MENTINEREA SI AMELIORAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE ALE PADURILOR

MENTINEREA SI AMELIORAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE ALE PADURILOR

. Asa cum rezulta din prezentarea sumara a sistemului romanesc de zonare functionala a vegetatiei forestiere, padurile tarii sunt impartite in doua mari grupe functionale: grupa I - paduri cu functii speciale de protectie si grupa a-II-a - paduri cu functii de productie si protectie. Pentru o aliniere adecvata la felul in care este tratata aceasta problema la nivel european, in acest capitol vor fi considerate ca paduri cu functii speciale de protectie doar cele care indeplinesc in mod prioritar functii de protectie a solului, functii de protectie a apelor si functii de protectie impotriva factorilor climatici si industriali daunatori. Prin urmare, dintre padurile incadrate in grupa I functionala nu vor fi tratate aici padurile de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier, care au fost tratate la capitolul privind conservarea diversitatii biologice, precum si padurile de recreere, considerate ca paduri de interes social, acestea fiind tratate la capitolul 8.

Subgrupa functionala a padurilor de protectie a solului include o suprafata de 1433 mii hectare, respectiv 22,6% din suprafata totala a padurilor. Principalele categorii functionale ale acestei subgrupe cuprind: paduri situate pe stancarii, grohotisuri, pe terenuri cu pante mari, puternic erodate sau alunecatoare, pe terenuri cu inmlastinare permanenta; paduri aflate in zonele de formare a avalanselor si pe culoarele acestora; paduri din jurul golurilor alpine, al constructiilor industriale si al minelor de suprafata si carierelor din zone cu teren accidentat si cu pericol de eroziune; plantatiile forestiere infiintate pe terenuri degradate etc. În asemenea situatii, dat fiind importanta deosebita a rolului protector pe care il indeplinesc, padurile respective sunt incluse in timpul functional II si supuse unui regimului special de conservare, in cadrul lor fiind interzisa planificarea prin amenajament a taierilor de produse principale. În situatiile in care intensitatea functiilor de protectie ale padurilor este mai redusa, (cazul padurilor situate pe nisipuri mobile, in zone de carst sau pe terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni, dar cu pante relativ reduse) acestea sunt incadrate in tipurile functionale III sau IV, in care sunt admise recoltari de produse principale, dar numai prin tratamente intensive, prin care sa se evite dezgolirea solului.

. Subgrupa functionala a padurilor de protectie a apelor cuprinde o suprafata de 1052 mii hectare, respectiv 16.6% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea sunt supuse regimului special de conservare padurile situate in perimetrul de protectie a izvoarelor, zacamintelor si surselor de apa minerala, potabila sau industriala, precum si padurile destinate protectiei pastravariilor. În aceste paduri taierile de produse principale sunt interzise. Paduri de protectie a apelor sunt considerate si padurile de pe versantii directi ai lacurilor de acumulare si cele de pe versantii raurilor si paraielor din zona montana si colinara care alimenteaza asemenea lacuri; padurile situate in albia majora a raurilor si cele din bazinele hidrografice torentiale sau cu transport excesiv de aluviuni; padurile din Lunca si Delta Dunarii precum si cele situate de-a lungul raurilor interioare. Acestea sunt incadrate in tipurile functionale III si IV si sunt supuse unor restrictii speciale privind alegerea si aplicarea tratamentelor.

. Subgrupa padurilor cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori include o suprafata de 176 mii hectare, respectiv 2,8% din suprafata totala a padurilor. O parte insemnata din aceste paduri sunt excluse de la taieri de produse principale si sunt supuse regimului special de conservare. Dintre acestea sunt de mentionat : padurile din stepa si silvostepa externa si cele situate in vecinatatea Marii Negre si a lacurilor litorale; perdelele de protectie a campurilor agricole si caile de comunicatie; padurile situate la mare altitudine in conditii foarte grele de regenerare; padurile din subalpin si presubalpin, precum si cele din zona montana limitrofe golurilor de munte; jnepenisuri si raristile naturale din subalpin; padurile situate in zone cu atmosfera puternic poluata. În situatiile in care functiile protective sunt mai putin intense, in padurile din aceasta subgrupa se pot aplica taieri de produse principale, dar cu restrictii in privinta alegerii si aplicarii tratamentelor. În aceste categorii intra: padurile din silvostepa interna si padurile dispersate din zona de campie, precum si padurile situate in zone cu atmosfera mediu poluata.

Cea mai mare parte a padurilor tarii este situata in zone cu relief muntos si deluros, cu pante mari, cu substrat litologic predominant de natura sedimentara, fapt care sporeste vulnerabilitatea terenurilor la eroziune, la alunecari, colmatari etc. Se apreciaza ca este 75- 80% din suprafata fondului forestier este supusa diverselor forme de degradare, mai mult sau mai putin accentuata. Prin insasi prezenta sa, padurea reduce considerabil scurgerea apei pe versanti, micsoreaza viteza acesteia, impiedicand sau diminuand eroziunea solului si transportul de aluviuni. De asemenea, padurea constituie o bariera importanta impotriva puhoaielor si a inundatiilor. În zonele de campie, prezenta vegetatiei forestiere asigura atenuarea vitezei vantului, reducerea extremelor termice din aer si sol, favorizeaza condensarea vaporilor de apa din atmosfera, ameliorarea regimului apei din sol si al apei freatice si contribuie in acest fel la ameliorarea conditiilor climatice, la diminuarea secetelor, avand o influenta favorabila importanta asupra recoltelor agricole.

. Este cunoscut faptul ca Romania se confrunta in ultimele decenii cu fenomene catastrofale si calamitati deosebite. Inundatiile din ce in ce mai frecvente incepand cu anul 1970, produc pagube importante, inclusiv pierderea de vieti omenesti. Ele sunt insotite evident de fenomene de torentialitate a cursurilor de apa, de eroziuni si alunecari de terenuri, cu efecte distrugatoare asupra localitatilor, cailor de transport, terenurilor si recoltelor agricole. De asemenea, la intervale scurte de timp, in zonele de campie se inregistreaza ani secetosi si excesiv de secetosi, in care recoltele agricole reprezinta doar 10-30% din cea corespunzatoare anilor normali.

Aceste situatii se inregistreaza si ca urmare a faptului ca ponderea padurilor in suprafata tarii (26,7%) este scazuta, ca distributia lor teritoriala este neuniforma si necorespunzatoare, ca defrisarile din trecut, practicate in scopul cresterii suprafetei agricole, s-au facut de multe ori fara a se tine seama de conditiile de relief, de caracteristicile retelei hidrografice, de particularitatile climatice zonale etc. La acestea s-au adaugat si exploatarile excesive din unele zone, precum si aplicarea unor tratamente silviculturale inadecvate.

. Este evident faptul ca pentru redresarea situatiei prezentate, pe langa unele masuri privind buna gospodarire a fondului forestier, se impun si actiuni ample, intersectoriale, vizand amenajari teritoriale complexe pe spatii ample, care sa ia in considerare inclusiv anumite modificari privind folosinta terenurilor in raport cu necesitatile unei dezvoltari durabile a zonelor rurale ale tarii. Fara asemenea actiuni, nu este posibila amenajarea complexa a unor bazine hidrografice torentiale, nu pot fi ameliorate prin impadurire milioane de hectare de terenuri degradate care si-au pierdut total sau in mare parte capacitatea de productie, nu poate fi realizat corespunzator sistemul national de perdele forestiere de protectie a campului si nu pot fi stavilite secetele frecvente si dezastroase. Unele actiuni de acest fel au fost initiate si in trecut, dar din pacate au fost abandonate inainte de a fi puse in practica pe suprafete cat de cat semnificative.

. În scopul ameliorarii rolului padurii in protectia solului, in protectia apelor si in protectia impotriva factorilor climatici si industriali daunatori, trebuie intreprinse urmatoarele actiuni:

• Îmbunatatirea continua a criteriilor de zonare functionala a padurilor si cresterea, in raport cu necesitatile, a suprafetei arboretelor cu functii speciale de protectie.

• Optimizarea, pe baza de cercetari stiintifice, a structurii padurilor cu  functii speciale de protectie, in special in ceea ce priveste compozitia, distributia pe varste si densitatea arboretelor.

• Acordarea de inlesniri si facilitati proprietarilor de paduri cu functii de protectie care nu pot beneficia sau care beneficiaza doar partial de capacitatea de productie a padurilor respective.

• Intensificarea actiunilor de corectare a torentilor si de ameliorare prin impadurire a terenurilor degradate preluate in fondul forestier.

• Continuarea actiunilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie in zonele frecvent si puternic afectate de seceta si vant si realizarea, pe etape, a sistemului national de perdele forestiere de protectie.

• Revederea zonarii functionale sub raportul factorilor industriali daunatori, tinand seama de modificarea capacitatii de productie a unor importante unitati industriale si de aparitia altor poluatori.

• Initierea unor actiuni intersectoriale de amenajare complexa, pe bazine hidrografice, a teritoriului in zonele de munte si de dealuri si pe unitati teritorial-administrative in zona de campie, in vederea realizarii unei eficiente sporite in lupta impotriva inundatiilor, a torentializarii cursurilor de apa, a degradarii terenurilor si a secetelor excesive.

• Se va urmari ca schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, impusa de amenajarea complexa prevazute la punctul precedent, sa se faca in conditiile legii si cu respectarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor in cauza. Prin studiile de fundamentare referitoare la schimbarea categoriilor de folosinta se vor face estimari privind stocarea de carbon posibil a fi realizata prin impadurirea de noi terenuri, precum si contributiile aduse pe aceasta cale la evitarea/diminuarea efectului de sera, la sporirea surselor regenerabile de energie din zonele respective etc., in vederea antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea proprietarilor terenurilor respective.