Evaluari criminologice privind infractiunile silvice

1. Unele aspecte privind starea, volumul si formele de manifestare ale fenomenului infractional silvic

Transformarile rapide intervenite dupa anul 1989, atat in viata social economica cat si in mentalitatea oamenilor, intelegerea gresita a "libertatii" in sensul de a nu mai respecta nici o lege din perioada comunista si lipsa unei legislatii noi, adecvate acestor transformari, au avut repercursiuni negative si asupra fondului forestier national, in special asupra padurii. Prejudiciile au fost grave si deosebit de grave perturbandu-se mediul inconjurator, efectele incepand sa se simta, parca tot mai puternic, in special dupa anii 2000.

In primii 10 ani dupa Revolutie s-au taiat ilegal peste 3 milioane mc arbori. S-au savarsit foarte multe infractiuni de defrisare a vegetatiei forestiere pe suprafete retrocedate in baza Legii 18/1991, fiind facute taieri rase si schimbarea folosintei terenului pe suprafete totalizand peste 25 mii hectare. Dar, de departe, proportia cea mai mare in cadrul infractiunilor silvice savarsite au detinut-o si o detin infractiunile de taiere de arbori de pe picior, fara drept si furtul acestora.

In perioada 1989 - 1998 au fost constatate, in padurile de stat, un numar de 88.395 de infractiuni, numarul cel mai mic inregistrandu-se in anii 1989 si 1990, respectiv 2601 si 3297, iar cel mai mare in anul 1993 - 29.384. Apoi a urmat o scadere brusca a numarului de infractiuni comise in padurile de stat, principala cauza fiind diminuarea suprafetelor de padure proprietate de stat (vezi situatia de mai jos).

In perioada de aplicare a legilor fondului funciar, notiunea de proprietate privata asupra padurilor a fost interpretata, de o mare parte a noilor proprietari, in mod eronat, determinand ca exploatarea acestora sa se efectueze, in cele mai multe cazuri, fara respectarea regimului silvic. Cu toate ca legislatia in domeniu are, sau ar trebui sa aiba, un caracter descurajator, practica demonstreaza ca infractiunile silvice se mentin la un nivel destul de ridicat, judetele cu cea mai mare pondere fiind Bacau, Bistrita Nasaud, Caras Severin, Covasna, Harghita, Maramures, Neamt, Suceava si Valcea.

In baza Protocolului comun incheiat in anul 2005 intre IGPR si RNP - Romsilva si a Protocolului incheiat intre IGPR si MAPDR- Directia Generala de Control al Aplicarii Regimului Silvic si Control Cinegetic, lucratorii de politie si personalul de specialitate din structurile mentionate, in perioada ianuarie 2005 - ianuarie 2006 au constatat un numar de 12.941 infractiuni silvice fata de 11.623 in anul 2004 (a se vedea figura alaturata).

In urma actiunilor desfasurate s-a evidentiat faptul ca ponderea infractiunilor silvice o reprezinta taierile ilegale de arbori, in special in mediul rural. Anul 2005 a inregistrat o crestere semnificatica a numarului de infractiuni constatate, deoarece reprezinta perioada transferului masiv de padure din proprietatea statului in proprietatea privata, parte din posesorii suprafetelor de padure dobandite procedand, chiar in mod foarte agresiv, la exploatarea padurii prin ignorarea tuturor normelor legale si tehnice silvice.

Astfel, din fondul forestier proprietate publica a statului, volumul de material lemnos sustras in anul 2005 a fost de 86.028 mc, fiind cu 22% mai mare decat in anul 2004, respectiv 70.479 mc, dar mai mic decat volumul taierilor ilegale din anii 1999 - 2002 (a se vedea situatia furnizata de RNP alaturata).

Starea infractionala si contraventionala - taieri arbori, in perioada 1999-2005 in padurile administrate de RNP-ROMSILVA

Ceea ce este interesant este faptul ca din totalul volumului de material lemnos taiat ilegal (pe baza inventarierii cioatelor existente) personalul silvic a reusit justificarea, prin acte de constatare contraventionala si infractionala, a numai 25% (a se vedea figurile alaturate).

In directa legatura cu acest aspect este si faptul ca in anul 2005 in cadrul RNP au fost sanctionati disciplinar 2770 salariati din care 2390 cu pregatire silvica conform Statutului personalului silvic (1334 padurari, 396 sefi de district, 295 ingineri silvici, 162 tehnicieni silvici, 128 sefi de ocoale silvice si 12 directori). Principalele nereguli constatate in activitatea personalului silvic au fost urmatoarele:

neefectuarea verificarii APV-urilor si implicit nerespectarea Ordinului conducerii RNP

neefectuarea receptiei materialelor lemnoase provenite din exploatarea parchetelor din cota RNP si nevoi locale, precum si urmarirea necorespunzatoare a gestiunilor de catre cei carora le revine aceasta atributie;

neefectuarea controalelor in parchetele de exploatare si nereprimirea acestora in termen

delimitarea necorespunzatoare a fondului forestier, proprietate publica a statului si a acestuia de cel privat

calitatea indoielnica a lucrarilor de punere in valoare a arborilor, fara urmarirea asigurarii regenerarilor naturale si mentinerea unor compozitii si consistente necorespunzatoare in functie de varsta si starea de sanatate a arboretelor; subestimarea elementelor taxatorice (diametre si inaltimi medii), utilizate la calculul APV-urilor si incadrarea arborilor inventariati in clase de calitate inferioare celor reale din teren

efectuarea in mod superficial a controalelor de fond sau partiale

gestionarea si folosirea necorespunzatoare a ciocanelor silvice de marcat

neurmarirea realizarii, in termenele planificate si la parametri calitativi stabiliti, a programelor de activitate

neurmarirea recuperarii debitelor de orice natura si a creantelor

preocupare insuficienta cu privire la asigurarea unei stari fitosanitare corespunzatoare a padurilor.

Dupa cum se poate lesne observa, mare parte din aceste abateri consitutie latura obiectiva a unor infractiuni silvice sau a unor infractiuni de abuz in serviciu, neglijenta in serviciu sau delapidare. Altele constituie conditii favorizatoare ale savarsirii unor infractiuni silvice. De fapt multi angajati ai RNP au fost si sunt cercetati pentru sava'rsirea de infractiuni.

Volumul total de masa lemnoasa sustras din padurile private, administrate pe baza de contract de RNP- Romsilva, in anul 2005 a fost de 19.097 mc din care 62% nejustificat de personalul silvic gestionar (a se vedea schema alaturata).

In evolutia fenomenului infractional silvic s-au manifestat, cel putin 2 aspecte deosebit de grave: actiunile infractionale indreptate asupra padurii, in general, a comunitatilor de rromi (exemple cele mai elocvente fiind comunitatile din judetele Arges, Bistrita Nasaud, Brasov si Valcea). In luna noiembrie 2005, pe raza Ocolului silvic Topoloveni jud. Arges, a fost necesara interventia ofiterilor din cadrul IGPR si specialistilor din MAPDR si RNP pentru organizarea unor actiuni cu forte marite in zonele Rancaciov, Calinesti si Bogati. O situatie deosebit de grava exista si in zonele Sacele jud. Brasov si Budacu de Sus jud. Bistrita Nasaud, unde traiesc comunitati compacte de rromi deosebit de agresivi la adresa fondului forestier.

Al doilea aspect foarte grav este acela al agresiunilor fizice indreptate impotriva personalului silvic si chiar asupra fortelor de ordine din partea infractorilor silvici. Pe timpul efectuarii activitatilor de paza a padurii de catre personalul silvic, s-au inregistrat numeroase agresiuni impotriva acestuia de catre delicventi inarmati cu topoare, cutite sau alte obiecte, in special in momentul in acre au fost surprinsi la taierea si furtul arborilor din padure, la transportul ilegal al materialului lemnos. Au existat cazuri chiar de razbunari violente pentru amenzile aplicate sau pentru sesizarea organelor de urmarire penala.

Aceasta stare de fapt a determinat MAI si MAPDR sa incheie Protocolul de colaborare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii in domeniul silvic si cinegetic din 15.09.2005, fiind implicate si fortele Jandarmeriei Romane.

In baza analizelor si evaluarilor privind starea infractionala silvica, incepand cu data de 22.07.2005, la nivel national a fost declansata actiunea "GATERUL", la care au participat forte din cadrul Politiei, Jandarmeriei, MAPDR, RNP, Regia Apelor Romane, Garda Nationala de Mediu, Garda Financiara, SC Electrica SA si Inspectoratul de Stat pentru Cosntructii. Cu aceasta ocazie au fost controlate un numar de 9.574 instalatii de debitat lemn rotund in cherestea si s-au verificat 1.234 depozite de cherestea. Urmare a ilegalitatilor comise au fost constatate 1699 infractiuni pentru care au fost intocmite 1057 dosare penale. Au fost aplicate 6119 amenzi contraventionale in valoare de 5.432.000 RON, s-au confiscat 7978 mc material lemnos in valoare de 2.251.000 RON, s-au depistat si inchis 378 instalatii de debitat material lemnos care functionau ilegal iar pentru 227 societati comerciale suspecte de activitati ilicite s-a luat masura introducerii informatiilor existente intr-o baza de date, in vederea procesarii si realizarii unor harti cu conexiuni infractionale (a se vedea schema alaturata).

Principalele genuri de fapte penale constatate cu ocazia actiunilor intreprinse au fost: taieri ilegale de arbori, evaziuni fiscale, falsuri si uzuri de fals, abuzuri in serviciu, acte de coruptie, fapte legate de reconstituirea dreptului de proprietate, unele din acestea fiind comise de personalul silvic si de catre administratorii societatilor comerciale.

Spre sfarsitul anului 2005 si inceputul anului 2006, avand la baza si datele rezultate in urma actiunii GATERUL, au fost stabilite masuri supoimentare de actiune adaugate la Programul comun din 08.04.2005 privind prevenirea si combaterea faptelor ilegale indreptate impotriva padurii si personalului silvic, in scopul mentinerii integritatii fondului forestier. Astfel, in perioada 15.11.2005 - 15.01.2006 s-au executat 19.884 actiuni comune (MAI, MAPDR; RNP) concretizate prin constatarea si instrumentarea a 182 infractiuni, incheierea a 2108 procese verbale de contraventie, aplicandu-se amenzi in valoare de 1.509.025 RON si confiscarea a 3041 mc material lemnos din care 579 mc cherestea si 33.490 pomi de Craciun.

2. Cauze si imprejurari favorizatoare ale infractiunilor silvice; categorii de persoane care comit in mod frecvent astfel de infractiuni

Cauzele care determina savarsirea infractiunilor silvice si conditiile care le favorizeaza sunt multiple, incepand de la cele de ordin legislativ, pana la cele social-economice sau cele moral-civice.

Dorim sa amintim mai jos, dar nu in sens limitativ, unele cauze si conditii favorizatoare desprinse din practica judiciara in domeniu:

necunoasterea legislatiei de catre populatia din mediul rural, in special de catre proprietarii de paduri, persoane fizice in mod deosebit;

ineficienta si ambiguitatea unor reglementari legale privind exploatarea si valorificarea masei lemnoase, coroborate cu ineficienta sistemului de paza;

slaba administrare a padurilor reprimite in proprietate de persoane fizice sau juridice private, inclusiv in ceea ce priveste asigurarea pazei padurilor;

organizarea si functionarea defectuoasa a pazei si la nivelul ocoalelor silvice de stat, pe fondul restructurarii fondului forestier, ca urmare a aplicarii legilor de retrocedare a padurilor fostilor proprietari, deficienta in intocmirea documentelor cu proprietarii de paduri privind asigurarea pazei; existenta unui Regulament de paza al padurilor invechit;

lipsa de personal, atat numeric, dar mai ales calitativ, la organele silvice, pentru asigurarea pazei si lipsa unor mijloace de transport si tehnice care sa asigure acoperirea si supravegherea eficienta a suprafetelor de padure;

existenta unor reglementari legale care au efectul de a ingreuna constatarea si cercetarea operativa a infractiunilor silvice: obligatia de a sesiza organele de politie, prin parchet, facilitati acordate transportatorului sau detinatorului materialului lemnos de a prezenta acte doveditoare ale provenientei acestora in timp de 12 ore de la constatarea ilegalitatii;

neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu, in special in ceea ce priveste paza si controlul circulatiei materialelor lemnoase sau chiar comiterea unor acte de complicitate de catre personalul silvic;

lipsa unei cointeresari materiale corespunzatoare a personalului silvic;

autoritatea scazuta supra populatiei, a structurilor silvice private;

existenta unor mari suprafete neadministrate de nici o structura silvica datorita nefinalizarii actiunilor de punere in posesie catre proprietari in urma reconstituirii dreptului de proprietate;

delimitarea necorespunzatoare sau chiar lipsa unor delimitari a suprafetelor de padure proprietate de stat fata de suprafetele proprietate privata; se interfereaza suprafetele a mai multor ocoale, lucru de care profita autorii faptelor, fiind dificla paza padurii si stabilirea locului de comitere a taierilor ilegale sau furturilor;

nerespectarea dispozitiilor O.U.G. 139/2005 privind incheierea contractelor de prestare servicii;

desfasurarea unor activitati comerciale de intermediere cu materiale lemnoase de catre societati comerciale, fara sa existe obligativitatea legala a existentei unor depozite autorizate prin care sa se poata tine si controla evidenta materialelor intrate si iesite;

existenta unui numar mare de instalatii de prelucrat material lemnos, neautorizate, neluate in evidenta si necontrolate, majoritatea amplasate la domiciliul legal al detinatorului;

dezvoltarea foarte puternica a infrastructurii de productie in domeniul prelucrarii primare a lemnului, in perioada 1995 - 1998, determinata de marile doboraturi de vant din anii 1995 si 1998, in special in judetele Harghita, Suceava, Covasna, Bacau si Neamt (numai in judetul Harghita au fost doboraturi de peste 7 milioane mc); dupa anii 2000 masa lemnoasa autorizata pentru exploatare nu a mai reusit sa acopere necesarul de lemn rotund astfel ca s-a trecut sub toate formele la taieri ilegale;

lipsa unor certificate de omologare a instalatiilor de debitat material lemnos; situatia da posibilitatea folosirii unor randamente, in procesele verbale de debitare, mai mari decat cele reale;

situatia economica precara a multor persoane, datorita lipsei locurilor de munca sau cu salarii foarte mici, aceasta si pe fondul scumpirii surselor de energie termica (curent electric, gaz metan, combustibili solizi-inclusiv lemn sau lichizi). Multe persoane, datorita saraciei si lipsei altor posibilitati de castig, recurg la comiterea de infractiuni silvice, unde venitul este realizat foarte repede si cu nu prea mult efort. Pe de alta parte se manifesta, la polul opus, tendinta unor persoane fizice, dar mai ales patroni de firme, de a se imbogati pe aceasta cale si, trebuie sa recunoastem, ca foarte multi au si reusit.

In legatura cu aceasta cauza, trebuie sa retinem si gradul nivelului de educatie si moralitatea unor persoane care, si pe fondul unor vicii, cum este consumul de alcool, comit astfel de infractiuni. Nu trebuie desconsiderata nici categoria persoanelor stapanite de sentimente de ura, pe fondul unor nemultumiri legate de disensiuni de natura politica sau de modul de aplicare a legilor, privind retrocedarea pamanturilor si care pot trece la comiterea de infractiuni silvice, in special de distrugere prin incendiere.

Nu este lipsita de importanta, ca si cauza indirecta a savarsirii de infractiuni silvice, lipsa unei constiinte publice forestiere a majoritatii populatiei.

Din examinarea unora dintre cauzele descrise mai sus, se desprind si categoriile de persoane care comit infractiuni silvice in mod frecvent:

proprietarii de paduri, persoane fizice;

conducatori de institutii sau agenti economici, proprietari de paduri;

patroni de firme cu profil de exploatare a materialului lemnos si persoane angajate in aceste firme (conducatori de utilaje, drujbisti, conducatori auto);

proprietari de instalatii de debitare a materialului lemnos in cherestea, neautorizate;

personalul silvic: padurari, brigadieri, sefi de districte, sefi de ocoale silvice;

presedinti de composesorate, de asociatii de mosneni si razesi, ori alti membri din conducerea acestora;

persoane fara venituri ori surse legale de trai, ori cunoscute ca mari consumatori de bauturi alcoolice si care au nevoie de venituri suplimentare;

persoane din randul comunitatilor de rromi, de cele mai multe ori organizate in grupuri;

proprietari de animale, in special cei care detin un numar mare de ovine sau caprine;

gestionari de parchete de exploatare ori de depozite intermediare sau finale de material lemnos sau cherestea.

3. Date previzionale privind tendinta evolutiei infractionalitatii silvice; unele masuri preventive pe care le consideram a fi necesare

Pentru perioada urmatoare, cel putin 3-5 ani, credem ca se vor manifesta inca, cateva conditii favorizatoare care vor mentine o presiune puternica asupra fondului forestier national din partea delicventilor silvici:

mentinerea situatiei economice si a conditiilor de trai la un nivel scazut la majoritatea populatiei, in special la cea din mediul rural dar si din zonele defavorizate;

continuarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate si a punerii in posesie a suprafetelor de padure;

transformarea structurilor silvice prin constituirea de noi structuri, private sau de stat, si desfiintarea unora din cele existente; lipsa de experienta a personalului silvic nou angajat;

lipsa de autoritate a structurilor silvice private

neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu de catre personalul silvic sau participarea la comiterea de infractiuni, inclusiv pe fondul lipsei unei constiinte profesionale corespunzatoare si a unei cointeresari materiale adecvate;

asociatiile de proprietari, in majoritatea lor, nu sunt constiente de rolul lor primordial, acela de protectie si dezvoltare a padurii si nu de desfiintare a acesteia;

lipsa fondurilor materiale pentru asigurarea executarii lucrarilor de impaduriri, intretinere a arboretelor sau de executarea a altor lucrari tehnice silvice, inclusiv cele de combatere a daunatorilor, atat din partea statului cat si a proprietarilor privati.

nerezolvarea problemelor legate de stabilirea si delimitarea hotarelor intre proprietari si intre structurile silvice si cele privind incheierea contractelor pentru servicii silvice de catre proprietarii privati;

nevoile constante, daca nu chiar crescande, de material lemnos, in special pentru constructii (avand in vedere si preturile mari la alte materiale si chiar a lemnului) si mai ales a constructiilor de case de locuit sau de vacanta, pensiuni turistice etc.

imperfectiunile legislative

lipsa unei constiinte publice forestiere in randul populatiei si chiar in randul unor categorii de personal silvic.

Avand in vedere aceste tendinte, consider ca se impun cateva activitati cu scop preventiv:

elaborarea unei legislatii in domeniul silvic, compacte si coerente, inclusiv in ceea ce priveste sanctiunile;

finalizarea intr-un timp cat mai scurt a procesului de retrocedare si punere in posesie a suprafetelor de padure

judecarea cu prioritate de catre instante a cauzelor privind litigiile referitoare la terenuri cu vegetatie forestiera;

luarea de masuri urgente, inclusiv coercitive, care sa asigure incheierea contractelor pentru prestari servicii silvice de catre toti proprietarii de paduri;

prin comisii de experti, silvici si topografici, stabilirea unor criterii si elemente clare de delimitare a suprafetelor din fondul forestier, pe proprietari si intre structurile silvice, inclusiv executarea acestor delimitari in teren;

eliminarea enclavelor de padure proprietate de stat situate in suprafete proprietate privata prin cumparari sau schimburi de suprafete;

asigurarea cointeresarii materiale a personalului silvic

subventionarea de catre stat a proprietarilor de paduri pentru asigurarea executarii lucrarilor silvice importante: impaduriri, intretinere, combaterea daunatorilor

stabilirea unor masuri necesare a asigura lemnul de foc destinat incalzirii locuintelor pentru populatia saraca din mediul urban sau rural

autorizarea instalatiilor de debitat material lemnos pe baza unor conditii speciale si posibilitatea suspendarii sau anularii acesteia in urma comiterii unor infractiuni sau contraventiii

schimbarea urgenta a atitudinii organelor de procuratura si justitie in aprecierea gradului de pericol social al infractiunilor silvice

actiunea concertata a autoritatilor statului, in teren-in interiorul fondului forestier sau pe caile de circulatie pentru a asigura prevenirea infractiunilor si nu numai constatarea savarsirii lor

formarea unei constiinte publice forestiere atat prin sistemul de ivatamant cat si la proprietarii de paduri, inclusiv prin folosirea televiziunii si radioului public[230].

Aspecte practice - studii de caz

Pentru scoaterea in evidenta a complexitatii fenomenului infractional silvic (pentru ca asa se si manifesta, ca un fenomen) am ales trei cazuri rezolvate de organele de urmarire penala din judetul Harghita, diferite ca tipologie a infractiunilor si a modului de comitere (numai un caz referindu-se la infractiuni silvice propriu-zise). Practic, o serie de infractiuni "in legatura cu infractiunile silvice", asigura produsul acestora si il valorifica, respectiv, asigura castigul urmarit de infractor. Consider ca prin diminuarea numarului acestor infractiuni s-ar diminua foarte mult si numarul infractiunilor silvice propriu-zise.

Speta I.

Numitul O.M., cu domiciliul in orasul Borsec, jud. Harghita, administrator al unei societati comerciale cu raspundere limitata, a fost urmarit penal pentru savarsirea infractiunilor de "taiere fara drept de arbori" si "furt de arbori" prevazute si pedepsite de art.31 al.2 din C.P. raportat la art.97 al.1,3 si 4 lit.a din Codul silvic si art.98 al.1,3 si 4 lit.a din Codul silvic, cu aplicarea art.33 alin 1 lit.a si art.41 al.2 din C.P.

Starea de fapt a fost urmatoarea:

La data de 26.02.2004 numitul F.A. din Borsec a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Toplita cu privire la faptul ca invinuitul O.M. a taiat, fara drept, de pe picior si a sustras arborii taiati de pe suprafata de 5.755 mp padure pe care o detine in proprietate, prejudiciul fiind de peste 250 milioane lei vechi.

Cu ocazia punerii in posesie a partii vatamate, la 29.08.2002, a fost intocmit un proces verbal in care au fost mentionate si vecinatatile parcelei respective, la nord fiind pus in posesie cu suprafata de 0,57 ha numitul S.M.

La data de 07.07.2003 numitul S.M. a vandut suprafata de padure de 0,57 ha catre societatea comerciala apartinand invinuitului. Inainte de efectuarea tranzactiei, numitul S.M. s-a deplasat la fata locului impreuna cu invinuitul O.M., ocazie cu care i-a aratat acestuia limitele si vecinatatile terenului vandut. Din declaratia martorului S.M. rezulta ca suprafata respectiva de padure era vizibil bine delimitata, un reper fiind si drumul forestier.

La solicitarea invinuitului, o societatea de profil din Brasov a efectuat un studiu de amenajare a padurii pe care a cumparat-o de la S.M., ocazie cu care au fost clar stabilite limitele si vecinatatile terenului.

In toamna anului 2003, invinuitul a dat dispozitie angajatilor societatii, muncitori forestieri, sa faca taiere rasa pe suprafata de padure apartinand partii vatamate F.A. si nu pe cea cumparata de la S.M.

In luna decembrie 2003, acelasi invinuit a dat dispozitie acelorasi muncitori sa faca o taiere rasa pe suprafata cumparata de la S.M. care era delimitata clar cu insemne specifice facute cu vopsea de catre organele silvice.

Toti arborii taiati de pe ambele parcele au fost transportati la instalatia de debitat a societatii si transformati in cherestea.

In vederea verificarii starii de fapt existenta in teren, pentru inventarierea cioatelor, stabilirea volumului de masa lemnoasa taiata si insusita fara drept si pentru calcularea prejudiciului, la data de 30.04.2004 s-a efectuat cercetarea la fata locului de catre organele de cercetare penala ale politiei judiciare la care au participat specialisti din cadrul ITRSV Brasov, Ocolul Silvic Borsec si reprezentantul proprietarului (intrucat proprietarul decedase intre timp). Cu ocazia cercetarii la fata locului s-a stabilit ca toti arborii de esenta rasinoase au fost taiati si pe nici o cioata nu s-a identificat marcajul legal. Inventarierea cioatelor nu s-a putut finaliza datorita existentei resturilor de exploatare.

La data de 21.07.2005, in prezenta specialistilor silvici, a doi martori oculari (dintre muncitorii forestieri care au lucrat la taierea arborilor) s-a reluat cercetarea la fata locului. De aceasta data, dupa identificarea clara a parcelei, au fost inventariate un numar de 159 cioate, nici una marcata.

In urma calculului efectuat de organele silvice, volumul total al materialului lemnos taiat fara drept de pe picor si apoi furat a fost de 186,019 mc in valoare de 286.921.000 lei.

In continuare, s-a solicitat organelor silvice sa stabileasca daca invinuitul O.M. sau societatea sa avea dreptul sa taie arborii de pe parcela cumparata de la S.M., in conditiile in care acesta nu detinea decat un "studiu sumar de amenajare" si a "avizului" ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare) pentru "taieri rase".

Organele silvice au stabilit ca nici S.M. si nici invinuitul O.M., sau societatea sa, nu au avut cereri depuse pentru marcarea materialului lemnos in parcela in cauza.

Conform reglementarilor legale, exploatarea masei lemnoase se face numai dupa punerea in valoare prin intermediul APV, emiterea autorizatiei de exploatare si efectuarea marcarii arborilor cu ciocanul silvic de marcat.

Invinuitul nu a recunoscut fapta ca a determinat muncitorii forestieri sa comita infractiunile de taiere fara drept declarand ca vina este exclusiva a acestora, probele administrate in cauza infirmand insa aceasta sustinere.

Cu privire la solutia data in dosar, procurorul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului pe considerentul lipsei intentiei la comiterea faptelor, acesta nefiind de fata in momentul taierilor, iar muncitorii au fost in eroare de fapt.

In legatura cub acest caz doresc sa fac cateva scurte comentarii:

organele de urmarire penala nu au extins cercetarile si pentru savarsirea infractiunii silvice prevazute de art.32 (tot sub forma agravanta prevazuta de al.3 si 4 lit.a) din O.G. 96/1998 pentru taierea, fara drept (in conditiile in care nu detinea autorizatie de exploatare) a arborilor din padurea cumparata de la S.M.;

organele de cercetare penala nu au propus in referatul de terminare a urmaririi penale confiscarea veniturilor realizate de societatea comerciala (care depasesc cuantumul prejudiciului produs partii vatamate F.A.) prin debitarea busteanului taiat fara drept si vanzarea cherestelei rezultate; confiscarea mijloacelor de taiere si a celor de transport folosite pentru comiterea infractiunilor de taiere si furt;

consider solutia data de procuror ca fiind nelegala si netemeinica, cel putin pentru urmatoarele motive:

o       autorul infractiunii a indicat angajatilor sai o parcela pe care se vedea clar ca nu sunt executate marcajele pe arbori care sa fi indicat existenta APV si autorizatii de exploatare; deci, ab-nitio, rezulta intentia directa a invinuitului de a comite infractiunile;

o       sustinerea sa ca nu s-a mai deplasat in zona pentru a verifica modul cum se executa taierea de catre muncitori nu are nici o legatura cu esenta cauzei, atata timp cat el inca de la inceput a dispus pe de o parte sa se taie o padure ce nu-i apartine, iar pe de alta parte sa se taie o alta padure pentru care nu avea autorizatie de taiere.

Deci, consideram ca exitenta laturii subiective (atat intentia infractiunii de taiere cat si intentia directa a infractiunii de furt) a fost bine probata de catre organele de cercetare penala dar procurorul nu a luat in considerare probele evidente, inclusiv constatarile organelor de specialitate, decat numai declaratia invinuitului desi era clar contrazisa, nu numai de celelalte probe, dar si de propria comportare.

Speta 2

Organele de urmarire penala din judetul Harghita i-au cercetat pe numitii M.E.-sef Ocol Silvic de Stat, C.T.-contabil sef al Ocolului silvic respectiv, G.D.-subinginer in cadrul aceluiasi ocol si pe I.J.-sef district in cadrul Ocolului silvic respectiv, pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni: abuz in serviciu contra intereselor publice-art.248 al. C.P., fals in inscrisuri sub semnatura privata- art.290 C.P., instigare la fals - art.25 al.1 rapotat la art.290 C.P., fals intelectual si instigare la fals intelectual art.289 si 25 al.1 raportat la art.289 C.P. si uz de fals art.291 C.P.

In primavara anului 2004, cu ocazia unor cercetari complexe efectuate de Inspectoratul Judetean de Politie Harghita, Autoritatea Nationala de Control - Garda Financiara Arad si Mures, au fost sesizate ilegalitati savarsite de catre conducerea Ocolului Silvic G. jud. Harghita, in urma cercetarilor rezultand urmatoarea stare de fapt:

In anul 1996, cu ocazia exploatarii materialului lemnos provenit din doboraturi de vant, cu acordul proprietarilor de padure, O.S.G. a colectat de la acestia diferite sume de bani in vederea efectuarii de lucrari de reimpadurire pe terenurile afectate de calamitatile naturale din toamna anului 1995. Sumele s-au colectat impreuna cu taxele de drum si taxele de punere in valoare a materialului lemnos, toate sumele fiind inregistrate in evidenta contabila a O.S. (in total 893.327.154 lei) si au fost pastrate intr-un depozit bancar.

Desi Codul silvic prevede obligativitatea efectuarii lucrarilor de reimpadurire in termen de 2 ani de la producerea calamitatii, conducerea OSG nu a initiat efectuarea unor astfel de lucrari.

In luna ianuarie 2002, la initiativa invinuitului ME.-seful OS si C.T. - contabilul sef, a fost infiintata Asociatia "PRO-SILVAE", ca membri fondatori fiind inscrise rude apropiate ale invinuitilor. Scopul Asociatiei a fost ocrotirea sistemului forestier, sprijinirea proprietarilor de paduri in activitatea de dezvoltare durabila, sprijinirea programelor de impadurire.

In primavara anului 2002, tot invinuitul M.E. a luat initiativa de a utiliza aceste sume de bani aflate in evidenta contabila a O.S., prin Asociatie pentru efectuarea lucrarilor de impadurire cu aceleasi echipe care lucrau la lucrari de impadurire dar pentru O.S. de Stat.

Printr-o licitatie "formala", din comsia de licitatie facand parte invinuitii, lucrarile de impaduriri au fost atribuite Asociatiei PRO-SILVAE si a fost incheiat un contract intre aceasta asocitie si O.S. In anul 2003 a fost incheiat un nou contract in aceleasi conditii, diferenta facand-o pretul stabilit pentru lucrari care era mai mare.

Din fondurile constituite la OSG (peste 893 mil.lei) s-a decontat suma de 868 mil.lei reprezentand contravaloarea lucrarilor de impadurire pe o suprafata de 72,52 ha.

Existand date si indicii temeinice ca s-au facut decontari pentru lucrari care nu s-au executat in realitate, s-a dispus efectuarea unei constatari tehnice silvice de catre ITRSV Brasov si Garda de Mediu Harghita prin Autoritatea Nationala de Control Bucuresti. In urma constatarilor specialistilor s-a stabilit ca plantatiile de puieti s-au executat numai pe o suprafata totala de 9,34 ha.

Organele de cercetare penala au dispus in cauza si efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice contabile, atat la Asociatie cat si la OSG.

Pentru decontarea banilor invinuitii au intocmit, in fals, facturi de vanzare a puietilor de catre OSG catre Asociatie (majoritatea puietilor provenind in realitate din regenerari naturale si nu din pepiniera). Facturile pentru lucrari emise de Asociatie au fost platite din dispozitia invinuitilor M.E. si C.T.

De asemenea, au fost intocmite in fals procese verbale de receptionare a lucrarilor de impadurire prin care se atestau lucrari pe suprafete mai mari decat cele real impadurite.

S-au facturat contravalori de lucrari (exemplu, manopera pentru recoltarea puietilor) care, din punct de vedere al dispozitiilor legale silvice) nu se pot plati). Conform art.25 Cod silvic, la lucrarile de impaduriri se vor folosi materiale de reproducere provenite din rezervatii de seminte, plantaje si plantatii mana de butasi si din arborete sursa de seminte inscrise in catalogul national. De fapt, cu privire la cheltuielile de recoltare a 58.000 puieti molid provenind din regenerari naturale, organele fiscale nu au identificat existenta de documente justificative.

Asociatia PRO-SILVAE a intocmit state de plata a salariilor, false. Din verificari a rezultat ca echipa de muncitori, in aceeasi perioada, a executat lucrari silvice identice si pentru OSG pe terenurile apartinand Fondului forestier proprietate de stat, lucrari efectuate in regie proprie iar muncitorii au fost platiti de catre OS.

In cauza a fost efectuata si o constatare tehnico stiintifica grafica pentru stabilirea executantilor unora din semnaturile depuse pe documentele false.

In urma cercetarilor s-a stabilit ca Asocitia PRO-SILVAE a realizat venituri nejustificate prin executarea de lucrari silvice in suma de 296.046.851 lei iar totalul prejudiciului cauzat OSG a fost de 452.221.856 lei.

Invinuitii au contestat concluziile verificarilor organelor de specialitate silvica astfel ca au solicitat efectuarea in cauza a unei expertize tehnice silvice. Prin raportul de expertiza, intocmit de catre expert ales de invinuiti, s-a concluzionat ca pe intreaga suprafata decontata s-au efectuat lucrari de impadurire dar, ulterior, rezultatul plantatiilor a fost total compromis, distrus, datorita actelor de pasunare, atacului de insecte, lucrari de exploatare incorecte, toate acestea datorita pazei necorespunzatoare a terenurilor forestiere respective.

Existand indoieli cu privire la concluziile raportului de expertiza, vis-a-vis de probatoriul administrat in cauza, s-a dispus, din oficiu, efectuarea unei noi expertize tehnice silvice de catre un expert, asa-zis "neutru", din cadrul Biroului de expertize judiciare de pe langa Tribunalul Mures la efectuarea expertizei participand si un expert desemnat de catre invinuiti. Concluziile celei de-a doua expertize nu contrazic pe cele formulate de prima expertiza, confirmand efectuarea plantatiilor, sau si distrugerea in cea mai mare parte a acestora prin pasunare, exploatari de material lemnos neconforme cu instructiunile tehnice silvice, neluarea masurilor de protectie necesare.

Existand concordante intre concluziile celor doua expertize si constatand lipsa de prejudiciu produs de invinuiti, procurorul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor iar pentru instigare la fals si fals in inscrisuri sub semnatura privata invinuitii M.E. si C.T. au fost scosi de sub urmarire penala si sanctionati cu amenda administrativa conform art.18/1 C.P.

Din acest caz se pot desprinde catava concluzii:

influenta deosebita a factorilor de mediu si a unor actiuni umane indirecte sau directe (exploatari, pasunare) asupra vegetatiei forestiere astfel incat, odata cu terecerea timpului, urmele existente la fata locului sunt distruse; analizand activitatile desfasurate de experti se poate concluziona ca acestia au facut mai mult deductii cu privire la cauzele lipsei puietilor de pe suprafetele declarate de invinuiti ca fiind impadurite decat prin constatari directe;

importanta expertizelor tehnice silvice in stabilirea unor situatii de fapt destul de greu de examinat in mod direct; lipsa rolului activ al organelor de urmarire penala (in special al celor de cercetare penala ale politiei) pana la solutionarea definitiva a cauzei; la acea data existau date si informatii potrivit carora cea dea doua expertiza, practic, a copiat concluziile primei expertize (expertii fiind in relatii de prietenie - fosti colegi de scoala), expertul nemaifacand nici macar deplasarea la fata locului; de asemenea, avand in vedere complexitatea cauzei organul de urmarire penala, consider eu, trebuia sa numeasca o comisie de 2-3 experti din birouri diferite pentru efectuarea expertizei;

pe de alta parte lipsa rolului activ al organelor de urmarire penala s-a manifestat si sub alt aspect: expertii au constatat o situatie grava in legatura cu asigurarea protectiei plantatiei, o mare parte a acestor obligatii revenind personalului silvic; nu s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor cu privire la posibile infractiuni silvice de distrugere prin pasunare sau de neglijenta in serviciu; sute de milioane lei au fost cheltuite dar fara nici un rezultat iar pagubele nu au fost suportate de nimeni, acestea ramanand "pe buzunarul" proprietarilor de paduri;

Speta 3

Ofiterii de politie economica din cadrul I.P.J. Harghita impreuna cu Garda Financiara, organele de inspectie fiscala si cu organele silvice au cercetat mai multe persoane care au comis infractiuni de fals si evaziune fiscala prin comercializarea de materiale lemnoase rezultate din comiterea de infractiuni silvice.

Astfel, numitii L.Z., G.M., P.V, si L.J. au constituit un grup infractional folosindu-se de mai multe societati comerciale avand sedii si puncte de lucru in judetele Mures (Sovata) si Harghita (Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni si Balan).

Invinuitii achizitionau de la diferite persoane fizice cu firme, materiale lemnoase fara documente legale de provenienta rezultate in urma savarsirii de infractiuni silvice, prin doua firme din Sovata si Odorheiu Secuiesc ai caror administratori erau L.J. si G.M. Materialul lemnos era inregistrat in evidenta contabila pe baza de facturi si avize de insotire false (achizitionate in mod oficial prin firme "fantoma" sau cumparate de la falsificatori de astfel de formulare tipizate cu regim special).

La firma din Odorheiul Secuiesc, in urma controlului efectuat cu G.F. s-au constatat intrari de cherestea in cantitate de peste 9.000 mc si lambriu in cantitate de peste 3.000 mc, toate actele de provenienta fiind false.

Materialul lemnos astfel justificat era vandut catre o firma din Balan, apartinand numitului L.Z., apoi catre o firma din Gheorgheni care il exporta in Ungaria.

Numai prejudiciul produs prin infractiunea de evaziune fiscala (documentele justificative fiind false) depaseste suma de 100.000 EURO, dar cel produs prin infractiunile silvice care au furnizat materialul lemnos nu mai poate fi calculat si nici recuperat.

Cateva observatii referitoare la acest caz:

activitatea infractionala s-a desfasurat pe perioada a circa 8 luni de zile, toate materialele lemnoase au circulat pe drumurile publice sau cele forestiere, dar nici un organ silvic nu s-a sesizat desi o parte din avizele de insotire au fost achizitionate oficial; referitor la acest aspect, este total neadecvata dispozitia organelor centrale conform careia organele silvice nu mai tin evidenta formularelor cu regim special privind provenienta si circulatia materialelor lemnoase si nu se mai urmareste justificarea folosirii lor;