Maturitatea pl lemnoase si varsta de fructificare

1Maturitatea pl lemnoase si varsta de fructificare Pl lemnoase sunt pl perene, multianuale si care in dezv ontogenetica trec succesiv prin 3 etape: tinerete, maturitate si batranete. Trecerea de la o etapa la alta este ireversibila si e det de un complex de factori interni si externi care prin realizarea complexului de cond se realiz saltul calitativ.

Etapa tineretii: de la aparitia primei frunzulite la plantula rasarita si pana cand in coroana arborilor incep sa se formeze organe care marcheaza intrarea in etapa maturitatii. In etapa tineretii se constata acumulari intense de biomasa. In aceasta etapa se alungesc radacinile care asigura apa si substantele nutritive necesare cresterii si dezvoltarii arborilor. In tinerete ramurile de schelet au o crestere activa, in coroana dezvoltandu-se treptat ramuri de rod. In etapa tineretii are loc cresterea in inaltime a arborilor (culminarea cresterii in inaltime)

Etapa maturitatii: este dovedita prin aparitia organelor de rod. In aceasta etapa acumularile de biomasa sunt tot mai reduse, in prima parte se dezvolta in continuare scheletul coroanei, productia in fructe, seminte e tot mai mare crescand si calitatea materialului seminologic. In jumatatea a 2-a a etapei, procesul fructificarii se reduce scazand tot mai pronuntat si calitatea mat seminologic scade. Se remarca o dezvoltare fiziologica prin uscarea unor ramuri de schelet.

Etapa batranetii: procesul de uscare angajeaza treptat intreaga coroana. La sp longevive varsta varsta de fructificatie e ceva mai intarziata decat la sp mai putin longevive. Legat de temperament sp adaptate la lumina directa fructifica mai din timp decat sp cu temperament de umbra. Fructificatia este determinata de gradul de lumina din coroana. Arborii izolati pot fructifica cu 5-30 ani mai devreme, decat cei din masiv. In cazul arboretelor varsta de fructificatie variaza, de la exemplar la exemplar in fctie de pozitia in arboret. Silvicultorul german Kraft imparte arboretul pe verticala astfel: -arbori predominanti -arbori dominanti -arbori codominanti -dominanti -deperisanti. Primele 2 categorii formeaza plafonul dominant.

2Factorii determinanti ai procesului de fructificare. Factorul determinant in declansarea proc de fructificare ar fi varsta arborilor, este parerea unor biologi. Fiziologul german Klebs emite ipoteza ca procesul de fructificare este conditionat de raportul care se conditioneaza intre subst minerale absorbite si prin sist radicelar si rezultatul fotosintezei si acumularea de substante organice sintetizate. In etapa tineretii aparatul foliar se mareste treptat. Acumulari cantitative duc la salturi calitative. Cercetatorul ucrainean Ursulenko pune pe seama raportului N metric / N total transformarea mugurilor foliari in muguri floriferi; cu cat raportul este mai mare cu atat fructificatia este mai mare.

Teoria florigenului in corpul plantelor ca urmare a fotosintezei apar sunbst speciale(auxine, citochinine, gibernine si antezine) care conditioneaza declansarea procesului de fructificare.

3Seminologie forestiera

Pt transformarea mugurilor foliari in muguri floriferi plantele au nevoie de

temperaturi mai ridicate si aceste temperaturi sa se inregistreze in a 2-a parte a anului de vegetatie.

Ingheturile tarzii au efecte catastrofale ce pot compromite in totalitate mugurii floriferi si florile afectand fructificatia.

Apa dispensabila: contribuie la reglarea temperaturii. In cazul unei umiditati reduse atat in atmosfera cat si in sol primavara duce la avortarea organelor fructifere. Substamtele nutritive sunt absorbite din sol odata cu apa. Fructificatiile abundente si periodicitatea reduse se inregistreaza in cazul solurilor fertile. In procesul de fructificatie importanta deosebita prez K si P. Un exces in substante cum ar fi S Cl Mg Ca duce la intrzierea atingerii maturitatii si la diminuare cantitatii de fructificatie.

Aerul: contribuie la procesul de polenizare anemofila, insa vanturile puternice au efect negativ prin purtarea polenului la distante forate mari, prin ruperea ramurilor fructifere. Pe langa acesti factori de mediu contributii cu influenta negativa asupra procesului de fructificatie au agentii patogeni.

4Fenofazele procesului de reproducere

-diferentierea mugurilor foliari de cei floriferi

-infloritul si fecundarea florilor

-legarea fructului sau conului si crestera lor

-coacerea fructelor sau conurilor si maturatia semintelor

prima fenofaza are loc in jumatatea a 2-a a perioadei de vegetatie din anul anterior infloririi. Pt a avea loc tempo trebuie sa fie mai ridicata decat temp normala in cond in care se formeaza. Continuturi insemnate de substanta de inalt nivel de sintetizare. In cazul unor specii acesta fenofaza se continua chiar in sez rece.

A doua fenofaza declanseaza la temp ct la temp mai ridicate de 10s. Inlfloritul are loc diferentiat in fctie de specie. La sp termofile infloritul are loc cu o oarecare intarziere.

Fenofaza a 3-a: are loc pe baza subst sintetizate ca urmare a proc de fotosinteza. Aceasta crestere se desfasoara cu cont pana la incheiera proc de fructificatie. La unele sp org fructifere sunt gata formate in al 3-lea an.

Ultima fenofaza se remarca prin cul, dim, si formele org fructifere. Odata cu coacerea fructelor are loc si maturatia semintelor. Maturatia semintelor poate avea loc inainte coacerii org fructifere. La maturit arb in coroana au loc 3 procese.

-de crestere vegetativa a sist radicelar -de reproducere sunt sesizabile prin inflorirea org fructifere. -de acumulare pt coacerea tesuturile nou formate si pregatirea pt iarna si pt coacerea org fructifere. Anii de samanta sunt acei ani cu cant mari de samanta si cu calitate buna a semintelor. Periodicitatea fructificatiei e conditionata de dim org fructifere si de rapiditatea producerii fenofazelor. Specii care produc org fructifere mici si fenofazele se produc repede au loc anb de an fructificatii mari.cu cat fenofazele se produc mai lent cu atat periodicitatea e mai mare.

5Fenofazele de reproducere si periodicitatea fructificatiei

La maturitate in coroana arborilor au loc concomitent doua tipuri de procese de crestere vegetativa si de reproducere respectiv de fructificatie. In ambele cazuri procesul se desfasoara in 4 fenofaze. Fenofazele de crestere vegetativa au loc in fiecare sezon de vegetatie si au aceeas succesiune in timp. Aceste fenofaze sunt:

1-Desfacerea mugurilor: si inceputul cresterii lujerilor, are loc primavara cand temp ating constant 10sC. Aceasta fenofaza se realiz pe baza subst de rezerva acumulate in anul precedent.

2-Cresterea intensa a lujerilor: care tine pana la culminarea cresterii diurne a lujerilor. In aceasta fenofaza se formeaza scheletul arborilor.

3-De incetinire si incetare a cresterilor vegetative: care tine de la culminarea cresterii diurne pana la formarea mugurelui terminal. Incep depunerile de substanta sintetizate in tesuturile nou formate.

4-De coacere a tesuturilor si pregatire pt iernat, au incetat cresterile vegetative si se ingroasa peretii org vegetative.

6Unitati zonale si terit de recoltare

Calit semintelor era apreciata prin insusirile fizice si biologice si neglijate cele genetice. Din 1950 nu mai e permisa recoltarea de seminte pt infiintarea de culturi forestiere fara a nu se cunoaste provenienta lor. Provenienta=locul de recoltare cu toate caract de mediu si vegetatie. La nivelul fond forestier s-a procedat la o delimitare de unitati zonale caracterizate printr-o omogenitate cat mai ridicata a cond climatice ce cond arealul de raspandire a speciei. La delimitarea acestor terit s-a apelat la principiile ecologice forestiere mai concret la tipurile fundamentale de pad. Ecosistemele forestiere se extind pe o suprafata mai mare sau mai mica. S-au alcatuit unit zonale de dif rang: 1) zona de vegetatie -unitate de cel mai mare rang. S-au diferentiat 8 zone de vegetatie: -zona molidisurilor -amestecurilor de rasinoase cu fag. -fagete montane. -fagete de dealuri -gorunete si complexe cu gorun - stejarete si complexe cu St. -cerete, cereto-garnitete, garnitete -stejarete de stejari acerofil. Au fost delimitate si zone cu caracter azonal: -molidisuri de depresiune -stejarete de lunca -stejarete de piemont -stejarete de stejar xerofil in zona podisurilor.

7Cartarea seminologica si alegerea arboretelor surse de seminte. >>>>Partea I<<<<

Prin cartare se intelege actiunea de identificare si delimitare a unor teritorii care sustin un anumit tip de veget care intereseaza prin caract specturale in prod de seminte si utilitatea lor la infiintarea culturilor. La nivelul fondului forestier s-a facut intr-o prima etapa si s-a urmarit ca arboretele sa fie impartie in: -arborete valoroase apte pt recoltarea de seminte. -arborete nesatisfacatoare in vederea reproducerii. Pt delimitarea arboretelor valoroase acestea trebuie sa indeplineasca niste cond impuse si anume: elemente ale struct oriz si resp verticale

Elemente ale structurii orizontale: originea, provenienta, conststenta, compozitia. Originea=modalitatea in care a aparut arboretul originea nat e rezultat al regenerarii naturale prin samanta sau drajoni. Exista si origine artificiala. Provenienta: generativa(din samburi) vegetativa(din butasi).

Consistenta= gr de apropiere al coroanei arborilor. Consistenta plina se noteaza cu 1.0 si se realizeaza atunci cand coroanele alcatuiesc un plafon continuu fara goluri. Arboretele sursa de seminte consistenta trebuie se fie aproape plina(0.9-0.7) consistenta variaza in rap cu varsta si cu temperamentul sp. Arboretul ar fi bine sa aiba o consistenta normala tinand cont de varsta si temperamentul speciilor. Consistenta norm e de 1.0 pt speciicu temp pronunatat de umbra si 0.9-0.8 pt specii cu temp de lumina.

Compozitia=structura pe specii care intra in comp unui arboret. Comp se da de la 1-10. arborete cu comp 10 sunt arborete pure.

8Cartarea seminologica si alegerea arboretelor surse de seminte. >>>>Partea II<<<<

Elemente ale struct verticale.

Varsta in principiu se iau in considerare arborete care au ajuns in etapa maturit. Este de dorit ca arboretul sa se afle la inceput sau in prima jumatate a epocii de maturitate.

Dimensiunile arborilor diam si inaltimea sa fie cat mai mari

Clasa de productie se stab grafic luand in cons varsta si inaltimea. Exista 5 clase de prod notate cu cifre romane, clasa I cu potentialul cel mai ridicat. Pt arborete surse de seminte se aleg cele din clasa I de prod, cel mult din cls II-a din fasia sup a clasei.

Clasa de calitate se stab luand in cons procentul lemnului de lucru. Exista 4 clase de calitate. In cadrul rasinoaselor lemn de lucru trebuie sa fie cel putin 90% la foioase 70%.

Starea fitosanitara in urma investigatiei din 1962-1965 s-a delimitat 110 mii ha care intruneau cond. In prez s-a ajuns la arborete sure de seminte pe supraf de 70500 ha in 1990. cam jumatate sunt speci de foioase si jumatae cu rasinoase.

9Rezervatii de seminte o rezervatie sursa de seminte e reprezentata de un arboret sursa de seminte in care s-a executat lucrari cu caract special vizand ameliorarea prod de seminte atat calitativ cat si cantitativ. Dupa aplicarea acestor lucrari arboretele sunt folosite pt prod de seminte. Lucrarile cu caract special sunt: -alegera si marcarea arb semincieri se face dupa insusirile fenotipice ale acestora. Arb semincieri trebuie sa aiba dim mari tulpina dreapta axul sa se termine cu o sageata bine conturata la rasinoasa, iar la foioase sa poata fi urmarit pana in treimea superioara, sa aiba conicitate redusa, elagaj pana la baza coroanei, coroana sa nu fie in treimea superioara, sa fie simetrica, alcatuia din ramuri subtiri sau rel subtiri. Ramurile de ord I sa fie garnisite cu ramuri de ord inf si sa fie imbracat intr-un aparat foliar sanatos. Arbori normali sau indiferenti: tinand seama de poz arb in struct verticala a arboretului avem de a face cu 5 clase: -Clasa I-arbori predominanti -Clasa a II-a: arbori diominanti -Clasa III-a arbori codominanti -Clasa IV-a: arbori dominati. -Clasa V : arb deperisati. Arborii semincieri se marcheaza cu un cerc cu diam 7-9 cm de cul galbena, se amplaseaza la 1.3 m de sol si in cond de reliaf accidentat se marcheaza in partea dinspre amonte. In caz unor arb care ar prez interes in strategia de selectie se marcheaza cu o banda de cul galbena si se numesc arbori de elita care vor asigura semintele pt infiintarea livezilor de seminte. Rarirea arboretului se face in 2-3 etape pt a da posibilitatea arborilor sa se adapteze la noile cond. La prima rarire se extrag arb de mari dim care au fost alesi ca arb seminceri dat unor defecte. In a 2-a etapa se vor extrage arborii indiferenti. Iar in a 3-a etapa arborii dominati. Protejarea rezervatiei de polen strain se face prin benzi de productie in care se elimina arb de mari dim dar cu defecte de forma. Latimea benzii se face cu lat de 300-1000 m.

10Livezi de seminte (plantaje de seminte) liv de sem sunt instalate alcatuind culturi specializate pt prod de seminte selectionate si ameliorate genetic.

Bazele ameliorarii genetice ale sem ameliorarea genetica se realiz prin alegerea mai exigenta a arborilor donatori de material prin multiplicarea elitelor, asigurarea polenizarii incrucisate si prin controlul descendentilor. Alegerea elitelor se face din arb din rezervatiei dar se urm sa se cun si struct cresterii anuale. Multiplicarea arb donatori se poate face pe cale generativa sau pe cale vegetativa. Polenizarea incrucisata se face intre parteneri, nedirijata dar in unele plantaje se recurge si la polenizare dirijata. Sunt fol mat poroase care permit circularea aerului dar nu permit trecerea polenului.
Instalarea livezilor de seminte alegerea terenului pt amplasarea cult: -terenul trebuie sa fie plan cu inclinare redusa -trebuie sa se tina seama de orientarea terenului. -sa fie in apropierea unei cai de comunicatie si a unei surse de apa. -supraf unui plantaj sa fie de min 5ha. -plantajele sa fie alc din blocuri de mai multe specii. Amplasamentul plantajelor: -in interiorul zonei de recoltare a semintelor -la noi plantajele se amplaseaza la alt mai joase decat zona de recoltare.Alc plantajelor: sa se stab nr unit de selectie; cu cat nr unit e mai mare cu atat val genetica a sem creste -trebuie sa se adopte schema de amplasare propriu-zisa a unit. -org in blocuri sau grilaje complet sau incomplet. Pt instalarea plantajelor trebuie ca preg solului sa fie cat mai buna, ce pres aplicarea cel putin a operatiilor de baza. Epoca de instalare: primavara de dorit ca desfundarea sol sa se faca toamna. Instalarea se face cu puieti de talie mica. Plantarea se face in gropi, radacinile e bine sa fie asezate asa cum au crescut. E necesar sa se stab schema de plantare. In fctie de dispozitiv se adopta desimea culturilor, la livezile din familii se adopta dens mari, de 4-5mii la ha.

11Ingrijirea si conducerea bazelor seminologice. Intrucat aceste baze vor indeplini rol de satisfacere a materialului seminologic, in cuprinsul lor se aplica un complex de lucrari de ingrijire, care ar viza optimizarea cond de veget si fructificatie. Lucr se impart: -lucr cu caract silvotehnic, care vizeaza partea sup a exempl. -lucr cu caract agrotehnic care vizeaza comp edafica -lucr cu caract de prot a org fructif la act unor fact biotici sau abiotici. Lucrari aplicate in rezervatii

Realiz desimii optime fructificarii. In arb se fac taieri in coroana, se taie cioturile ramase de la elagajul nat. Ca lucr silvotehnice: instalarea paturii erbacee duce la o dereglare a cond ecologice. In caz existentei unor carente e necesar aplicarea unor ingras complexe. Desimea adoptata la instalare se cons optima pt fructificare si nu se intervine cu lucrari de reglare a desimi dar se executa taieri de formare a puietilor ce incep din pepiniera si pana dupa instalarea in plantaj. E bine sa se form exempl de talie redusa cu trunchiuri de 0.6-0.8 m. Coroana bogat ramif imbracata intr-un aparat foliar sanatos. De dorit ca dist intre verticile la rasinoase sa fie de 0.4-0.5m. pt foioase in practica se aplica o taiere a coroanei in vas prin taierea ramurii princip deasupra unui mugure det bifurcarea. Se aplica la cvercinee dar si la sp cu caract diseminat.Lucrari cu caract agrotehnic: sol trebuie mentinut afanat se recurge in plantaje la intretinerea sol cu ogor: >negru, lipsit de patura erbacee >ocupat: intre randuri si pe rand se executa o semanatura cu plante leguminoase. E imp sa se prot impotriva inghet tarzi care ar compromite org fructifere.La sf iernii e bine sa se ingramadeasca zapada la baza tulp care duce la intarzierea intrarii in vegetatie, trecand de data celui mai tarziu inghet. La rasin e bine sa se realiz de jur imprejur benzi pt prot incendiilor de supraf, benzi ce se realiz prin ogor negru fara veg, de 6-8 m lat. Perdelele de prot se executa pt a evita incrucisarea cu polen strain.

12.Prognoza fructificatiei

Prognoza=actiunea prin care se urmareste cun in detaliu a mod de desfasurare a procesului de fructificare a sp forestiere. Cun mod de desfasurare a fruct se impune si in caz instalarii pe calke artificiala a puietilor. Se recurge la 3 grupa de met:

grupa - se bazeaza pe cunoasterea evolutiei regimului unor fact climatici.

Grupa 2)-met vizuale-se apreciaza daca exista sau nu fructificatie si mai ales intensitate. Se face comparativ cu a unor exemplare din arborete cu exemplare izolate.

Grupa 3)-met biologice de prognoza- in ani de fructificatie cresterile vegetative sunt reduse. Se iau probe de crestere cu burghiul si se identifica anii cu crestere redusa, atribuindu-se anilor de fructificatie prognozandu-se periodicitatea fructificatiei. Metoda ramurilor de proba pres recoltarea de ramuri din arbori din arb seminceri din mai multe clase Kraft, masurand lungimea ramurii si nr de org fructifere si facand raportul. Aceasta met se poate aplica in dif fenofaze a proc de fructificare.

13.Evaluarea fructificatiei e act de estimare cant uneori si calitativa a prod de seminte recoltabile intr-un an. In practica se util mai multe med prez in ordinea preciziei: 1.met recoltarii integrale-pres amplas in baza seminologica a unei supraf de proba cu aria de 0.25 -0.50 ha. Aici se recolteaza integral org fructifere care se cantaresc se masoara si prin insumare =>cant recoltabila la supraf de proba. Rezult se extrage la ha si la supraf seminologica. Met se aplica in cercetare iar rezultatele obtinute se fol ca baza de raportare la rezultatele altor met mai expeditive. 2)met arb de proba. Pt materializ unei supraf de proba la fel ca mai sus se inventariaza arb masurandu-se diam si se includ in cls Kraft. Se det diam mediu pt primele 3 clase Kraft se stab diam mediu la niv fiecarei clase Kraft in fctie de aceasta se intra in arboret si se aleg circa 10% din arborii inventariati cu diam=sau apropiat de diam mediu. La acesti arb se recolt integral fruct sau conurile.E o met statistica. Pe baza datelor se stab prod med pe arbori. Val medie se inmulteste cu frecv arb de cls Kraft. Datele partiale se insumeaza rezultand prod la supraf de proba. Nu asigura o precizie asa mare ca met 1. 3)met supraf de proba pres materializ sub coroana arb a unor supraf d proba cu supraf 1-10m² de unde dupa inceperea disem se recolt org. fructif diseminate,se cantaresc,se mas si se stab prod.de org. fructif. Se face insumarea lor si se aplica doua variante. a) la sp cu fructe mari -disemineaza gravitational la verticala coroanei, aria de 4-10 m² se marcheaza supraf iar in panta se rec efect unor valuri pt a impiedica patrunderea altor org fructif.

b) supraf de proba suspendata-in caz sp cu seminte mici, aripate, care in timpul disem se imprastie. Acestea sunt cutii de scandura sau tabla de 1m² si sunt acoperite cu plasa de sarma pt a impiedica patrunderea pasarilor sau rozatoarelor. 4)metoda ramurilor de proba se estimeaza prod in fctie de nr med de org fructif la m liniar de ramuri. Pt a ajunge la un nr reprezent nr ram observ e min 100 select din cele 3 parti ale coroanei; baza, partea mijl si sup. Se obtin rezult bune daca se aplica in paralel cu alte met mai precise. 5)met vizuala:se baz pe experienta observator.Se fol tabele.6)met simplif a arb de proba(rasinoase) acesti arb sunt cunoscuti, li se numara conurile cu ajut binoclului, se iau repere in coroana pt a nu se numara de 2 ori. Se numara con si se stab prod in hectolitrii. La larice, pin, duglas, nr de conuri se inmulteste cu 4 pt ca doar ¼ din conuri se vizualizeaza inafara coroanei si ¾ nu se vizualizeaza pt ca sunt in int coroanei. Molid-1200 con /hectolitru (hl) larice-13000 pin-3500-4000. un hl con molid prin uscare =>1-1.5 kg seminte.

14Recoltarea fruct, con si semintelor

Epoca de recoltare=interval de timp optim in care trebuie sa se recolteze org fructifere. se recolteaza sem pt acoperirea nevoilor in vederea multiplicarii sp forestiere si instalarii artificiale a sp. Pt a stabili epoca optima trebuie sa se cun cateva insusiri biologice: cand are loc maturatia; ce leg e intre maturatie si coacerea semintelor; stab momentului cand are loc diseminarea org fructifere. a) maturatia semintelor= stadiul atins de seminte cand in cond optime de umidit temp aerisire sunt capabile sa germineze si sa dea nastere la plantule viabile, sa se distinga bina radicula, tulpinita, cotiledoanele. Semintele la mat sp sunt continute de fructe. De obicei maturatia semintelor coincide cu coacerea fructelor sau conurilor. b)coacerea=la maj sp coresp si maturatiei semintelor. Acest fenomen poate fi apreciat vizual prin caracteristici morfometrice, culoare, dimensiune, forma. La coacere org fructifere capata cul specifice. Exista fen de antematuratie=maturatia se realizeaza inaintea coacerii fructelor, si se recolteaza fructele in faza de parga, ele trebuie semante rel curand si se poate conta pe o rasarire f buna in primavara anului urmator. Daca recolatrea s-a facut dupa coacerea fruct, sem intra intr-o stre dorminda si semanate fara o pregatire prealabila, nu germineaza in per de timp scontata. Asemenea seminte pt a fi semanate trebuie supuse oper de stratificare. Exista si fen de post-maturatie=maturatia sem are loc dupa coacerea fruct. Asemenea sem necesita o pregatire prealabila, desavarseste maturatia in per de pastrare in sol. Cand se recolt trebuie sa se tina seama de per de disem. c)diseminarea naturala prin care fruct cad sau sem sunt eliberate din org fructif si imprastiate. La unele sp diseminarea are loc imediat dupa coacere, iar semintele fiind in gen marunte prectic nu pot fi adunate de pe suprafta solului. La alte specii se asteapta diseminarea in masa pt a se pute recolta semintele de pe suprafata solului.la molid, pin, larice, salcam, conurile sau fructele cu seminte se mentin in coroana mai multa vreme dupa coacere, pt asemene specii perioadele de recolatre sunt mai lungi, ajungand la unele sp la cateva luni.

15Metode de recoltare se diferentiaza in rap cu diseminarea. Recolt dupa disem -la sp cu sem mari cu disem gravitationala verticala recolt facandu-se d la suprafata terenului. Exista si exceptii la sem mici cand se face recolt dupa disem de pe apa (Alnus sp) imediat dupa recolt trebuie semanate. Recolt din cor arb-se recolt din cor arb din picioare, exceptional, din arb doborati in caz unor rezervatii care trebuiesc lichidate pt ca sunt imbatranite si din arborete care sun planific la exploatare, iar sez rece planific ar coresp unui an bogat de fructificatie. Se recolteaza din exemplarele marcate ca arb semincieri.

Mijloace si tehnici de lucru le recoltare in bazele seminologice se fac obs pt a stabili momentul inceperii recoltarii. Recomandabil e sa se astepte diseminarea primelor cant care trebuie indepartate, dupa care se asteapta diseminarea in masa. Strangerea fruct trebuie sa se faca cu greble, lopeti de lemn, se aduna in gramezi si se transporta. Se recom intinderea de prelate sub coroana arborilor. Recoltarea din coroana arb in picioare se face cu mijl ce utiliz tulpina arb ca suport pt urcare cu ghiare- duce la ranirea scoartei. Rama de culcat confectionata din lemn. Cel mai fol e dispozitivul tip bicicleta confectionat din duraluminiu. Mijloace ce fol tulpina drept sprijin: -scara de franghie -scari din lemn -scari din duraluminiu In practica exista echipe specializate de cataratori. Se fol si mijloace mecanizate: turnul telescopic. Recomandabile sunt mijloacele tip macara cu care se ajunge la mai multi arbori, avand mai multe directii de libertate. Aceste operatii mecanizate ar presupune existenta unor drumuri in rezervatii si energia de relief sa nu fie prea mare. Recoltarea din plantaje e mult mai usoara dat dim rel reduse al exemplarelor din plantajele de clone. Recoltarea se realizeaze cu agregate pneumatice vibratoare, se scutura, iar strangerea se face cu aparate cilindrice, le strang pe linii si apoi se incarca pe mijl de transp pe benzi transportoare. Pt asta plantajul ar trebui sa aiba 20ha. La noi se fl platforme din lemn, scari pliante; in caz semintelor mici, aripate se fol masini de curenti de aer aspiranti, in acest caz sol trebuie mentinut in stare de gazon.

16Prelucrarea fructelor uscate Prelucr= ans de oper la care se supun recoltele pt obt lotului de sem. Prin samanta se intelege si o serie de fructe ce nu mai trebuie supuse la oper d prelucr, vizand extragerea sem pt recoltare. Ex: ghinda, jirul. Fructele uscate=toate fruct mai putin poamele, drupele si bacele. Dupa recolt sunt supuse la oper de zvantare, curatire si sortare. a)zvantare-in mom recolt fruct uscate contin o cant de apa mult mai mare decat cea neces pastrarii semanarii. Se fac de reg in sp special amenaj, fara pereti dar cu acoperis. Se amenaj o platforma din scandura p care se astern in straturi fruct recolt. Nu trebuie coborata umid sub o anumita lim,astfel embrionul isi pierde viabilitatea Proc trebuie sa aiba loc uniform, de accea fruct se ravasesc la intervale de timp. Ravasirea e neces si pt a prev incingerea. b)curatirea-se urm elim din recolta a dif categ de impuritati care diminueaza calitatea. c)sortarea- gruparea sem pe categorii in fctie de caract morfometrice:lg, grosime, greutate. In caz achenelor se rezolva intrecerea loturilor zvantate pe plase, gratare, cu deschideri adecvate confectionate din tabla stantate sau sarma subata. Ochiurile se adopta in fctie de caract dimensionale fol la sortare. Samarele la frasin-in acest caz se realiz gruparea pe dimensiuni fara sa se extraga samanta din fruct. Daca insamantarea se face meacnizat trebuie indepartate aripile. La sp ce produc seminte mici, inaripate, se recolteaza ramurile incarcate cu amenti, le leaga in manunchiuri si se agata de tavanul unei camere cu o buna circulare a aerului. Dedesupt se intind folii pe care se imprastie semintele diseminate.

Prelucrarea fructelor carnoase fruct carnoase trebuie prel imediat dupa recoltare pt ca exista pericolul sa se declanseze procese de incingere si fermentare. Prel lor pres vatamarea partii carnoase, desprinderea de pulpa ce se realizeala cu ajut apei prin flotare. Bacele de regula se zdrobesc in albii de dim mici, cu mici rulouri cu caneluri. In permanenta in timpul zdrobirii se asigura un curent de apa. Pe fundul albiei se aeaza o sita. Sem cu apa ajung intr-un vas, se agita apa, se despinde pulpa care pluteste iar sem se depun. In cazul drupelor sunt introduse direct in vase cu apa in acre sunt frecate de peretii vasului. In caz poamelor acestea se supun la zdrobire apoi se introduc in vase de apa, prin agitare sem se depun, pulpa pluteste. Pt cant mai mari se fol masina MDF1 (masina pt descarnat fructe)

17...Extragerea sem din con pt diseminare are loc uscarea con. sunt rasinoase la care disem are loc imediat dupa coacerea con: brad, pin strob, si alte sp la care disem se face intr-o per lunga de timp. Con trebuie supuse uscarii ce se face in dispozitive si instalatii speciale=uscatorii. Ele se grup in 2 categ in fctie de org termic. 1)uscatorii solare de tip vitrina si de tip morisca. Sunt niste cutii plasate pe un schelet cu inaltimea la talia muncitirilor confectionate din lemn cu plasa de sarma sau rigle de lemn acoperite cu prelata pt ploi. Trebuie orientate dupa soare in ext trebuie vopsite in negru, capacul alb. Morisca e confect din plasa de sarma, invelis adecvat. Poate avea sectiune circulara sau hexagonala. Conurile nu trebuie sa se inghesuie. Recomandabil pt sp cu disem rapida sa se utilizeze uscatorii solare. 2)uscatorii cu incalzire artificiala: mobile si fixe. Cele mobile sunt de dim ce permit transp pe camioane in apropierea bazelor seminologice. Uscarea conurilor se realiz in spatii in care ajunge curentul de aer incalzit la o sursa. Incalzirea se realizeaza cu combustibil si energie electrica. In urma uscarii con elib sem in sertare. Pt uscare con se pun in moriste compartimentate. Dupa uscarea unei sarje de conuri acestea sunt descaracate prin intermediul unor planuri inclinate. Uscarea are loc in timp variabil in factie de sp, temp, si umid relativa. Timp de usc e direct prop cu temp si invers raportata cu umiditatea relativa. La uscarea con trebuie avute in vedere cateva reguli. Uscat sa asig sp pt preluc con. temp in camera de uscare sa poata fi regalata la inceput mai mica apoi mai mare dar nu trebuie sa depaseasca niste limite. Pt molid temp max=45s, pin sil & pin negru =55s larice= temp alternanta 35-45s. In cam de uscare sa se realiz o ventilatie buna a aerului ca atmosfera sa fie cat mai uscata. Cand sem odata elib sa fie evac in con de uscare. La uscatoriile fixe sa se asigure mecaniz oper de incarc.

18Conditionarea semintelor semintele extrase sunt supuse la dif operatii pt conditionarea loturilor utilizabile sa fie cu un grad de curatenie cat mai ridicat, si din masa sem sa fie eliminate sem mici si seci.Conditionarea la rasinoase. 1)dezariparea -e obligatorie pt ca aripioarele ar impiedica folosirea masinilor de semanat si ar avea efecte neg asupra cond de pastrare, deci la o pastrare d lunga durata s-ar diminua calit pres frecarea sem aripate intre suprafete aspre ce det ruperea sau desprinderea. La cant mari dezariparea se face prin frecarea semintelor intruducandu-se in niste cilindrii de sarma care in interior au un ax cu palete. Amestecul rezultat e supus curatiri si sortarii. In prez se utilizeaza dezaripatoare electrice prevazuti cu curenti de aer si site, operatia desfasurandu-se astfel: dezaripare-curatire-sortare. curatirea si sortarea se realizeaza cu aceleasi mijloace bazate pe curenti de aer sau site. Curatirea si sortarea se baz pe capacit de portanta a aer, de intensit curentului de aer, si de forma ±aerodinamica a comp. In caz in care lotul obtinut ar contine un proc mare d seminte seci, recomandabil e sa se fol dispozitive de curenti verticali. Ex: la larice dif de masa intre sem seci si cele pline e f redusa. Dezavantaj: nu se elimina din masa lotului semintele mici si pline. Avantaj: elimina semintele seci. Masinile baz pe site nu elimina sem seci dar le elimina pe cele mici si pline. In practica se fol masini de vanturat-sortat.

19Controlul calitatii semintelor

Notiuni privind certificarea si clasificarea materialelor de reproducere generativa.

>>>Partea I<<<<

In utilizarea materialului de multiplicare in vederea instalarii plantatiilor s-au luat in considerare doar insusirile fizice ale materialului de reproducere.

Pentru cunoasterea locului de recoltare a smintelor cu toate caracteristicile stationale si de vegetatie ale acestora s-a recurs la certificarea acestora. Primele tari care au recurs la aceasta certificare au fost Danemarca, Germ iar mai apoi Franta si Austria.

In cadrul organizatiei OCDE sunt recunoscute patru categorii de siminte: 1) seminte identificate -se cunoaste spatiul din care au fost recoltate, intelegand prin spatiu reg de provenienta (teritoriu sau teritorii caracterizate printr-o pronuntata omogenitate ecologica) 2) Seminte selectionate -este cunoscuta regiunea de provenienta si in plus se cunoaste si arboretul cu toate caracteristicile lor structurale si genetice. 3)Seminte calificate -se cunosc in plus insusirile fenotipice ale arborilor pentru infiintarea plantajelor de clone

4)Seminte rtestate -in plus valoarea genetica a materialului respectiv a fost verificata prin culturi comparative.

20Notiuni privind certificarea si clasificarea materialului de reproducere generativa.

>>>Partea II<<<<

Tara noastra a aderat la aceasta organizatie insa exista si la nio o clasificare interna:

1)Seminte testate 2)Seminte rezultate din plantaje de familii sau de clone fara testarea semintelor

3)Seminte obtinute din rezervatii cu insusirile testate 4)Seminte obtinute din rezervatii dar fara nici o testare genetica In rapotrul de recoltare si prelucrare se obtine lotul de seminte prin care se intelege o cantitate de seminte ce se caracterizeaza prin omogenitatea identitatii botanice(semintele apartin unei anumite specii, subspecie, varietate, forma, rasa) care au o unica provenienta si apartin aceleiasi recolte. Pentru fiecare lot se completeaza asa zisul certificat de provenienta in care se fac precizari privind locul recoltarii, structura arboretului, date privind statiunea, caracteristici pedologice si meteorologice. Pentru orice lot de seminte se face verificarea si clasificarea de ansamblu a semintelor. In mod curent in cazul loturilor constituite nu se testeaza insusirile genetice ele fiind considerate satisfacute. La laborator insusirile genetice se autentifica plecand de la certificarea de provenienta. Celelalte doua categorii de insusiri se testeaza. Pentru testarea insusirilor fizice si biologice unitatile detinatoare formeaza niste esantioane pe care le trimite la laborator.

21Formarea probelor pt testarea calitatii sem

Metodele si tehnica de formare a probelor sunt reglementate de doua stasuri STAS 1808-89( precizeaza cum trebuie procedat la alcatuirea probelor) STAS 1908-89 (se precizeaza metodele si tehnica de lucru pentru determinarea parametrilor unor insusiri). Conform STAS 1908 din masa lotului de seminte se extrag probe elementare sau mostre partiale dupa o schema mecanica pentru a evita subiectivismul.

Totalitatea probelor elementare trebuie sa reprezinte o cantitate de 8-10 ori mai mare decat proba elementara si ea alcatuieste proba generala. Dupa amestecare se aseaza intr-iun patrat in care se traseaza diagonalele indepartandu-se doua cate doua triunghiuri opuse iar din doua triunghiuri opuse se formeaza un alt patrat, se traseaza diagonalele si proba de laborator astfel obtinuta este trimisa la laboratorul de control. Proba de laborator se obtine dintr-un triunghi alaturat probei de laborator. Se constata proba pentru determinarea umiditatii iar triunghiul opus probei de laborator constituie proba martor. La Mo sonform stasului masa minima a probei de laborator trebuie sa fie de 100g. La Mo masa unui lot poate ajunge la 300kg.

22Insusirile fizice ale semintelor

Insusirile fizice sunt date de componetele solide care intra I alcatuirea lotului. Insusirile fizice sunt numeroase dintre care enumeram:

1.puritatea 2.porozitatea 3.friabilitatea(capacitatea de scurgere) 4.conductibilitatea termica 5.higroscopicitatea

Pe langa aceasta insusire o serie de alte importante sunt: -masa semintelor -nr semintelor la kg

-umiditatea semintelor

Puritatea este insusirea fizica cea ami importanta si ar reflecta gradul de curatenie a lotului respectiv.

Pentru detectarea puritatii conform STAS 1908 din masa probei de laborator aplicand metoda sferturilor se formeaza probele de analiza. Marimea acestor probe sunt specificate in STAS 1908. O proba de analiza la Mo trebuie sa aiba cel putin 10g . Determininarea puritatii se face prin doua probe.P=a/b*100 a=masa sem pure b= masa totala a sem P=indicele de puritate.

Porozitatea exprima gradul de afanare al lotului de seminte. P=v/w*100 v=vol spatiilor libere w=volumul total. Porozitatea variaza intre 30-80%.

Capacitatea de curgere este bine ca semintele sa aiba o friabilitate ridicata. Friabilitatea este unghiul taluzului natural format prin caderea libera a semintelor de la o anumita inaltime pe o suprafata plana. Ca urmare a friabilitatii diferite se grupeaza in categorii de seminte. Conductibilitatea termica este insusirea componentelor lotului de a transmitere din aproape in aproape a caldurii. Aceasta capacitate este direct proportionala cu umiditatea si inversproportionala cu porozitatea. La loturile semintelor forestiere cantitatea de caldura variaza de la 0.12-0.20 kcal. Higroscopicitatea este capacitatea componentelor de absorbtie a apei in cazul cand sunt tinute intr-un spatiu deschis. Masa semintelor:Cu cat semintele au masa mai mare cu atat valoarea de intrebuintare este mai mare. Se determina indicele M₁₀₀₀(masa a 1000 seminte exprimata in grame). Se alcatuiesc 4 repetitii a 100 bucati fiecare si se afla M₁₀₀₀ M₁₀₀₀=(M1+M2+M3+M4)*10/n

Numarul de seminte: Nk=10⁶/M₁₀₀₀

Umiditatea semintelor: Se alcatuiesc mai multe probe si se introduc in etuve la temperatura de 105⁰ si se tin pana cand masa ramane constanta prin verificari.U_e=M_i*M_u/M_i*100 M_i=masa initiala M_u=masa uscata.

23Determinarea capacitatii de germinatie prin metoda fiziologica Cap de germ reflecta capacit sem de a da nastere la plantule viabile in conditiile in care semintele au conditii normale de temp umiditate si aerisire pentru a germina. Aceasta capacitate se determina prin diferite metode metoda fiziologica facandu-se pe baza unor seminte efectiv germinate. Pentru determinarea capacitatii de germinatie se alcatuiesc 4 repetitii a cate 100g fiecare si se pun la germinator patup germinarii unde sunt protejate de niste clopote de sticla cu un orificiu in partea superioara iar la 4.7.10.14.21 zile se fac observatii. Cu prilejul obsevatiei se vor ridica de pe patul de germinare semintele germinate. Semintele efectiv germinate sunt semintele la care le-a dat coltul si la care coltul este de 4 ori mai mare decat lungimea semintei. Pe baza inregistrarilor se calculeaza mai multi indici: -perioada de germinatie =perioada de timp in care majoritatea semintelor germinabile au si germinat efectiv P_g=T₁N₁+T₂N2+..+T_nN_n/N₁+N₂+..+N_n (zile)

-germinatia tehnica G_t=a/b*100 a=seminte germinate in per scursa b=total seminte

-germinatia absoluta G_a=a/(b-s)*100 a=seminte germinate in per scursa b-s= seminte seci

-energia germinativa E_g=a/b*100 a= totalul de sem germinate in prima treime sau in prima jumatate a perioadei de germinare. B=total semite puse la germinat E_g<=G_t<=G_a

24Determinarea potentei germinative cap de germinare se poate verifica si prin alte metode decat metoda fiziologica. Capacit de germ se pune in evid prin modul cum sem react la diversi agenti chimici sau fizici putandu-se astfel selecta sem viabile de cele neviabile. Aprecierea viabilitatii se poate face si cu ajut org de simt. Det cap de germ se face prin apreciarea pot biologic al sem care ar germina daca ar ajunge in cond favorabile. Met pt det capacit de germ: -Met biochim -metoda organoleptica

-met luminiscentei -met transparentizarii. Toate aceste met det un singur indice numai potenta germinativa(Pg). Care este rap dintre sem probabil germinabile(a)&sem examinate(b) Pg=a/b*100 [%] Pg mediu =Pg1 + Pg2 +.. +Pgn / n Se fac min 4 repetitii facandu-se media. In final se verif dif intre val extreme obt si cele n repetitii care e ≤ toleranta data tabelar. Pg max -Pg min toleranta.

Metoda biochimica se adopta in caz semintelor ce se caract printr-o per lunga sau f lunga de germinare. Met se aplica in 2 variante. -tratarea cu sol de coloranti. In vederea tratariise realiz o sol f diluatat cu care se trateaza embrionii din tegumentele semintelor. Timp de tratare 1-2 ore dupa care se spala cu apa distilata embrionii si se examineaza pe o lama. Se examineaza coloratura si se clasifica pe clase de calitate. Tes moarte se coloreaza in albastru astfel facandu-se dif dintre sem viabile si cele neviabile. -tratarea sem cu sol da saruri de tetrazodiu se realiz o sol cu care se trateaza sem preg anterior conform stas. Per de tratare e de 1-2 zile. Viabilitatea sem e pusa in evidenta prin cul rosie aprinsa a continutului. La unele speci aceste 2 var se aplica in paralel.

Met organoleptica.s-a alc min 4 repetitii si se recurge la sect long a sem si se apreciaza viabilitatea sem. Se aplica la ghinda, alune. Se recurge la strivirea lor pe o hartie, cele pline lasand o pata de ulei.

25Organizarea controlului calitatii semintelor si standardizarea lotului

Pt verificarea calit au fost elaborate cele 2 stasuri: 1908 si 1808. aceste verif sa fac in lab speciale. Din 1950 au fost infiintate 5 asemenea lab: Buc, BV, CJ, BC Craiova.

La lab se det puritatea si masa a 1000 sem si nr de sem la kg si potenta germinativa. Buletinul de analiza se inregistreaza.

V= P*Gt /100 [%]

p-puritatea

Gt-germinatia tehnica

V-val culturala.

N_kv=N_k*Gt /100 (buc seminte viabile /kg)

N_k-buc /kg.

Incadrarea lot in clase de calitate se face in fctie de indicele puritatii si indicele care evidentiaza potenta germinativa. Cu val obtinute se intra in stat 1800 in care se dau val limita.

26Pastrarea semintelor

Fenomene ce pot avea loc in masa semintelor pastrarea sem e obligatorie in putine situatii epoca de recoltare coincide cu epoca de semanare. Sub aspect cultural cea mai buna pastrare ar fi semanarea lor. In ideea pastrarii trebuie sa se cun fen ce pot avea loc in masa sem si care pot duce la deprecierea acestora. Fen primar ce are loc in masa semintelor e respiratia care e necesara pt intretinerea vietii semintelor. Resp e bine sa aiba o intensitate slaba. Ea are loc pe baza oxidarii monozaharidelor. Rasp poate avea loc pe baza O₂ atmosferic sau pe baza H₂ din samanta.

C₆ H₁₂ + CO₂ 6H₂O + 6CO₂ +673 Kcal

-resp aeroba

C₆H₁₂O₆ 2C₂ H₅ OH +2CO₂ +28 Kcal

-resp anaeroba Pt a preveni fen de degradare in momentul constatarii facarului de degradare se trece la stab umid norm depozitarii. E recomandabil ca sem sa se pastreze la o umid mai mica decat umid de echilibru. Degradarea embrionului se intalneste la sem la care e necesar o umid mai mare decat umid de echilibru. Uscare sem se intalneste la mentinerea unei umid mult mai mici decat umid de echilibru. Germinatia nedorita a sem in per de conservare in caz in care se ajunge la 0 umid si caldura ce declanseaza germinare.

27...Conditii de pastrare a semintelor. Longevitatea biologica= interval de timp in ani in care in masa lotului se inreg seminte viabile indiferent de ponderea lor.

Longevitatea economica= ponderea semintelor germinate sa fie cel putin egala cu indicele germinativ pt incadrarea in clasa a 3-a de calitate. Prin conservare se urmareste conservarea longevitatii economice.

Factorii care mentin conservarea sem: caldura, umiditate, oxigen. In practica se act frecvent asupra unuia din fact de viatat, umid, rasp caldura. Frecvent se act asupra umidit.

Semintele sp forestiere au fost grupate in 3 categorii. Sp a caror sem se rec a fi pastrate la o umiditate mai scazuta decat umid de echilibru. Dat umid scazute temp poate scadea sub 0s fara riscul de a se degrada.

Sp a caror sem se conserva la umiditate de echilibru la temp scazute aproape de 0s.

Asemenea sem se pastreaza in ambalaje deschise. Specii a caror seminte se conserva la o umiditate mai mare decat umid de echilibru. Temp de conservare nu trebuie sa atinga 0s C.

28Depozitarea, ambalarea si transportul semintelor pastrarea lot de sem se face in sp special amenajate in care sa fie asigurata o umid rel a aer scazuta si temp cat mai constanta. Pt conserv sem dupa caz se realiz in depozite temp si permanente. Cele permanente pot fi obisnuite si climatizate. Indiferent de tipul depozitului sp de depozitare se amenajeaza cu rafturi pe care se dispun ambalajele in care e conservat lotul. Ambalajele sunt grupate pe loturi, sunt etichetate pe care se precizeaza data punerii la pastrat si cant de seminte. Evidenta se tine centralizat la depozit conoscandu-se cant initiala, si cea care a ramas dupa satisf nevoilor de semanare. Pt prima cat de sem care se pastreaza sub umid de echilibru se ambaleaza in butelii de sticla, incarcarea se face pana la umplere si se astupa ermetic butelia. A 2-a cat de sem care se conserva la umid de echilibru se ambaleaza in cutii de carton, tabla,cu cap de 40-50 kg. In caz sem d leguminoase conservarea se face in saci de iuta sau canepa. A 3-a cat d sem care se conserva la umid mult peste umid d echil se conserva greu. Ghinda se poate conserva de toamna pana primavara. Pt aceasta per scrurta de conservare trebuie asigurata o temp ct aproape de 0sC si o umid optima. Conserv propriu-zisa se face in ladite si aici se pune nisipul umectat. Se alterneaza stratul de nisip cu cel de seminte. La aceasta conserv in ladite s-a ajuns pana la o longev econom de 3 ani. In caz unor cant mari se recurge la pastrarea in silozuri. In cond climatice generale mai bune insilozarea se poate face la nivelul terenului pe un pat de frunze. Depozitele se realiz sub coroana arborilor de regula. Transp sem se face in ambalaj in care au fost pastrate. La sem mici, aripate se pun in pungi de 5 kg si apoi se pun in cutii in vederea transportului. Transp trebuie sa se faca noaptea in mas in care temp sa fie rel ridicata. In fctie de timp cat dureaza transp e nec la intervale de timp stropire sem pt a nu cobori umid sub umid de echil.

29Pregatirea semintelor pt semanare

Particularitaile procesului de germinare la semintele speciilor lemnoase

Miezul sem e alc din subst inmagazinate. La unele sunt inmagazinate in cotiledon iar la altele in endosperm. Embrionul e partea centrala a sem care va da nastere prin germinare noii plantule. Compozitia chimica e alc din glucide si lipide. In cant aprox egale si protide. In cond corespunzatoare de umid si temp si aer se declanseaza proc de germinare. Prima fenofaza a proc de germinare=imbibitie. Apa are un rol imp in aceasta etapa. In urma imbibitiei => o sol coloidala concentrata, celulele se alungesc. Radicula starpunge prin micropil tegumentul si se fixeaza de microagregatele dimprejur. In mom in care radicula a iesit se spune ca samanta a incoltit. Din acest moment si pana la rasarirea plantulei nutritia se face pe baza subst de rezerva. Odata cu rasarirea plantulei se trece la nutritia autotrofa pe baza subst rezultate prin fotosinteza. Per de rasarire in codn de mediu natural e mai mare decat per de germinare. Aceasta per variaza de la sp la sp si de cond in care se desf procesul, de vechimea semintelor si de cap de adaptare de-a lungul timpului. Speciile forestiere sunt grupate in 3 grupe mari in fctie de particularitatile de germinare: -sp care au particularitatea biologica de germinare la scurt timp dupa ce sunt asigurate condtiile. Aceste seminte necesita o preg prealabila inaintea semanarii. specii cu startificare facultativa vecesita seminte care au fost adunate la un nr de ani de la anul de samanta. --sp cu germinare greoaie dat repausului tegumentar datorat tegumantului f presat care impiedica patrunderea apei. Aceste specii inainte de semanare se supun operatiei de fortare a germinarii --sp cu per f lunga de germinare. Acestea sunt sp cu sem a caror embrion sunt incomplet maturizat (rapaus embrionar..la frasin) la alte specii repausul e det de aparitia unor substante inhibitorii asupra procesului fiziologic (repaus hormonal) asemenea specii se pun obligatoriu la stratificare. Stratificare=proc fiziol la care sunt supuse sem inainte de semanare pt scurtarea per de germ, rasarire a semintelor.

30...Fortarea semintelor prin fortare se intelege permeabilitarea tegumentului pt apa si aer pt a avea loc imbibitia si declansarea procesului de germinare. Asemenea seminte de leguminoase se supun operatiei de fortare. In practica se recurge la anumite procese de fortare: hidrotehnic, chimic si mecanic.

Procedeul hidrotehnic=semintele se imerseaza in vase cu apa astfel incat tegumentul se inmoaie. Cel mai indicat e introducera sem in apa calda < 40sC unde se tin pana la dublarea volumului.

Fortarea chimica se face cu substante chimice=solventi sau acizi. Pt inlaturarea start de ceara cu care se imbraca tegumentul se folosesc acizi puternici.

Procedeul mecanic e cel mai indicat si presupune spargerea tegumentului cu ajutorul unor aparate numite scarificatoare. In acest procedeu semintele pot fi in cont pastrate, pe cand prin procedeul hidrotehnic, e obligatoriu ca sem sa se semene altfel embrionii mor.

31Stratificarea semintelor prin stratif se intelege proc fiziol prin care se intelege scuratrea per de germ si rasarire dupa exec semanat. Proc stratif pres supunerea sem la cond de umidit frig adica asig unei umid mari concom cu asigurarea unei temp scazute la unele specii chiar negative. In acest proc trebuie asigurata circulatia aer pt a avea loc resp aeroba. In general umidit sem si a sp in care sunt tinute e de min 60%. Temp trebuie sa fie de 0sC dar la multe specii o alternanta de temp scurteaza mult per de stratificare. Stratificarea pres o punere a sem in straturi alterne cu nisip sau turba. In caz nisipului se recom sa se utilizeze fractiunea granulometrica cuprinsa intre 0.75-1 mm. Dupa obtinerea fractiunii se spala nisipul de argila dupa care se calcineaza. Turba se marunteste si se fol fractiunea de 5-6mm. Inainte de utilizare se umecteaza la cca 70% din cap max de retinere a apei. Oper de stratif se face pt cant mici in ladite iar in cazul unor cant mari se face in sant. Se asterne pe fundul laditei un strat de turba sau nisip dupa care se pune un strat de sem si se alterneaza astfel pana se umple ladita. Dupa incarcare se cantareste fiecare ladita si se inreg intr-un carnet. Pt stratif la sant se alge un teren inclinat usor pt a permite drenarea apei. Exista stratificare la sant: de vara si de iarna. Cea de vara se face la samburoase. Adancimea santului e de cca 60cm, urmarindu-se realiz de temp poz de 10-15sC in masa sem. Stratif la sant de iarna se realizeaza pt pregatirea semintelor care se vor utiliza primavara la semanare. >>Stratificarea la sant de iarna la cald: -se sapa la o adancime mai mare pana la un m, pe fundul santului se realiz o platforma de scandura, din loc in loc pe fundul santului se aseaza in poz verticala manunchiuri de nuiele. La suprafata se aseaza paie iar la venirea zapezii se bate un start de zapada asigurandu-se astfel temp de 3-5sC si rel constant. >>Stratificarea la sant de iarna la rece: se urmareste ca in perioada stratificarii sa se realizeze o alternanta de temp mici, apropiata de 0sC si chiar negative. Se sapa la o adancime de cca 60cm. >>Stratificare sem la pat cald: in cazul in care se constata o intarziere pronuntata a proc de stratificare iar semanatul trebuie sa se faca in scurt timp, semintele se scot din sant si se pun in alte santuri pe fundul carora s-a asezat un strat de gunoi de cabalina. Se utilizeaza pt utiliz separarea sem de mat de stratificat cu jeturi de apa si nu site pt a nu vatama radiculele potential aparute.

32PEPINIERE SILVICE

Organizarea pepinierelor

Clasificarea pepinierelor si a sortimentelor de puieti in act de instalare pe cale artificiala a veg lemnoase materialul de impadurire cel mai utilizabil il constituie materialul roditor. Pt producerea puietilor se amenajeaza portiuni de teren ce trebuie sa indeplineacsa anumite conditii. Pepiniera are destinatie exclusiva de prod a mat de plantat. Pepiniera ca unit de cultura e indispensabila in ulte domenii de cultura a plantelor. In rap cu destinatia mat roditor produs exista pepiniere: pomicole, horticole, viticole, forestiere. Pepinierele forestiere pot fi: dupa extensiunea in suprafata. Pepiniere mici, mijlocii si mari. Pepinierele cu sp preponderent foioase necesita o supraf mai mare deoarece au o sensibilitate mai mare fata de lumina si fata de cele rasinoase. Dupa durata de exploatare temporare si permantente. Pepinierele temporare sunt pepiniere mici in care se produc un singur sortiment de puitei si pt singura specie. Se utilizeaza in practica pepiniere temporare sub un arboret rarit de fag pt producerea puiteilor unor specii cu temperament de umbra(brad). Pt instalarea artificiala a veg forestiere se utilizeaza o mar var de puieti. a)in rap cu nat materialului de multiplicare: multiplicare generativa(samanta) si multiplicare vegetativa(butasi si altoaie) b)dupa unele particularitati tehnologice:puieti nerepicati-proc tehnologic se desfasoara de la inceput pana la sfarsit pe aceeasi unitate de cultura -puitei repicati in pros tehnologic de producere a puietilor ei sunt mutati dintr-o unitate de cultura in alta. c)dupa prez sist radicelar: puieti cu radacina nuda, puieti cu radacina protejata: cu balot de pamant, containerizati. d)dupa talie puietii pot fi: -talie mica, h<50cm la rasinoase, ceva mai mari la foioase. De talie semimijlocie se produce numai pt rasinoase si se folosesc in lucrari de completari in regenerarea naturala de specii de foioase -de talie semimijlocie se recomanda in lucrari de rafacere si substituire. -de talie mare- pt instalarea de culturi forestiere in sp verzi si impaduriri in luncile raurilor inundabile in care se infiinteaza monoculturi de plopi euro-americani.

33Material biologic de multiplicare

Modalitati de prod a puietilor pt obtinerea puietilor trebuie sa se dispuna de mat de multiplicare cosesp atat calitativ cat si cantitativ. In practica met de multiplicare cel mai folosita e samanta. Lotul de seminte trebuie sa satisfaca cond cel putin a clasei a 3-a de calitate. Tehnologia clasica a semanaturilor in camp: semintele sunt distribuite cat mai uniform fara acoperirea lor la suprafata terenului de cultura. La rasinoase caracterizandu-se printr-o sensibilitate mai pronuntata la fluctuatia cond de mediu, s-a adoptat tehnologia solar-repicaj ce se desfasoara in 2 etape. In prima etapa se obtim puietii in spatii adapostite in carese tin timp de un an dupa care sunt recoltati de aici si transportati in campil deschis al pepinierei. Tot la samanta se apeleaza la obtinerea puietilor containerizati. multiplicarea pe cale vegetativa prin specificul ei permite inmultirea tuturor sp de gimnosperme si angiosperme. Inmultirea se bazeaza pe marea independenta fiziologica a organelor, motiv pt care frag de org pot reconstitui intreaga planta cu toate partile sale comp. In rap cu frag de organ folosite avem: multiplicare prin butasi, marcotaj, altoire. Multiplicarea prin:

-butasi se realiz prin frag de organe ale plantei. Se recolteaza partile plantei si se fasoneaza. In practica noastra se multiplica din butasi lignificati.

- Marcotajul se aseamana cu butasirea insa se provoaca lastarirea exemplarelor donatoare si pe masura ce cresc lastarii se acopera cu pamat pt a forma rad. Individualizarea lastarilor se face dupa un sezon.

-Altoirea are particularitatea ca pt producerea de noi indivizi participa 2 indivizi, unul cu radacina (port-altoi) si unul sub forma unui butas(altoi) care se grefeaza pe port-altoi. Aceste met de multiplicare au devenit clasice dar pe langa multiplicare in cond naturale de mediu au fost adoptate mai recent tehnologii de multiplicare ce presupun cond speciale de mediu. e caz tehnologiei din butasi verzi si tehnologia altoirii la sp de rasinoase care se realizeaza in sp adapostite.

34Spatii si medii de cultura in pepiniere

Spatii deschise si mediu natural de cultura

In caz unei pepiniere mari o parte din supraf acesteia revina campului de clutura in care se produc puieti prin dif tehnologii. Tot in camp se desfasoara prod de puieti in cazul: tehnologiei solar-repicaj -butasi inradacinati in spatiile adapostite se transplanteaza in camp. Prod de pitei e cond de zestrea genetica a mat biologic de multiplicat, de fertilitatea solului, favorabilitatea climatului, si complexul de masuri si lucrari aplicate pe timpul cresterii puietilor. In cond nat de mediu dat fluctuatiei regimului factorilor de mediu se inregistreaza pierderi, vulnerabilitatea cea mai mare fiind in cazul puietilor mici. Productia de puieti e conditionata de grija de prelucrare si calitatea lucrarilor de pregatire a solului. In practica se utilizeaza pe scara tot mai mare cultura in spatii adapostite care se face pt prima faza a procesului de multiplicare, rasarirea si formarea pantulei. La noi se utilizeaza rasadnite, solariile si sere.

Spatii adapostie folosite in pepiniere

Rasadnite=sp adapostite simple alc din pereti mobili din mat prefabricat, pereti alveolari. Se amenaj partial sau total ingropate in sol. Pt instal cult se inlatura solul iar in locul acestuia se asterne un pat cu gros 20-30 cm de gunoi de ferma, apoi peste el se aseaza un starat de sol pt germ sem sau veget butasilor. Lung rasadnitelor se alege dupa nevoie, latimea de 1-3 m avand acoperisul intr-o apa. Solariile -au un schelet de rezistenta alc din stalpi de lemn, metal, prefabricat. Acoperisul poate fi in 2 ape sau rotunjit. Peretii si acoperisul alcatuiti din folie de polietilena. Indicat ca peste folie sa se plaseze o plasa cu ochiuri mari pt a asigura o stabilitate buna foliei, pt a nu fi rupat de vanturile puternice. Lungimea dupa nevoie, lat=3-5m h=2.5-4m. Serele sunt spatiile adapostite cele mai moderne care daca nu sunt dotate cu echipament de modificare a climatului functioneaza ca si solariile. In prezent se inceraca o marire a nr de sere prev cu echipamente de modif a climatului. In pepinierele mari in care se fac cercetari asupra cresterii si dezvoltarii puietilor se mai foloseste un sp adapostit numit fitotron(casa de vegetatie). In fitotron se verifica cap de rezistenta a puietilor diferitelor specii la regimuri climatice nefavorabile iar pe de alta parte crearea de cond optime pt puieti astfel incat cresterile sa fie cat mai mari.

35Mediile de cultura in spatiile adapostite

In sp adapostite se urmareste amelioarea fact de vegetatie. In rasadnite se asigura o amelioarea a temp atmosferei ca urmare a start de gunoi de ferma. Ca urma a rectiilor biochimice temp poate ajunge la cca 70s timp de 4-5 zile dupa care temp coboara si se mentine constant timp indelungat la val 25-30sC. Prin urmare in rasadnite semanaturlie pot fi facute din timpul iernii. In caz solariilor semanaturile pot fi facute cu 3-4 sapt mai devreme deoarece temp din solarii inreg val mai mari cu 3-5s fata de cele din afara. Umid din patul nutritiv din sol sau umid atm umid atm trebuie mentinuta la min 70%. Umid din patul nutritiv sa fie optima si accesibila. E indic sa se adm in faza de semanatura o cant de apa de 0.5-1 l /m² zilnic. Dupa aparitia plantulelor poate fi rarita administrarea de apa astfel la 2-3 zile se aplica 4-5l/m². in sp adapostite se util pt patul nutritiv panant de telina, gunoi de ferma alterat si humus pe padure. La solarii se fol turba blonda de sphagnum. La fertilizare se administreaza 0.5-1.5 kg ingrasamant complex la m³ de turba. La noi pt solarii se realiz pat nutritiv din: -humus de molid-50%, -ace de molid 30% -humus de fag 20%. In caz unor tehnologii de vf recurge la cult de tesuturi, de nuclei care se fac in solutii. La aceste culturi li se zice hidroculturi. Pe fundul vaselor cu sol resp se introduc mat inerte: caramida arsa, piatra casanta, mat plastice.

36Alegerea terenului pt pepiniere

Referitor la amplasament exista 2 posibilitati: -amplasarea in reg de provenienta a materialului de multiplicat -amplasarea inafara reg de provenienta. Terenul e de dorit sa fie: -plan si cu o inclinare de 1-5s pt a asigura drenarea apelor in exces.

Daca nu se gaseste teren cu inclinare de 1-5s e necesara terasarea terenului pana la 0 inclinare de 3-5s. In reg de munte e de dorit ca terenul sa fie amplasat in treimea mijlocie a versantului si expozitie insorita.

In reg de dealuri terenul se amplaseaza tot in treimea mijlocie a versantului si la expozitii semiisorite sau semiumbrite.

La campie terenul e necesar sa se amplaseze la marginea unei paduri pt a o feri de vanturi puternice, daca nu exista se infiinteaza perdele de protectie. Solul sa fie zonal, profund, bogat textura mijlocie, mijlocie spre usoara cu fertilitate mijlocie spre superioara.

Trebuiesc evitate solurile grele care sunt mai reci, se prelucreaza mai greu, se vatama radacinile la recoltare.

Intre sol grele si cele usoare se opteaza pt cele usoare cu toate ca acestea au alte neajunsuri. Pepiniera sa fie in apropierea unei localitati pt a avea la indemana forta de munca.

Pepiniera sa fie accesibila, adik sa aiba cai de transport, sa existe in apropiere osursa de apa.

37Suprafata si forma pepinierei orice pepiniera se infiinteaza pt a produce puieti. Pt stab necesarului de suprafata trebuie sa se indeplinseasca o serie de parametrii: S=N / n * v N-necesarul de puieti anulal n-indice de productie ce se exprima in buca de puitei / m² in cazul sp adapostite sau /ha in cazul culturilor in camp v-varsta. In caz cult in camp suprafata efectiva pt producerea puietilor trebuie mahorata cu intervalul de timp necesar ameliorarii(a) si intervalul de timp cat suprafata este ocupata de puieti(c). S=N / n *v (1+ a/c). Formul de calcul se aplica pt fiecare specie in parte si insumandu-le se obtine suprafat totala a pepinierei. La aceasta supraf se adauga supraf ocupata de drumurile din pepiniera, locuinta pepinieristului, magazii pt diverse materiale, cladiri administrative, cladiri pt cazarea muncitorilor. Pepiniera e bine sa aiba o forma de partat sau dreptunghi, dar rap intre lung si lat sa fie aproape de 1. pepinierele se imprejmuiesc cu plasa de sarma.

Organizarea terenului in pepiniera culturile din pepiniera trebuiesc organizate pe tehnologii de lucru. In fctie de aceste tehnologii se infiinteaza sectii de cultura: sectia pt culturi in camp, sectia de repicaj, sectia de altoire, sectia de butasire. Sectiile se impart in unitati numite sole sau campuri de asolament. Nr solelor=nr anilor din ciclu de productie-ameliorare (a+c). Solele se impart in tarlale, impartirea in tarlele se face doar in cazul pepinierelor mari. Tarlaua sa aiba 200m, latimea sa aiba ½ lungime. Sola are caracter de tarla. Pe o sola se produc puietii tuturor speciilor. In cazul unor sp deosebit de sensibile tarlaua se imparte in tablii, la nivelul carora se amenajeaza straturi, stratul fiind unitatea de baza. Orma unitatilor e de dreptunghi cu rap optim dintre L si l de 1:2.

38Factorii de vegetatie si productia de puieti

Mediul de viata al plantelor si productia de puieti

Mediul de viata e reprezentat de intregul complex natural sau artificial, in car pl cresc, se dezvolta si se reproduc. Acest complex e alc pe de o parte de determinanti ecologici. Determinantii au actiune fie directa, fie indirecta, asupra cresterii plantelor. Factorii de vegetatie (factorii ecologici) se grupeaza in: -factori climatici (caldura, precipitatii, vanturi) -factorii edafici (microorganismele si diferitele combinatii intre verigile biocenozei) Factorii de vegetatie prez nicte caract in fuctie de care se apreciaza influenta lor asupra puietilor. O prima particularitate este o variatie a factorilor. Variatia in timp determina periodicitatea anuala. Pe langa variatai periodica se inregistreaza fluctuatii ale facorilor climatici. Asemenea variatii neperiodice se pot solda cu efecte catastrofale asupra puietilor din pepiniera. In perioada de plantula culturile sunt cele mai vulnerabile. Var in sp se rec in cazul sp cu areal mare de rasp. O alta partic este nesubstitutia fact intre ei. Exista o lege a compensarii unor factori. Alta praticularitate: interdependenta de actiune a fact de vegetatie. Plantele recationeaza la rezultanta tuturor fact de vegetatie. Daca se remarca o carenta a unui factor si daca se actioneaza numai pentru optimizarea acelui factor imediat un alt factor va avea un caract limitativ pentru cultura instalata. A 4-a particularitate: acesti factori actioneaza in regim. In spatiile adapostite se ajunge la o ameliorare a regimului factorilor de vegetatie.

Lumina ca factor de vegetatie.

Lumina e absolut obligatorie in viata plantelor deoarece doar in prezenta ei are loc fotosinteza. Acest factor are o variatie pronuntata. Intensitatea luminii variaza iarna de la valori de 4000-5000 lucsi pana la 40.000-50.000 lucsi vara in timpul sezonului de vegetatie. Cerintele speciei fata de lumina sunt apreciate in temperament. Specii cu temperament de lumina: cvercinee, larice, pin silvestru, pin. In practica in cadrul culturilor din camp se poate face o valorificare mai buna aluminii. Este recomandabil ca randurile de puieti sa fie orientate pe directia N-S. In proc de fotosinteza importante sunt radiatiile cu lungimea de unda rosie, si galben-portocalie. Radiatiile albastre au rol in sinteza proteinelor. Durata luminii este un factor deasemenea esential. In functie de durata diurna a zilei influenteaza compensatia fact de vegetatie.

39Caldura ca factor de vegetatie.

Caldura influenteaza toate procesele chimice, fiziologice care au loc in natura. Pt intrarea in perioada activa trebuie sa se inregistreze temperaturi const de 10sC. Temp de 5sC in sol activeaza sistemul radicelar.

Procesele de fotosinteza si respiratie se intensifica odata cu cresterea temperaturii.

Aceasta crestere are loc proportionat pana la temperatura de 35sC.

Depasirea acestei temp duce la franarea proceselor mentionate. La 40sC procesele stopeaza iar la peste 50sC plantele mor.

Prin lucrarea solului este bine sa se realizeze 50% faza solida, 30% faza gazoasa si 20% faza lichida. Se recomanda administrarea de ingrasaminte organice. Mentinerea porozitatii optime determina o activitate microbiana buna.

Apa ca factor de vegetatie in prezenta apei are loc solubilizarea substantelor nutritive care sunt absorbite impreuna cu apa de catre sist radicelar. Apa intra in comp, in constituirea plantelor.

Pt culturile de puieti din pepiniera are loc un consum f mare de apa. Astfel plantele la un kg de masa organica se consuma sute de litrii de apa.

Din totalul apei absorbite numai cca 20% intra in alc plantelor, iar restul de 80% se elimina di planta. In prez apei au loc procesele fiziologice. In cazul deficitului de apa apare in faza de plantula fenomenul de ofilire.

La culturile din pepiniere fen de ofilire poate fi remarcat zilnic in zilele senine de vara.

E o ofilire temporara, insa in masura in care are loc un deficit permanent de apa poate deveni o ofilire permanenta si poat duce la uscarea culturilor, de accea se folosesc irigatiile cult in zilele calduroase.

40Substantele nutritive ca factor de vegetatie S-a constatat ca in corpul puietilor exista majoritatea elementelor chimice intalnite in natura. Dintre acestea unele pot avea rol nutritiv altele regulator, si unele de regulator si stimulator de crestere. Macroelemente: N, O, C, K , P, Na , Mg.

Direct din atmosfera plantele preiau C si O celelalte fiind preluate din sol.

N e preluat sub forma ionica din sol.

N ajunge in sol datorita descarcarilor electrice, a bacteriilor din sol.

Pt o buna nutritie se recurge la administrarea de ingrasaminte pe baza de azot. Unele ingrasaminte pe baza de azot se aplica prin stropiri asupra aparatului foliar.

La o buna aprovizionare cu N puietii au cresteri viguroase, aparatul foliar are o culoare inchisa. P stimuleaza procesul de germinare.

Potasiul (K) are ponderea cea mai mare, el contribuie la pregatirea puietilor pentru sezonul rece.

Aerul ca factor de vegetatie Din atmosfera puietii preiau O si C. Pentru intensificarea procesului de fotosinteza e de dorit ca ponderea C sa fie de 1%. Concentratia elem din sol difera fata de cea din atmosfera. In sol e de dorit ca concentratia O sa fie de 10%. Scaderea la 5% a O ar duce la aparitia plantulelor cu malformatii. Vaporii de apa sunt in cant mare in atmosfera solului decat in atmosfera libera. Pe seama vaporilor de apa, in zilele calduroase de vara in perioada nocturna vaporii vor condensa. Apa rezultata e preluata si retinuta sub forma de apa higroscopica care pe masura ce se acumuleaza trece ca apa capilara. Intr-un sez de veget se acumuleaza cant de sute de litrii (600 l).

41Ameliorarea fertilitatii solului in pepiniera.

Consideratii generale.

Solul e una din comp principale a biotopului care alaturi de climat asigura cond cresterii si dezvoltarii organismelor vii.

Solul constituie rezervorul de substante minerale, nutritive si a apei.

Capacit solului de aprovizionare sustinuta cu apa si subst min, nutritive, e apreciata prin fertilitate.

Se vorbeste de fertilitate naturala, si de una artificiala.

Cea naturala e rezultatul proceselor desfasurate in timp de procesul de solificare si care depinde de substrat, de insusirile chimice si fizice ale solului. In cazul solurilor necultivate avem o fertilitate initiala.

In cazul solurilor cultivate prin lucrarile terenului, aplicarea de ingrasaminte si irigare in sezonurile secetoase se defineste o fertilitate artificiala care se adauga la fertilitatea initiala.

42Lucrarea solului

Scopul si importanta lucrarii solului

Consecinta aplicarii lucrarii solului se realizeaza: pe adacimea lucrata, afanarea solului, maruntirea acestuia, inversarea orizonturilor, amestecarea lor. Afanarea e efectul pozitiv principal. In urma mobilizarii solului creste spatiul lacunar. In principiu prin lucrare se urmareste ca faza solida sa reprezinte 50% din volumul total, faza lichida 20% iar cea gazoasa 30%. In fuctie de modul de asezare a fragmentelor solului avem o porozitate acapilara si o porozitate de aeratie. Maruntirea solului e f imp in realizarea patului nutritiv. La o buna maruntire a solului se realiz un raport optim intre porozitatea capilara si cea de aeratie. Inversarea orizonturilor consta in aducerea din profunzime a unor soluri mai bine structurate si mai bogate si ingroparea startului de sol de la suprafata care in urma culturii devine mai putin structurat si care prezinta resturi de materiale vegetale: rizomi, tuberculi, radacini. Dupa aplicarea acestor procese de pregatire se intervine cu un proces de reasezare a solului. In timpul culturii efective solul se intretine pentru a nu se deteriora caracteristicile sale.

43Operatiile tehnice de lucrare a solului.

>>>>>>>>>>PARTEA I<<<<<<<<<<<<<<<<<

Oper tehnice de baza se aplica obligatoriu oricarui sol in vederea instalarii de culturi. Aceste operatii sunt: desfundarea si graparea. Oper auxiliare care se executa sau nu depinde de starea initiala a solului, ele pot fi aplicate inainte sau dupa operatiile tehnice de baza. Acestea sunt: cojirea si maruntirea telinei, cultivatia, tavalugirea.

Desfundarea se realizeaza dislocarea, mobilizarea, afanarea solului pe adancimea lucrata. Adancimea de lucru trebuie sa se coreleze cu lg max a radacinii puietilor, cu particularitatile climatului in care se gaseste terenul, cu starea initiala a solului, cu gradul de intelenire si imburuienare. Exista desfundare superficiala care se poate face pe o adancime de 20-30 cm si se adopta in cazul adoptari produceri puietilor de talie mica. Desfundarea normala se face pe o adincime de 30-50m si se adopta pt producerea puietilor de talie semimijlocie si mijlocie care se utilizeaza in lucrari de recunoastere.Desfundarea adinca se face pe adincimi>50cm si se adopta pt producerea puietilor de talie mijlocie si mare. Perioada de executie a lucrarii de desfundare se face in perioada de repus vegetativ in epoca de toamna sau de primavara. Se impun semanaturi de toamna in cazul cvercineelor, datorita per scurte de mentinere a potentei germinative. Desfundarea de toamna e recomandata ori de cate ori e posibila dat avantajelor multiple: -solul are un profil valurat a.i. apa rezultata din zapada e mai bine incorporata deoarece apa se topeste treptat; in zonele cu vanturi puternice acest profil opreste viscolirea zapezii. -regimul aerotermic e mai favorabil astfel ca incalzirea in profunzime a solului se face mai repede primavara. -in timpul iernii dat fen de inghet -dezghet se realizeaza o fragezire a solului care duce la realizarea unui pat nutritiv primavara de calitate.

44Operatiile tehnice de lucrare a solului.

>>>>>>>PARTEA II<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Desfundarea-CONTINUARE

Frecvent desfundarea superficiala se face la o cazma in cazul lucrarii manuale in pepiniere mici.

Uneori desfundarea e necesara sa se faca la 2 cazmale caz in care avem desfundare adanca. Calitatea araturii e conditionata de gradul de umiditate a solului. Desfundarea trebuie facuta cand solul e reavan. Calitatea araturii depinde deasemenea de forma cormanei, ceam mai indicata fiind forma elicoidala. Cormane semicilindrice se recomanda la sol cu textura usoara. O alta conditie pt calitatea araturii e adoptarea unui raport optim intre latimea si inaltimea brazdei. l/h=2/1 la desfundarea superficiala, l/h=1/1 la desfundarea normala, l/h=1/2 la desfundarea adanca.

Graparea urmareste sfaramarea bulgarilor. Operatia se realizeaza cu grape prevazute cu dinti. Efectul graparii depinde de viteza de lucru a agregatului, de forma dintilor. Graparea cu grape cu discuri e de calitate mai buna. In cazul sol textural-usoare nu e cazul sa se recurga la grape cu dinti sau discuri deoarece maruntirea se face doar cu un cadru lipsit de organe active.

Cojirea si maruntirea telinii se executa inainte de desfundare cu cultivatorul sau cu grape cu discuri.

Cultivatia Se executa cu cultivator cu dinti rigizi sau mobili. Cultivatia se poate face inainte si dupa desfundare. Se executa in per de repaus vegetativ si intimpul sez vegetativ in cazul ogorului negru.

Tavalugirea Apare necesara atunci cand prin grapare se ajunge la o afanare exagerata. Se executa prin parcurgerea terenului cu tavalugi. Aceasta operatie se poate face inaintea semanaturii si dupa instalarea semanaturii in cazul solurilor mai usoare, pentru realizarea unui contact bun intre seminte si particulele de sol pt desfasurarea optima a procesului de germinare.

45Sisteme de lucrare a solului in pepiniere

Sistemele de preg a solului trebuie sa precizeze operatiile de lucrare a solului si succesiunea in executie a diferitelor operatiuni. In cuprinsul pepinierelor avem de a face cu sisteme de lucrare a solului cu sau fara ogor. Prin notiunea de sol cu ogor se intelege o suprafata din cuprinsul pepinierei care este scoasa din procesul de productie a puietilor cel putin un an, ea fiind supusa unor lucrari ce vizeaza refacerea fertilitatii solului. Se recurge la lucrarea solului cu ogor in cazul pepinierelor permanente. In cazul pepinierelor volante se dopta sisitemul de lucru a solului fara ogor. In cazul sistemului cu ogor la noi se realizeaza in 2 variante: cu ogor negru si cu ogor ocupat. Sist cu ogor negru se aplica in condtii extreme: zone deficitare in umiditate. Acest sistem pres desfundarea adanca in epoca de toamna dupa recoltarea puietilor. Primavara se grapa solul pentru nivelare a.i. evaporarea sa fie minima. Toamna sau primavara se poate face desfundarea, pentru realizarea patului nutritiv, pentru inceperea unui lung ciclu de producere a puietilor. Sist cu ogor ocupat se utilizeaza in per de scoatere din cultura a suprafetei timp de un an. Mai intai se face desfundare de toamna sau primavara dupa recoltarea puietilor. Se grapa si se clutiva plante leguminoase care imbunatatesc solul cu elem minerale. Masa vegetala rezultata in urma cosirii e recomandat sa fie utilizata pentru compostare iar ultima coasa toamna se tavalugeste, se discuieste si se incorporeaza prin desfundare pentru refacerea rezervei interna a solului.

46Administrarea ingrasamintelor

Clasificarea ingrasamintelor.

Pt obtinerea unor produse valoroase de puieti rezerva solului trebuie sa fie bogata in substante minerale nutritive. Solurile din pepiniere pierd cantitati insemnate care greu pot fi refacute ca urmare a degradadrii rocilor constituente motiv pt care refacerea rezervei solului trebuie sa se administreze diferite substante bog in elemente nutritive usor accesibile plantelor care se numesc ingrasaminte. Sunt numeroase motive pt care se recurge la o clasificare a acestora: 1)-dupa natura lor >organice-materii de natura organica aflata in diferite faze de degradare-alterare. Cel mai cunoscut e gradul de forma, compostul, ingrasamant verde >chimice-sunt utilizate in general sub forma de zacaminte >biologice-preparate care contin microorganisme indeosebi bacterii. Prin activitatea acestora se faciliteaza descompunerea si degradarea materiei minerale => forme accesibile plantelor, descompunerea mat organice,imbog solului in humus si majorarea rezervei in N usor asimilabil. 2)-dupa numarul elementelor nutritive continute ingrasamintele simple comtin un singur element mineral nutritiv iar cele binare si ternare contin 2 respectiv 3 (N, P, K). Ingrasamintele chimice complexe => pe cale industriala= rezultatul unor relatii chimice. Ingrasamintele mixte se realizeaza prin amestecul unor ingras simple fara a avea loc rel chimice. 3)-dupa modul cum actioneaza: >cu actiune lenta-actiune de durata, se mai numesc ingrasaminte de baza. >cu actiune imediata-se administreaza in plin sezon de vegetatie sub forma de ingrasaminte stadiale, prin solubilitatea in apa se administreaza asupra aparatului foliar rezultand ingrasaminte extraradiculare. Dupa forma de conditionare pot fi in stare bruta su in forma granulata care preungeste mult eficacitatea lor in sol.

47Stabilirea nevoilor de aplic a ingrasamintelor.

Trebuie cunoscuta precis rezerva solului in nitranti si dupa aceea sa se stabileasca dozele de adm. In principiu la infiintarea noii pepiniere se iau in cons sol fertile bogate in apa. Din acest punct de vedere se considera solurile bine aprovizionate daca N-6% P₂O₅ min 8 mg/100g sol, K₂O-12mg si Mg-4 mg. Datele obtinute s-ar putea sa nu arate carenta unor substante ca urmare se recomanda o analiza repetata a solului.analiza se efectueaza inaintea instalarii si dupa recoltarea puietilor. Prin diferenta se stabileste consumul de catre puieti pe specii. In acelasi scop se recurge la analiza chimica a puietilor cultivati. Analiza chimica a frunzelor, respectiv diagnoza foliara e o metoda de investigare si apreciere a necesitatii aplicari ingrasamintelor tot mai larg folosite in ultima vreme. Prin aceasta analiza se pune in evidenta carenta unor elemente nutritive. Analiza chimica a semintelor perimite sa se traga concluzii cu privire la cerintele plantelor fata de elem nutritive, cel putin in primul an de crestere. Metoda culturilor comparative se aplica in mod obisnuit la studiul fenomenelor biologice complexe. Poate servi si la stabilirea nevoilor de ingrasaminte in pepinierele forestiere. In acest scop dupa o tehnica experimenatala se delimiteaza suprafete de proba in cuprinsul unor culturi care intereseaza si in care se aplica ingrasaminte de natura varita si in doze diferite.

48Ingrasaminte organice continutul de humus- ca regula generala ponderea humusului e de 6-8% din total (mull, mull moder cu C/N = 10-15). Influenta benefica a humusului e complexa.

Gunoiul de ferma ofera plantelor substante nutritive in forme usor asimilabile si imbogateste solul in humus si alti compusi organici cu efecte stimulatoare asupra cresterii puietilor. El contine 64-79% apa, 14-32% mat organica, 2.2-6.5 % elemente minerale nutritive(N, K₂O,P₂O_5, CaO).

Compostul e ingrasamant organic care poate fi preparat in pepiniere forestiere din diverse mat organice ca: buruieni, litiera, humus brut, turba. La aceste materii organice se adauga gunoi de ferma, descompunerea e accelerata si caliatea compostului sporeste. Materialul de compostat trebuie sa contina 70-75% apa, 1.2% N, si bacterii de fermentare aeroba, apoi sa fie maruntit si omogen amestecat. Compostarea dureaza de la 5-6 luni la 2-3 ani, in functie de nat mat org folosite si conditille de fermentatie asigurate.

Ingrasamantul verde e ingrasamant valoros, se recomanda sa se utilizeze la compatare, si la ultima productie rezultata se incorporeaza in sol. Ph lor ar trebui sa fie de min 5 daca nu se administreaza amendamente. Turba: e un amestec de resturi vegetale, semidescompuse. Se extrage din turbariile care se form in reg cu umiditate mare, din zonele inalte sau joase. Turba de mlastina cu grad mare de descompunere in stare maruntita poate fi incorporata direct in sol ca ingrasamant, inlocuind la nevoie cu succes gunoiul de ferma.

Humusul de padure sub forma de mull sau moder constituie un f bun ingrasamant organic, indicat atat pentru culturi de camp si cat mai ales pt pregatirea amestecurilor folosite ca pat nutritiv in spatiile adapostite. Mranita provine din descompunerea avansata a gunoiului de ferma, fata de care e mai bogat in substante minerale nutritive. Se fol de obicei ca ingrasamant localizat in amestecuri cu nisip, aplicat cel mult pe spatiul rigolelor semanate.

Mustul de balegar este lichidul care se scurge din gunoiul de ferma din urina animalelor. E f bogat in elemente nutritive indeosebi N, K.

Gunoiul de tarla e indicat mai cu seama in pepinierele de munte greu accesibile. In acest scop tarla se aseaza in apropierea pepinierei si gunoiul rezultat se fol ca ingrasamant asemenea gunoiului de ferma.

49Ingrasaminte chimice(minerale)-ingrasaminte cu N, P, K

Ingrasaminte cu azot (N) dupa forma in care e cont azotul ingrasamintele pot fi amoniacale(NH₃) respectiv ingrasaminte nitrice (NO₃) si amidice NH₂. Cele amoniacale se caracterizeaza printr-o actiune relativ mai lenta pentru ca prin oxidare azotul ajunge sub forma nitrica. Azotul nitric reactioneaza curand dupa administrare. In nutritia artificiala la inceput se utilizeaza Salpetru de Chile (Na NO₃) si sulfat de amoniu. Sulfatul de amoniu e o sare a unui acid puternic cu o baza slaba.

Recatia fiziologica e acida, usor solubila, continutul in substanta activa 20-21% N. In urma descompunerii poate avea efect toxic datorita acumularii de H₂SO₄.

> NH₄Cl - reactia fiziologica acida prin descompunere => Cl. 24-25% N

> NH₄NO₃ - 32-33% N, ingrasamant stadiar, cu reactie usor acida.

> NaNO₃ - 15-16% N, ingrasamant stadiar Na inlocuieste Ca in complexul absortil motiv pentru care in urma inmuierii solului duce la cristalizare.

> KNO₃ - ingrasamant primar complex 13%Na 40%K. Se consuma integara de catre plante.

> CO(NH₂)₂ - ureea- ingrasamant stadiar 46.6%N, concentratie f slaba 0.5%

50Ingrasaminte chimice(minerale)-ingrasaminte cu N, P, K

Ingrasamant cu fosfor (P) Baza de material primar o constituie rocile sedimantare, sarurile de Ca ale H₃PO₄. se recomanda fosfatii naturali de origine marina. Solubilitate f slaba. Pt cresterea accesibilitatii plantelor se recurge la tratarea fosfatilor naturali cu acizi puternici si la temperaturi inalte.

> faina de fosfati - roca naturala macinata- continutul in P: -28-35% P₂O₅ si 24-34%CaO

> superfosfatul - obtinut prin tratarea fosfatilor naturali cu acid sulfuric. Pondere in P: 16-18% P₂O₅ si 28% CaO si 11-12% S

> fosfatul bicalcic - se obtine prin tratarea in mediul apos a fosfatilor naturali, fiind maruntiti cu HCl si neutralizarea solutiei de fosfat monocalcic cu lapte de var. E un ingrasamant bogat in anhidrida fosforica. 38-42% P₂O₅ si 35-40% CaO. Are o solubilitate mai mare decat superfosfatul.

> zgura lui Thomas - rezulta ca produs secundar in industra metalurgica, la prelucrarea fontei in otel. Contine pe langa fosfor(14-17%P₂O₅) si Ca(45-54%CaO) alte elemente ca: Fe, Mn, B, Cu, Co. Actiune zgurelor si a fosfatilor naturali este progresiva si prelungita.

Continutul ridicat de Ca face zgura lui Thomas deosebit de importanta pt solurile cele mai acide.

Ingras chim(min)-ingras cu N, P, K

Ingrasaminte cu potasiu (K) se obtin folosind ca sursa de mat prime zacamintele naturale de saruri potasice intalnita sub forma unor amestecuri de cloruri, sulfati, sau de cloruri si de sulfati.

Cele mai intalnite saruri potasice sunt silvinitul si kainitul. Silvinitul e un amestec de silvin(KCl) si halit(NaCl). In stare bruta sarurile potasice se fol mai putin ca ingrasamant

> Clorura de potasiu se obtine de regula prin prelucrarea silvinitului, este o sare cristalizata de culoare alba, higroscopica, cu reactie fiziologica acida. Contine 60-62% K₂O

> Sarea potasica=> din amestecarea clorurii de potasiu cu saruri naturale. Contine peste 50% K₂O.

> Sulfatul de potasiu - se prezinta ca o sare de culoare alba nehigroscopica. Contine 48-50% K₂O si are reactie fiziologica acida.

> Patenkali - sulfgat dublu de potasiu si magneziu. E ingrasamantul potasic cel mai raspandit in tarile central-europene. Contine 26-30% K₂O si 8-12% MgO

> Carbonatul de potasiu - contine 68% K₂O si are reactie fiziologic-bazica. Ingrasamintele potasice se administreaza de regula impreuna cu cele fosfatice, toamna la finele iernii sau primavara. Ionii de K sunt usor retinuti de complexul absorbant al solului.

CUPRINS:

1Maturitatea pl lemnoase si varsta de fructificare

2Factorii determinanti ai procesului de fructificare

3Seminologie forestiera

4Fenofazele procesului de reproducere

5Fenofazele de reproducere si periodicitatea fructificatiei

6Unitati zonale si terit de recoltare

7Cartarea seminologica si alegerea arboretelor surse de seminte. >>>>Partea I<<<<

8Cartarea seminologica si alegerea arboretelor surse de seminte. >>>>Partea II<<<<

9Rezervatii de seminte

10Livezi de seminte (plantaje de seminte)

Bazele ameliorarii genetice ale sem

Instalarea livezilor de seminte

11Ingrijirea si conducerea bazelor seminologice

Lucrari aplicate in rezervatii

12.Prognoza fructificatiei

13.Evaluarea fructificatiei

14Recoltarea fruct, con si semintelor

Epoca de recoltare

15Metode de recoltare

Mijloace si tehnici de lucru le recoltare

16Prelucrarea fructelor uscate

Prelucrarea fructelor carnoase

17...Extragerea sem din con

18Conditionarea semintelor

19Controlul calitatii semintelor

Notiuni privind certificarea si clasif mat de reprod generativa. P. I<<<<

20Notiuni privind certificarea si clasificarea materialului de reproducere generativa. P.II<<

21Formarea probelor pt testarea calitatii sem

22Insusirile fizice ale semintelor

23Determinarea capacitatii de germinatie prin metoda fiziologica

__________________> <_____ _______ ______ ______

24Determinarea potentei germinative

25Organizarea controlului calitatii semintelor si standardizarea lotului

26Pastrarea semintelor

Fenomene ce pot avea loc in masa semintelor

27...Conditii de pastrare a semintelor.

28Depozitarea, ambalarea si transportul semintelor

29Pregatirea semintelor pt semanare

Particularitaile procesului de germinare la semintele speciilor lemnoase

30...Fortarea semintelor

Proc hidrotehnic Proc mecanic

31Stratificarea semintelor

32PEPINIERE SILVICE

Organizarea pepinierelor

Clasif pepinierelor si a sortimentelor de puieti

33Material biologic de multiplicare

Modalitati de prod a puietilor

34Spatii si medii de cultura in pepiniere

Spatii deschise si mediu natural de cultura

Spatii adapostie folosite in pepiniere

35Mediile de cultura in spatiile adapostite

36Alegerea terenului pt pepiniere

37Suprafata si forma pepinierei

Organizarea terenului in pepiniera

38Factorii de vegetatie si productia de puieti

Mediul de viata al plantelor si productia de puieti

Lumina ca factor de vegetatie.

39Caldura ca factor de vegetatie.

Apa ca factor de vegetatie

40Substantele nutritive ca factor de vegetatie

Aerul ca factor de vegetatie

41Ameliorarea fertilitatii solului in pepiniera.

Consideratii generale.

42Lucrarea solului

Scopul si importanta lucrarii solului

43Operatiile tehnice de lucrare a solului. P. I

44Operatiile tehnice de lucrare a solului. P.II

Desfundarea-CONTINUARE

Graparea, Cojirea si maruntirea telinii,

Cultivatia, Tavalugirea

45Sisteme de lucrare a solului in pepiniere

46Administrarea ingrasamintelor

Clasificarea ingrasamintelor.

47Stabilirea nevoilor de aplic a ingrasamintelor.

48Ingrasaminte organice

49Ingrasaminte chimice(minerale)-ingrasaminte cu N, P, K

Ingrasaminte cu azot (N)

50Ingras chimice(minerale)-ingras cu N, P, K

Ingrasamant cu fosfor (P)

Ingras chim(min)-ingras cu N, P, K

Ingrasaminte cu potasiu (K)