POLITICI, INSTITUTII
SI INSTRUMENTE PENTRU ÎMBUNATATIREA CONDITIILOR
DE GESTIONARE DURABILA A PADURILOR
Conturarea obiectivelor unei politicii
forestiere specifice perioadei de tranzitie spre economia de
piata si intocmirea unei note de orientare strategica
pentru perioada respectiva s-au realizat prin doua lucrari
intocmite cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite pentru
Alimentatie si Agricultura - FAO, in anul 1994
si, respectiv, in 1998. Editii succesive ale
strategiei dezvoltarii silviculturii s-au intocmit in 1995,
1996, 1999 si 2001. O noua versiune a celei din urma,
intitulata "Politica si strategia de dezvoltare a sectorului
forestier din Romania(2001-2010) " a fost elaborata in anul
2005, cu participarea unor specialisti ai Bancii Mondiale.
Obiectivul major al politicii forestiere
este gestionarea durabila a padurilor si intensificarea rolului
acestora in viata social-economica a tarii. Alte
obiective importante, specifice actualei perioade de tranzitie, le
constituie accelerarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate
asupra terenurilor forestiere si crearea conditiilor specifice
economiei de piata in sectorul forestier.
3. Ca
obiective pe domenii de activitate sunt de retinut urmatoarele:
-
apararea patrimoniului forestier national si cresterea
suprafetei ocupate de vegetatie forestiera, in scopul
restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor
de dezvoltare zonala/rurala;
-
conservarea si ameliorarea biodiversitatii ecosistemelor
forestiere;
-
accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale
ecosistemelor forestiere in raport cu cresterea cerintelor
societatii fata de padure;
- in
domeniile exploatarii si prelucrarii lemnului se
urmareste adaptarea capacitatilor de productie la
resursele de lemn disponibile si cresterea eficacitatii
prin modernizarea si dotarea adecvata a unitatilor de
profil.
-
valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale
padurii, in concordanta cu principiile si
exigentele dezvoltarii durabile.
O trasatura esentiala a
politicii forestiere este aceea ca fondul forestier este considerat bun de
interes national, indiferent de natura proprietatii asupra
padurilor si asupra terenurilor afectate gestionarii lor.
5.
Pentru atingerea obiectivelor mentionate mai sus, gospodarirea
fondului/patrimoniului forestier trebuie sa se faca in spiritul
principiilor gestionarii durabile adoptate la Conferinta de la
Helsinki pentru protejarea padurilor in Europa din 1993, iar modul
de realizare a acestui deziderat trebuie sa fie urmarit prin sistemul
pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a
padurilor. Acest sistem de criterii si indicatori a fost adaptat la
specificul padurilor si silviculturii romanesti, potrivit
recomandarilor Conferintelor pentru protejarea padurilor din
Europa de la Lisabona (1998) si Viena
(2003).
6. Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in
perioada 2001-2010 vizeaza transpunerea in practica a
obiectivelor de baza ale politicii forestiere. Ea este structurata pe
unele obiective strategice generale la nivelul intregului sector
forestier, cu dezvoltari adecvate pe patru componente distincte:
i)silvicultura; ii)exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului;
iii) marketing; iiii)cercetare, invatamant si
formarea profesionala continua. Se au in vedere cu
precadere: modificarile regimului de proprietate in domeniul
padurilor; adaptarea cadrului institutional la noile conditii
social-economice; asigurarea integritatii fondului forestier si
cresterea suprafetei impadurite; pastrarea cadrului
natural si ameliorarea diversitatii biologice; crearea
relatiilor specifice economiei de piata in sectorul
forestier; cooperarea intersectoriala si internationala
in domeniu.
7.
Obiectivele de baza si principalele caracteristici ale politici
forestiere si ale strategiei de dezvoltare a sectorului forestier sunt
reflectate in Codul silvic din anul 1996 si in alte acte
normative emise de forul legislativ, de guvern, de autoritatile
publice centrale care raspund de agricultura, silvicultura
si mediu. De asemenea, multe din aceste obiective sunt incluse in
planurile de actiune ale autoritatilor respective si ale
institutiilor implicate in gestionarea
padurilor.
8.
Dat fiind insa ca transformarile privind regimul de
proprietate asupra terenurilor forestiere sunt in curs - pana
acum au fost retrocedate catre fostii proprietari sau urmasii
acestora circa 55% din suprafetele ce trebuie retrocedate - si dat
fiind ca aceste transformari au implicatii profunde asupra institutiilor
din sector si asupra constituirii relatiilor, inclusiv
intersectoriale, specifice economiei de piata, se impun noi
actiuni de ordin legislativ, administrativ si normativ (respectiv de
regim silvic) prin care sa se asigure gospodarirea
rationala a padurilor si a celorlalte terenuri cu
vegetatie forestiera, in conditiile social-economice
specifice perioadei de tranzitie si in
perspectiva.
9. Pentru dezvoltarea adecvata a cadrului de
reglementari si a cadrului institutional din sectorul forestier
si pentru crearea instrumentelor necesare ameliorarii
conditiilor de gestionare durabila a padurilor tarii,
se impun urmatoarele actiuni:
- Coordonarea unitara a politicilor
si strategiilor din sectorul forestier la toate nivelurile de
activitate: silvicultura, exploatare, prelucrare si
comercializare a lemnului.
- Adaptarea legislatiei silvice la
noile conditii social-economice si la cerintele
gestionarii durabile a padurilor, armonizarea ei cu
legislatia specifica a Uniunii Europene si cu acordurile
internationale la care Romania este parte semnatara.
- Revizuirea si promovarea actelor
normative privind administrarea in regim silvic a fondului forestier
national prin ocoale silvice, indiferent de natura
proprietatii.
- Adaptarea cadrului de reglementare specific
activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la
cerintele privind protectia si conservarea mediului.
- Reglementari privind
incurajarea asocierii proprietarilor de paduri private, precum
si a agentilor economici din exploatarea, transportul si prelucrarea
lemnului, in organizatii profesionale sau patronale.
- Promovarea de norme si
reglementari specifice agentilor economici din sector, in
vederea favorizarii unor activitati performante.
- Reglementari privind preluarea de
catre autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura a coordonarii strategice a exploatarii
lemnului, ca activitate cu implicatii directe asupra gestionarii
padurilor.
- Elaborarea si promovarea unor
mecanisme si instrumente de administrare si control bazate pe
principiile economiei de piata si a existentei
proprietatii private asupra terenurilor forestiere.
- Revederea structurilor de
administratie silvica in raport cu modificarile
intervenite in privinta formelor de proprietate
(redimensionarea activitatii RNP, infiintarea altor
forme/structuri de administrare, dimensionari, criterii).
- Corelarea structurilor de administrare
si control cu organizarea amenajistica si cadastrala
pe unitatile de productie si ocoale silvice,
indiferent de forma de proprietate.
- Modernizarea sistemului
informational al administratiei silvice centrale si locale.
- Ameliorarea continua, pe linia
implementarii gestionarii durabile a padurilor, a normelor
tehnice din silvicultura.
- Modernizarea si adaptarea
sistemului informational al silviculturii si folosirea ca
subsistem al acestuia a Sistemului Informatic Geografic (GIS) pentru
gestionarea padurilor tarii.
- Realizarea inventarului forestier
national.
- Perfectionarea sistemului
informational (cadastru) forestier in concordanta cu
cerintele cadastrului general.
- Modernizarea sistemului de amenajare a
padurilor si intarirea rolului amenajamentului
in asigurarea durabilitatii ( unitati de
gospodarire; continuitatea, conditie minima a
durabilitatii etc.).
- Urmarirea modului de implementare a
gestionarii durabile prin intermediul sistemului de criterii si
indicatori pan-europeni de gestionare durabila a padurilor,
adaptati specificului silviculturii romanesti.
- Ameliorarea si adaptarea, in
acest scop, a sistemului de indicatori statistici din sectorul forestier.
