr-A |
Fr-B |
Fr-C |
Fr-D |
|
Dimensiuni minime : Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim fara scoarta (cm) |
x x |
|||
|
Noduri sanatoase (la suprafata) Noduri putrede (la suprafata) |
- |
x |
||
|
Noduri ascunse (galme) |
Max 1 galma/2 m |
x |
||
|
Inima excentrica (%) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Curbura simpla (cm/m) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Crapaturile simple ale inimii |
Admise in 1/3 centrala a diam. |
Admise in 1/2 centrala a diametrului |
x |
x |
|
Cadranura |
Admise in 1/5 centrala a diametrului |
Admise in 1/3 centrala a diam. |
x |
|
|
Crapaturi |
x |
x |
||
|
Gauri de insecte |
x |
|||
|
Putregaiul |
x |
|||
|
Cancerul |
x |
x |
||
|
Inima bruna |
£ |
£ |
x |
x |
x : admis fara restrictii
- : exclus
(1) fara clauze contractuale
S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca diametrul unui nod sanatos nu poate fi ³ mm
S max. £ 150 mm / 2m
S max. £ 80 mm / 2m
(5) o sub-clasa "Fr-A Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna
(6) o sub-clasa "Fr-B Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna
Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.
FRASIN - CLASA Fr-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 40 cm (1)
(1) fara clauze contractuale
CRITERII ELIMINATORII
Toate tipurile de noduri, cadranura, crapaturi, gauri de insecte, putregai, cancere.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 15
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 10% |
|
CURBURA |
Maxim 3 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise in 1/3 centrala a diametrului |
|
INIMA BRUNA |
Admisa pana la 20% din diam. (2) |
o sub-clasa "Fr-A Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna
CRITERII CONTRACTUALE
Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.
FRASIN - CLASA Fr-B
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)
(1) fara clauze contractuale
CRITERII ELIMINATORII
Noduri putrede la suprafata, noduri ascunse, crapaturi, gauri de insecte, putregai, cancere (1).
(1) fara clauze contractuale
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 16
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 20% |
|
CURBURA |
Maxim 4 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise in 1/2 centrala a diametrului |
|
CADRANURA |
Admise in 1/5 centrala a diametrului |
|
INIMA BRUNA |
Admisa pana la 30% din diam. (2) |
o sub-clasa "Fr-B Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna
Un total de maxim 100 mm / 3 m de noduri sanatoase sunt tolerate pentru ca diametrul individual a unui nod sanatos sa fie < 60 mm.
CRITERII CONTRACTUALE
Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual : latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.
FRASIN - CLASA Fr-C
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2 m (1)
Diametrul mediu minim fara scoarta : 20 cm (1)
(1) fara clauze contractuale
CRITERII ELIMINATORII
Gauri de insecte, putregai.
(1) fara clauze contractuale
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 17
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA) |
Suma maxima a nodurilor £ 150 mm / 2 m |
|
NODURI PUTREDE (LA SUPRAFATA) |
Suma maxima a nodurilor £ 80 mm |
|
NODURI ASCUNSE (GALME) |
Maxim 1 galma / 2 m |
|
CADRANURA |
Admise in 1/3 centrala a diametrului |
CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII
Inima excentrica, curbura simpla, crapaturi simple ale inimii, crapaturi, cancere, inima bruna.
CRITERII CONTRACTUALE
Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.
PALTINI
Tabel de sinteza
Tabel nr. 18
|
Paltini |
Clasa |
|||
|
Caracteristici |
Ac-A |
Ac-B |
Ac-C |
Ac-D |
|
Dimensiuni minime : Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim fara scoarta (cm) |
x x |
|||
|
Noduri sanatoase (la suprafata) Noduri putrede (la suprafata) |
S max 15 mm /3m ------------- - |
(1) |
(2) |
x |
|
Noduri ascunse (galme) |
Max 1 galma/2 m |
x |
||
|
Inima excentrica (%) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Curbura simpla (cm/m) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Crapaturile simple ale inimii |
Admise in 1/3 centrala a diam. |
Admise in 1/2 centrala a diametrului |
x |
x |
|
Cadranura |
Admise in 1/5 centrala a diametrului |
Admise in 1/3 centrala a diam. |
X |
|
|
Putregaiul |
x |
|||
|
Inima bruna |
x |
|||
x : admis fara restrictii
: exclus
S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca diametrul unui nod sanatos nu poate fi ³ 60 mm
S max. £ 150 mm / 2m
S max. £ 80 mm / 2m
admisa in 1/3 centrala a diametrului
PALTINI - CLASA Ac-A
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m
Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm
CRITERII ELIMINATORII
Noduri putrede (la suprafata), noduri ascunse (galme), cadranura, putregaiul, inima bruna.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 19
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA) |
Un total maxim de 15mm / 3 m |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 10% |
|
CURBURA |
Maxim 3 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise in 1/3 centrala a diametrului |
PALTINI - CLASA Ac-B
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 3 m
Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm
CRITERII ELIMINATORII
Noduri putrede (la suprafata), noduri ascunse (galme), putregaiul, inima bruna.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 20
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
INIMA EXCENTRICA |
Maxim 20% |
|
CURBURA |
Maxim 4 cm / m |
|
CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII |
Admise in 1/2 centrala a diametrului |
|
CADRANURA |
Admisa in 1/5 centrala a diametrului |
Un total de maxim 100 mm / 3 m de noduri sanatoase sunt tolerate pentru ca diametrul individual a unui nod sanatos sa fie < 60 mm.
PALTINI - CLASA Ac-C
DIMENSIUNI MINIME
Lungimea minima : 2 m
Diametrul mediu minim fara scoarta : 20 cm
CRITERII ELIMINATORII
Putregaiul.
CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII
Tabel nr. 21
|
CARACTERISTICI |
LIMITARI |
|
NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA) |
Suma maxima a nodurilor £ 150 mm / 2 m |
|
NODURI PUTREDE (LA SUPRAFATA) |
Suma maxima a nodurilor £ 80 mm |
|
NODURI ASCUNSE (GALME) |
Maxim 1 galma / 2 m |
|
CADRANURA |
Admise in 1/3 centrala a diametrului |
|
INIMA BRUNA |
Admise in 1/3 centrala a diametrului |
CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII
Inima excentrica, curbura simpla, crapaturi simple ale inim
Clasificarea lemnului pe picior
Clasificarea dimensionala a lemnului pe picior se face dupa diametrul cu scoarta masurat la 1.3 m deasupra solului. Exista urmatoarele clase:
Tabel nr. 22
|
Clasa |
Diametrul la 1.3 m cu scoarta (cm) |
|
< |
|
|
³ |
STEJARII - PE PICIOR
Tabel nr. 23
|
Stejari |
Clasa de calitate |
|||
|
Caracteristici |
A |
B |
Alta |
|
|
Dimensiuni minime : Lungimea (m) Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm) |
x x |
|
||
|
Ramuri viabile (sanatoase) Ramuri moarte Defecte ale scoartei |
Max 1 / 2.5 m Diam £ 2 cm 1 nod/2,5m |
x |
|
|
|
Fibra rasucita (cm/m) |
£ |
£ |
x |
|
|
Curbura (cm/m) |
£ |
£ |
x |
|
|
Aplatizarea (%) |
< |
x |
x |
|
|
Gelivurile |
x |
|
||
|
Gauri de insecte |
x |
|
||
|
Putregaiul |
x |
|
||
x : Admis fara restrictii
- : Exclus
Daca lipsesc toate celelalte defecte
S max.= 120 mm a defectelor, stabilit fiind faptul ca diametrul unei crengi sanatoase nu poate fi > mm si ca diametrul unei crengi uscate nu poate fi > 20 mm.
FAG - PE PICIOR
Tabel nr. 24
|
Fag |
Clasa de calitate |
|||
|
Caracteristici |
A |
B |
Alta |
|
|
Dimensiuni minime : Lungimea (m) Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm) |
x x |
|
||
|
Ramuri viabile (sanatoase) Ramuri moarte Noduri ascunse |
x |
|
||
|
Fibra rasucita (cm/m) |
£ |
£ |
x |
|
|
Curbura (cm/m) |
£ |
£ |
x |
|
|
Aplatizarea (%) |
< |
x |
x |
|
|
Canelura |
x |
|
||
|
Gauri de insecte |
x |
|
||
|
Putregaiul |
x |
|
||
-: exclus
x: admis fara restrictii
(3) ramuri sanatoase, ramuri moarte si noduri ascunse: 3 defecte acceptate / 3 m, stiut fiind faptul ca ca diametrul tolerat a unei ramuri nu poate fi > 80 mm si ca diametrul tolerat a unui nod ascuns nu poate fi > 80 mm.
PLOPII - PE PICIOR
Tabel nr. 25
|
Plop |
Clasa de calitate |
|||
|
Caracteristici |
A |
B |
C |
|
|
Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm) |
|
|||
|
Ramuri viabile (sanatoase) Ramuri moarte Noduri la suprafata Noduri ascunse -diam. rosu ≤ 60 mm -diam. rosu > 60 mm |
x |
X x x x x |
|
|
|
Rani mecanice |
X |
|
||
|
Gelivura |
X |
|
||
|
Curbura (cm/m) |
£ |
£ |
X |
|
|
Aplatizarea (%) |
< |
x |
X |
|
|
Gauri de insecte |
X |
|
||
|
Pete brune |
X |
|
||
|
Cancer |
X |
|
||
-: exclus
x: admis fara restrictii
(4) fara clauze contractuale
(5) un singur defect este admis:
- o ramura sanatoasa cu diametrul £ 30 mm / lungimea minima a busteanului
- un nod ascuns cu diametrul £ 60 mm / lungimea minima a busteanului
(6) doua defecte sunt admise :
doua ramuri sanatoase cu diametrul £ 50 mm / lungimea minima a busteanului
- doua ramuri moarte cu diametrul £ 30 mm / lungimea minima a busteanului
o ramura sanatoasa cu diametrul £ 50 mm si o ramura moarta £ 30 mm / lungimea minima a busteanului
FRASINI - PE PICIOR
Tabel nr. 26
|
Frasin |
Clasa de calitate |
|||
|
Caracteristici |
A |
B |
C |
D |
|
Dimensiuni minime Lungimea minima (m) Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm) |
x x |
|||
|
Noduri sanatoase la suprafata ramurilor viabile Noduri putrede la suprafata ramurilor moarte |
x x |
|||
|
Noduri ascunse (galme) |
max. 1 galma / 2 m |
x |
||
|
Curbura simpla (cm/m) |
£ |
£ |
x |
x |
|
Gauri de insecte |
x |
|||
|
Putregaiul |
x |
|||
|
Cancerele |
x |
x |
||
- : exclus
x: admis fara restrictii
(4) fara clauze contractuale
(7) ∑ max £ 100 mm / 3 m (diametrul unui nod sanatos nu poate fi ≥ 60 mm) sau ∑ max £ 120 mm / 3 m pentru ramurile sanatoase.
∑ max £ 150 mm / 2 m sau ∑ max £ 170 mm / 2 m pentru ramurile sanatoase
∑ max £ 80 mm / 2 m sau ∑ max £ 100 mm / 2 m pentru ramurile moarte
Preturile de vanzare la busteni pe specii si calitati in UE -
valori medii pe ultimii 20 ani
Preturile de vanzare la busteni pe specii si calitati - valori medii pe ultimii 20 ani
Valori medii pe UE (EURO/m3)
Tabel 14
|
Calitate |
A FURNIR ESTETIC |
A B FURNIR TEHNIC | ||||||||
|
Diametru |
> |
> | ||||||||
|
STEJAR | ||||||||||
|
CIRES | ||||||||||
|
FRASIN | ||||||||||
|
PALTIN | ||||||||||
|
FAG | ||||||||||
|
CARPEN | ||||||||||
|
ANIN | ||||||||||
|
MESTEACAN | ||||||||||
|
PALTIN DE CAMP | ||||||||||
|
CASTAN | ||||||||||
|
Calitate |
B |
BC | ||||||||
|
Diametru |
> |
> |
||||||||
|
STEJAR | ||||||||||
|
CIRES | ||||||||||
|
FRASIN | ||||||||||
|
PALTIN | ||||||||||
|
FAG | ||||||||||
|
CARPEN | ||||||||||
|
ANIN | ||||||||||
|
MESTEACAN | ||||||||||
|
CASTAN | ||||||||||
|
Calitate |
C |
D | ||||||||
|
Diametru |
> |
toate categoriile amestecate |
||||||||
|
STEJAR | ||||||||||
|
CIRES | ||||||||||
|
FRASIN | ||||||||||
|
PALTIN | ||||||||||
|
FAG | ||||||||||
|
CARPEN | ||||||||||
|
ANIN | ||||||||||
|
MESTEACAN | ||||||||||
|
CASTANI SANATOSI | ||||||||||
|
CASTANI NESANATOSI | ||||||||||
Calitatile A. AB, B, C si D conform Normativelor UE (prezentate in Anexa)
Preturi
medii pe sortimente de lemn rotund in
|
Martie 2007-preturi medii - ROMANIA - (RON/m3; 1 EURO =3,36 RON) | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
Furnir estetic (A) |
Furnir tehnic (B) |
busteni cherestea (C1) |
busteni cherestea (C2) |
lemn celuloza |
lemn de mina |
lemn de panouri |
lemn de constructie |
lemn de foc |
alte sortimente | ||||||||||||||||||||||
|
specia |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc |
Volum mc |
pret mediu euro/mc |
pret mediu euro/mc | |
|
Conifere | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
Fag | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
Stejari
(Quercus | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
Stejari
(Quercus | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
salcam | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
cires | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
artar, paltin | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
frasin | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
tei | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
plop | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
diverse tari | |||||||||||||||||||||||||||||||
|
diverse moi | |||||||||||||||||||||||||||||||
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Silvicultura | ||||
|
||||
|
| ||||
|
| ||||
|
||||
|
|
||||
