INSECTE CARE VATAMA FRUNZELE

Insecte defoliatoare

Insectele care rod frunzele fac parte din ordinele Lepidoptera, Coleoptera, Hymenoptera si Orthoptera. Deoarece vatamarile produse de aceste insecte nu se deosebesc in general intre ele, se va face o descriere detaliata a insectelor, iar in privinta vatamarii se vor indica gazdele si, in cazul in care apar, si caracteristicile specifice ale vatamarilor respective.

Ordinul LEPIDOPTERA (fluturi)

Insectele din acest ordin sunt daunatoare in stadiul de larva. Omizile tinere scheletizeaza frunzele iar mai tarziu le rod in intregime (au aparatul bucal pentru ros si mestecat foarte bine dezvoltat).

Familia LYMANTRIIDAE (LIPARIDAE, ORGYIDAE)

Lymantria dispar L. Ocneria dispar L., Porthetria dispar L.)

- omida paroasa a stejarului sau omida cu puncte rosii si albastre -

Recunoasterea insectei. Fluturele prezinta un dimorfism sexual evident. Femela are anvergura de 55-75 mm, culoare alba-galbuie, abdomenul bombat, greoi, acoperit cu perisori bruni-galbui; aripile anterioare au pe fondul alb-galbui benzi in zigzag intunecate ca si petele de pe margini, iar aripile posterioare fara benzi sau cu benzi rare; antenele dublu-serate si negre; abdomenul bombat si acoperit cu perisori bruni-galbui. Masculul este mai mic decat femela, are anvergura de 35-45 mm, culoare bruna-cenusie inchisa pana la cafenie-roscata; aripile anterioare au benzi transversale in zigzag, intrerupte, brune-inchis ca si banda de la marginea exterioara, iar aripile posterioare sunt colorate uniform, brune-galbui cu marginea mai inchisa si franjuri de culoare mai deschisa; antene dublu-pectinate.

Ouale sunt sferice (1,5 mm diametru), slab turtite la poli si de culoare cafenie-roscata. Se intalnesc obisnuit toate intr-o depunere de forma ovala (in medie 2/4 cm) acoperite cu perisori galbui de pe abdomenul femelei, depunerea avand aspectul unei mici pernite; depunerile de obicei la baza tulpinii, pana la 3-4 m inaltime.

Omida neonata este de culoare neagra, acoperita cu peri foarte lungi, datorita carora poate fi purtata usor de curentii de aer. Dupa 4-5 naparliri devine matura, este de culoare bruna-cenusie cu numeroase pete si benzi longitudinale mai deschise (in special dorsal), are capul galben cu doua benzi negre, iar pe fiecare inel al corpului prezinta negi cu smocuri de peri lungi si tari de culoare castanie-negricioasa (negii dorsali de pe primele cinci inele sunt de culoare albastra, iar de pe urmatoarele sase inele sunt rosii); dorsal pe segmentele 9-10 se gaseste cate o glanda de culoare rosie. La completa dezvoltare omida atinge 50-70 mm lungime.

Pupa este de culoare bruna-inchis, mata sau foarte slab lucitoare, acoperita cu peri ruginii asezati in smocuri pe negi mici; bazele tergitelor abdominale (la femele numai segmentele 5-7) au numeroase brazde transversale iesite in relief; cremasterul este alungit in forma de maciuca, cu numeroase carlige; in spatele antenelor sunt niste gaurele. Atinge lungimea de 37 mm. Se intalneste in crapaturile scoartei sau intre frunze, intr-o tesatura slaba din fire de matase de culoare bruna.

Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga, ataca foarte multe specii lemnoase (evitand doar speciile din familiile Oleaceae si Caprifoliaceae) si erbacee, preferand cvercineele, fagul, carpenul, plopii si salciile. Produce inmultiri in masa.

Lymantria monacha L Ocneria monacha L.)

- omida paroasa a molidului -

Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare albe cu desene negre in zigzag iar cele posterioare cenusii (pe margini aripile prezinta franjuri); abdomenul si toracele au culoare cenusie sau roz cu pete negre. Prezinta dimorfism sexual. Femela este mai mare, cu anvergura de 50-55 mm, mai deschis colorata, are antenele dublu-serate si abdomenul frecvent roz. Masculul este mai mic, cu anvergura de 40-45 mm, mai intunecat si cu antenele dublu-penate.

Ouale sunt rotunde, usor turtite la poli, mici (circa 1 mm), proaspat depuse sunt de culoare rosiatica, iar cu timpul se inchid la culoare, devenind cafenii si capatand luciu. Sunt depuse in grupuri mici (15-140 oua), printre solzii scoartei.

Omida neonata are circa 30 mm lungime, este deschisa la culoare si devine apoi neagra; este foarte paroasa si are pe corp sase siruri de negi. Odata cu trecerea in varsta a treia si mai ales a patra, pe spate apare o banda inchisa, care incepe de pe al doilea segment dorsal si este intrerupta intre inelele 7-9 de o pata alba; pe al doilea segment apare o pata cordiforma neagra, iar pe inelele 9-10 dorsal cate un punct rosu-portocaliu; culoarea de baza a omizilor este de la alb-cenusiu pana la negru. Dupa 4-5 naparliri devine matura si atinge o lungime de 35-50 mm.

Pupa proaspata este verzuie, apoi devine bruna-inchis cu luciu de bronz; pe cap si torace dorsal se gaseste o mica creasta longitudinala, iar pe fiecare parte cate doua smocuri din perisori albastri; pe abdomen se gasesc peri albi-galbui; invelisurile antenelor ies bine in relief; cremasterul este conic si are numeroase carlige. Se gaseste intr-un cocon lax, de care este fixata cu varful abdomenului. Are lungimea de 18-24 mm.

Caracteristicile vatamarii. Daunator periculos al arboretelor de rasinoase, preferand molidul. Omizile rod primavara mugurii si apoi acele. Produce inmultiri in masa.

Euproctis chrysorrhoea L. (Nygmia phaeorrhoea Don.)

- fluturele cu coada aurie -

Recunoasterea insectei. Fluturele este alb cu aripile albe cu luciu matasos si cu anvergura de 30-40 mm; uneori la mascul pe aripile anterioare se gasesc cateva puncte mici negre. Sexele se deosebesc dupa dimensiunea aripilor, abdomenului si dupa forma antenelor. Femela are abdomenul mai bombat si la varf cu un smoc de peri aurii, iar antenele dublu-serate. Masculul are antenele dublu-pectinate.

Ouale sunt mici (1 mm), aproape rotunde si de culoare alba-galbuie. Se gasesc de cele mai multe ori pe dosul frunzelor, toate la un loc (200-500) intr-o depunere alungita si acoperita cu peri de pe abdomenul femelei.

Omida este neagra la iesirea din ou, devine apoi cenusie-neagra si este acoperita cu perisori galbui foarte urticanti; dorsal cu doua dungi rosii si cu cate un neg rosu-portocaliu pe inelele 9-10; pe laturi cu benzi albe intrerupte. Ierneaza in stadiul de omida tanara (dupa a doua naparlire) in cuiburi de marimea unui pumn, din frunze si fire de matase, in care se strang mai multe (circa 200-2000), cuiburi usor vizibile toamna dupa caderea frunzelor. Omida devine matura dupa cinci naparliri si atinge 30-35 mm lungime.

Pupa este de culoare bruna-inchis, acoperita cu perisori si se ingusteaza brusc spre extremitatea posterioara; cremasterul prezinta numerosi peri in forma de carlige. Pupa atinge 15-17 mm lungime. Impuparea are loc individual, intre frunze, intr-un cocon subtire de culoare bruna-cenusie.

Caracteristicile vatamarii. Este un daunator polifag care ataca in special cvercineele. Atacul periculos este produs primavara, cand omizile infometate dupa iernare consuma mai intai mugurii si apoi frunzele, imbracandu-le cu fire de matase, din frunze ramanand numai nervurile principale. Produce inmultiri in masa.

Leucoma salicis L. (Stilpnotia salicis L.)

- fluturele alb al plopului -

Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile albe cu luciu matasos, toracele si abdomenul acoperite cu peri desi albi, iar picioarele negre cu inele albe. Femelele au anvergura de 50-60 mm si antene serate, iar masculii au anvergura de 35-45 mm si antene dublu-pectinate.

Ouale obisnuit intr-o depunere (150-200) pe scoarta tulpinilor si mai rar pe frunze. Ouale sunt verzi si acoperite cu un lichid albicios spumos, care se intareste si face ca depunerile sa fie mai vizibile.

Omida neonata este neagra, devenind apoi alba-cenusie, dorsal cu un sir de pete mari albe-galbui; pe segmentele 4-5 exista cate doua excrescente negre concrescute, iar pe segmentele 9-10 cate un neg rosu-portocaliu; fiecare inel poarta 6-8 negi cu peri lungi, galbeni-roscati; capsula cefalica este neagra. La completa dezvoltare atinge 40-50 mm lungime. Pot ierna ouale sau omizile.

Pupa este neagra, lucitoare, cu pete si smocuri de peri de culoare alba-galbuie pe negi albi sau galbui, slab vizibili, dispusi regulat, care dau pupei o culoare pestrita; cremasterul este prelungit, prezinta cute longitudinale si peri in forma de carlige. Pupa atinge 25 mm lungime. Impuparea intr-un cocon lax, din fire de matase alba, intre frunze, in crapaturile scoartei sau la bifurcarea ramurilor.

Caracteristicile vatamarii. Daunator polifag, foarte periculos pentru plopi si salcii. Produce inmultiri in masa. Defolierea incepe de la varful arborilor. Toamna omizile scheletizeaza frunzele iar primavara le consuma total, lasand doar nervurile. Uneori apar doua generatii.

Orgyia antiqua L.

- omida cu smocuri de peri galbeni -

Recunoasterea insectei. Fluturele prezinta un dimorfism sexual evident. Femela are numai rudimente de aripi, este de 10-13 mm lungime, greoaie, de culoare cenusie. Masculul are anvergura de 23-30 mm, aripile de culoare galbena-roscata, pe cele anterioare cu o dunga lata transversala de culoare inchisa, cu cate o pata alba spre marginea posterioara si marginile laterale fin punctate.

Ouale sunt cenusii, turtite la un pol, depuse cate 150-300 la un loc pe trunchi, intr-o tesatura de fire de matase de culoare cenusie-inchis (restul coconului din care au iesit fluturii).

Omida este de culoare cafenie-negricioasa si cu numerosi negi rosii, dorsal pe inelele 4-7 prezinta smocuri de peri de culoare galbena, la cap doua smocuri de peri ca niste cornite, iar la extremitatea abdomenului un smoc de peri alungiti ca o codita indreptata in sus. La completa dezvoltare atinge 30-35 mm lungime.

Pupa este de culoare castanie, foarte lucitoare, acoperita cu perisori galbeni si cu cremasterul conic. Exuvia pupala este nepigmentata, transparenta. Impuparea in crapaturile scoartei sau intre frunze, intr-un cocon slab din fire de matase de culoare cenusie, aproape transparent.

Caracteristicile vatamarii. Este o insecta polifaga, care ataca atat foioasele cat si rasinoasele. In conditiile tarii noastre nu a produs inmultiri in masa.

Dasychira pudibunda L. (Calliteara pudibunda L.)

- omida cu coada rosie -

Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare albe-cenusii cu desene transversale, iar aripile posterioare albicioase; abdomenul este paros. Femela are anvergura de 50-60 mm, iar masculul este ceva mai mic.

Ouale sunt de culoare albastruie-cenusie. Ouale (circa 1000) sunt depuse in mai multe depuneri de cate 50-300 de oua, pe tulpinile arborilor pana la 5 m inaltime, lipite de substrat cu o secretie.

Omida neonata este verde-galbuie cu perisori negri. La maturitate are capul verde-deschis, corpul brun-rosiatic, paros, pe spate (pe inelele 4-7) cu patru smocuri de peri galbui, iar pe ultimul inel un smoc de peri lungi de culoare rosie, ca o coada; intre smocurile dorsale sunt trei benzi negre, catifelate, din perisori mici; perisorii de pe corpul omizii sunt urticanti.

Pupa este cafenie-inchis, acoperita cu perisori scurti si galbeni. Este adapostita intr-un cocon lax, galben-cenusiu. Impuparea de regula in litiera.

Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga la foioase, prefera fagul, fiind atacate mai ales arborete de 40-80 de ani, cu expozitie sudica. Omizile in prima varsta scheletizeaza partea inferioara a frunzelor, in a doua varsta rod insular, iar incepand cu a treia varsta rod frunzele in intregime, incepand de la marginea limbului. In cazul fagului, omizile sectioneaza adesea petiolul, la baza limbului, ceea ce conduce la o risipa mare a hranei (multe frunze cad pe sol neconsumate).

Familia LASIOCAMPIDAE

Malacosoma neustria L. (Bombyx neustria L., Gastropacha neustria L.)

- inelarul -

Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare galbene-roscate sau brun-roscate cu doua benzi transversale slab ondulate, mai inchise, iar aripile posterioare mai deschise la culoare si fara dungi. Femela are anvergura de 30-40 mm, antenele serate si abdomenul mare, bombat (este greoaie), iar masculul are anvergura de 30-32 mm, este mai deschis colorat, prezinta antene dublu-pectinate si abdomen suplu.

Ouale sunt alungite, cenusii-albicioase, depuse toate (300-400) intr-un singur inel pe lujerii tineri de 2-3 ani si lipite intre ele cu un chit cenusiu.

Omida neonata este neagra. Dupa prima naparlire devine cenusie-albastruie, iar dupa a doua naparlire capul devine albastru cu doua pete negre, corpul dungat (evidentiindu-se o banda alba dorsala si doua benzi laterale de culoare albastra marginite cu linii galbene); pe corp se gasesc peri scurti de culoare alba-galbuie. Dupa 4-5 naparliri atinge 45-50 mm lungime.

Pupa este de culoare bruna-albastruie si acoperita cu o pulbere alba-galbuie, varful cremasterului fiind rotund si fara peri. Lungimea pana la 25 mm. Impuparea intr-un cocon lunguiet, alb, intre frunze sau in crapaturile scoartei.

Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga, care ataca aproape toate foioasele, dar in special stejarii, plopii, salciile si pomaceele. Sunt caracteristice cuiburile tesute de omizi din fire de matase, obisnuit la ramificatii, in care stau la inceput impreuna, dupa care se raspandesc in coroana arborilor. Dupa roaderea frunzelor ramane numai nervura principala.