Notiuni generale despre silvicultura

NOTIUNI GENERALE DESPRE SILVICULTURA

1.1. Definirea, scopul si sarcinile silviculturii

Termenul romanesc silvicultura are originea latina si s-a format din doua cuvinte :

silva-ae, care inseamna padure si

cultura-ae, care se refera la cultura, cultivare

Termenul de padure are, de asemenea, origine latina, palus-udis, si se refera la mlastini acoperite cu trestie sau terenuri acoperite cu arbori forestieri.

Resursele forestiere se constituie in fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestiera. Fondul forestier cuprinde padurile, terenurile afectate impadurii si cele care servesc nevoilor gospodariei silvice (terenurile pentru administratie silvica, drumurile si alte cai de acces in padure, pepinierele silvice, rachitariile, terenurile neproductive, etc.). Vegetatia forestiera din afara fondului forestier cuprinde raristile subalpine, vegetatia forestiera din interiorul localitatilor, perdelele forestiere, aliniamentele, etc.

Silvicultura este definita ca stiinta care studiaza legile si procesele de viata ale padurii si stabileste masurile capabile sa-i sporeasca productivitatea si sa-i intensifice functiile protectoare. Cu alte cuvinte, silvicultura are ca obiect de studiu cunoasterea padurii precum si precizarea si fundamentarea masurilor tehnice specifice de dirijare a dezvoltarii sale in spatiu si timp, in conformitate cu scopurile gospodariei silvice.

De aici rezulta si cele doua parti constitutive ale padurii

a)      Studiul padurii (silvobiologia) care se ocupa cu studiul padurii ca ecosistem.

b)     Silvotehnica (silvicultura aplicata, cultura padurii) care studiaza fundamentele teoretice si metodologice ale masurilor biotehnice de intemeiere, conducere - ingrijire, exploatare -regenerare a padurii, precum si reconstructie ecologica.

Obiectul silviculturii il constituie padurea iar scopul silviculturii este de a pune la indemana celor ce activeaza in gestionarea durabila a resurselor forestiere, a cunostintelor, tehnicilor si tehnologiilor necesare in vederea apararii, optimizarii si valorificarii produselor acesteia.

1.2. Date despre fondul nostru forestier

Pe teritoriul tarii noastre padurile au ocupat cea mai mare intindere in trecut. Se estimeaza ca acestea au ocupat cca. 80% din suprafata uscatului. Se apreciaza, de asemenea, ca padurile de stejar pure si amestecate, care se gaseau din silvostepa in regiunile deluroase aveau cea mai mare intindere (56%).

Sub influente antropice, care s-au manifestat inca din epoca fierului,, in Romania padurile au pierdut continuu din intindere.

Actualmente suprafata fondului nostru forestier este de 6,37 milioane ha, adica 26,7% din uscat. Pe mari regiuni geografice se estimeaza ca in regiunea montana se gaseste 58,5% din suprafata paduroasa, in regiunea deluroasa si colinara 32,7%, in timp ce la campie si in lunci doar 8,8%. Daca raportam suprafata fondului forestier la populatia Romaniei rezulta ca avem in medie 0,27 ha padure pe cap de locuitor, ceea ce confera o pozitie slaba in Europa si in lume (tabelul 1). Volumul mediu al padurilor Romaniei este relativ ridicat (215 m3/ha) situand tara noastra pe locul 4 in Europa.

Tabelul 1

Situatia fondului forestier in tarile europene

Resursele forestiere actuale prezinta unele particularitati distincte si anume:

Este de remarcat o accentuata asimetria a padurilor tarii pe mari unitati de relief, desi acestea din urma sunt aproape simetric repartizate pe teritoriul tarii;

Zonele cele mai intens populate de la ses sunt si cele mai sarace in vegetatie forestiera;