In atentia colegilor ingineri silvici de la APM-uri,

Completare la proiectul de norme de amenajare a padurilor cu cerintele de conservare a diversitatii biologice in arii protejate

PRECIZARI SUPLIMENTARE PRIVIND AMENAJAREA PADURILOR CU FUNCTII SPECIALE DE PROTECTIE

6. Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului

si ecofondului forestier

In padurile destinate ocrotirii integrale a naturii (1.5a, 1.5c, 1.5d,1.5e) din parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise prin lege recoltarile de masa lemnoasa, inclusiv prin taieri de igiena si lucrari de ingrijire, precum si alte activitati care ar putea deregla echilibrul ecologic (pasunatul, turismul, fertilizarile etc.). Pot fi intreprinse numai unele cercetari de specialitate aprobate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane. In consecinta, aceste paduri nu vor fi incluse nici la reglementarea procesului de productie lemnoasa.

Padurile destinate ocrotirii naturii prin amenajamente si prin studii aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, (1.5b, 1.5f, 1.5.i, 1.5.j, 1.5.k.) nu vor fi incluse la reglementarea procesului de productie lemnoasa. Pot fi prevazute in planul lucrarilor de ingrijire, pentru a fi parcurse cu taieri de igiena si cu alte lucrari care nu afecteaza functia respectiva.

Cu justificari temeinice, prin amenajament pot fi trecute in regim de ocrotire si alte paduri de valoare deosebita: paduri naturale-pluriene de valoare exceptionala, arborete din categoria padurilor in curs de epuizare si disparitie etc. Sub aceasta forma pot fi ocrotite padurile destinate sa devina rezervatii de diferite categorii in conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului.

In zonele de conservare speciala a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, delimitate din punct de vedere al necesitatii de conservare stricta a ecosistemelor naturale si a diversitatii biologice se interzice orice forma de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/sau de conservare.

Exceptiile vor fi prevazute de planurile de management pentru fiecare parc national sau parc natural, care va reglementa in amanunt regimul de protectie si zonarea detaliata, in zonele de conservare speciala.

Zonele de conservare speciala sunt asimilabile integral sau pot include rezervatii stiintifice, rezervatii naturale, inclusiv de tip peisagistic, monumente ale naturii, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica.

Padurile de protectie a parcurilor nationale si a altor arii protejate (1.5 l, 1.5 m, 1.5 n) pot fi incluse la reglementarea procesului de productie lemnoasa in urmatoarele conditii: sa li se poata aplica tratamentele prevazute pentru categoriile functionale respective (anexa 3); sa se asigure conservarea genofondului local; sa nu se aplice tehnologii care ar putea afecta echilibrul ecologic peste capacitatea de suport a respectivelor ecosisteme.

In cazul identificarii in arborete a unor zone cu valori naturale deosebite (specii monumente ale naturii - tisa, zambru, sau arbori foarte batrani de dimensiuni mari), a unor zone cu o ridicata valoare peisagistica, conditii de vegetatie deosebite sau zone care servesc ca    locuri de reproducere a animalelor de interes comunitar, zonele vor fi conservate in starea naturala existenta.

La aplicarea tratamentelor in parcurile nationale si parcurile naturale se urmareste impactul minim asupra peisajului natural.

Pana la aprobarea planului de management pentru fiecare parc national si parc natural, in suprafetele situate in afara zonelor de conservare speciala se permite aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor.

In parcurile nationale se pot aplica: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive cu perioada lunga de regenerare, tratamentul taierilor rase in benzi sau in parchete mici, in cazul molidisurilor pure si arboretelor de plop euroamerican, si tratamentul taierilor in crang in salcamete si zavoaie de plop si salcie. In parcurile naturale se mai pot aplica si tratamentele taierilor succesive si progresive clasice sau in margine de masiv.

Tratamentul taierilor gradinarite - este aplicabila in arboretele constituite din specii cu temperament de umbra, arborete de productie superioara si mijlocie, cu structura pluriena sau relativ pluriena pe versantii cu panta redusa pana la moderata (bradeto-fagete, amestecuri de rasinoase cu fag, fagete si molidisuri naturale). Aplicarea taierilor gradinarite ia caracterul unor lucrari de transformare spre gradinarit in codrul regulat sau arboretele naturale cu predominarea anumitor categorii de varste.

Tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit - in arboretele echiene si relativ echiene cu varsta sub 110 ani. Intensitatea primelor 2 taieri de transformare nu va trebui sa depaseasca fiecare 10-14%. Intensitatea urmatoarelor taieri va putea sa creasca treptat, cel mult pana la 17-18% pe masura diversificarii structurii, reusitei procesului de regenerare si cresterii stabilitatii arboretelor. Interventiile pentru extragerea arborilor in cadrul tratamentului se vor face numai decenal, in cadrul cupoanelor stabilite.

Tratamentul taierilor cvasigradinarite - se aplica in primul rand in padurile din zona tampon a parcurilor nationale constituite din brad, fag si molid. Se caracterizeaza ca fiind cu perioada lunga de regenerare (40-60 ani). Numarul taierilor pentru fiecare puncte de regenerare este 3, numarul total al taierilor cu care se parcurge fiecare arboret variaza intre 6 si 8, functie de lungimea perioadei de regenerare adoptata.

Tratamentul taierilor progresive cu perioada lunga de regenerare - se aplica in fagete, amestecuri de rasinoase cu fag, bradete, amestecuri de brad cu molid. Perioada de regenerare este cuprinsa intre 30-40 ani (Florescu, I, 1981), indepartarea arboretului batran facandu-se treptat si pe masura ce semintisul instalat devine apt a prelua functiile de protectie indeplinite de vechiul arboret. Se recomanda realizarea regenerarii naturale in 5 faze, intensitatea la primele interventii fiind mai reduse.

Lucrarile speciale de conservare in ariile protejate urmaresc conservarea diversitatii biologice si asigurarea indeplinirii functiilor de protectie prin mentinerea structurilor optime necesare pentru indeplinirea acestor functii.

Lucrarile speciale de conservare pot include efectuarea lucrarilor de igiena, inclusiv recoltarea produselor accidentale (doboraturi, atacuri ai daunatorilor biotici ai padurii), in functie de obiectivele de management a ariei protejate. Se pot promova nuclee existente de regenerare naturala prin efectuarea de interventii de intensitate redusa strict necesare mentinerii sau dezvoltarii in continuare a semintisurilor respective.

Recoltarea de masa lemnoasa prin lucrarile de conservare se fac la intervale de timp de 10 ani, iar procentul de recoltare pe deceniu nu va depasi 4%.

In portiunile in care prin exploatarea unor arbori s-ar provoca vatamari mari, cu consecinte grave asupra starii arboretelor si respectiv asupra indeplinirii de catre acestea a functiilor de protectie, inclusiv a peisajului, se vor executa numai taieri de igiena si accidentale strict necesare.

In arboretele situate pe pante mai mari de 40s, pe stancarii, grohotisuri, precum si pe terenurile inmlastinite se fac interventii numai cu aprobarea Consiliului stiintific si aviz de mediu.

Anexa 1

INCADRAREA VEGETATIEI FORESTIERE

IN GRUPE, SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE

Grupa I Vegetatia forestiera cu functii speciale de protectie

Subgrupa 1.5. Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si

ecofondului forestier.

Legenda

---------- INLOCUIRE

---------- ANULAT

1.5.a. Paduri din zona de conservare speciala a parcurilor nationale si a

parcurilor naturale (T I).

1.5.a. Paduri destinate conservarii resurselor genetice (T I).

1.5.b. Paduri propuse ocrotirii provizorii (T II).

1.5.c. Paduri constituite in rezervatii naturale ( T I).

1.5.d. Paduri constituite in rezervatii stiintifice (T I).

1.5.e. Paduri constituite in rezervatii peisagistice (T I).

1.5.f. Paduri de protectie a monumentelor naturii (T II).

1.5.g. Paduri destinate cercetarii stiintifice (T II).

1.5.h. Paduri constituite in rezervatii seminologice (T II).

1.5.i. Paduri destinate ocrotirii unor specii rare din fauna (T II).

1.5.j. Paduri seculare, virgine si cvasivirgine, de valoare deosebita (T II).

1.5.k. Parcuri dendrologice si arboretumuri (T II).

1.5.l . Paduri de protectie a parcurilor nationale (T I, III).

1.5.m . Paduri de protectie a parcurilor naturale (T IV).

1.5.l. Paduri din parcuri nationale neincluse in categoriile functionale

1.5 a, c,d,e. (T I, III)^* Sunt inlocuite cu 1.5.l .

1.5.m. Paduri din rezervatii ale biosferei neincluse in categoriile

functionale 1.5 a,c,d,e. (T IV). Sunt inlocuite cu 1.5.m

1.5.n. Paduri din parcuri naturale neincluse in categoriile functionale

1.5 a,c,d,e. (T IV) Sunt inlocuite cu 1.5.m

7.10. Restrictii privind stabilirea recoltelor de lemn

pentru padurile supuse regimului de ocrotire integrala si

celui de conservare deosebita

Potrivit celor mentionate anterior, in padurile incadrate legal in sistemul de ocrotire integrala a naturii (tip functional I) recoltarile de masa lemnoasa sunt interzise, cu exceptia cazurilor in care, prin cercetari de specialitate aprobate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane, asemenea interventii se considera necesare in scopul ocrotirii genofondului si ecofondului respectiv.

Pe baza observatiilor de teren, prin amenajament si prin studiile sumare de amenajare se vor indica situatiile in care se impun lucrari speciale, precum si natura lor (igiena, ingrijire etc.), precizand ca, pentru executarea acestor lucrari, organele silvice trebuie sa solicite aprobarile legale.

Pe teritoriul parcurilor nationale si a parcurilor naturale, orice interventie se face cu respectarea legilor referitoare la arii protejate.

In cazul padurilor din grupa I functionala supuse regimului de conservare (tip functional II), pentru care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa - produse principale, se va intocmi o evidenta a arboretelor in care se impun lucrari de conservare, pe categorii functionale, precizandu-se volumul lemnos de recoltat pe durata deceniului de aplicare si cel mediu anual, precum si natura interventiilor de conservare necesare, tinandu-se seama de urmatoarele considerente:

- in cadrul lucrarilor speciale de conservare, volumul de extras din arboretele mature se va stabili de la caz la caz, in functie de necesitatea asigurarii permanentei padurii si a continuitatii functiilor de protectie ale acesteia, urmarind valorificarea corespunzatoare a nucleelor de semintis/tineret si inlaturarea treptata a elementelor din vechiul arboret, numai pe masura preluarii de catre noua generatie a functiilor respective;

- limita minima a extragerilor va fi corespunzatoare volumului care se impune a fi recoltat prin taieri de igiena; limita superioara poate diferi, de la caz la caz, in raport cu starea fiecarui arboret, impunandu-se insa ca extragerile care depasesc 10% din volumul pe picior sa fie temeinic justificate;

- in cazul arboretelor in care se inregistreaza scaderea evidenta a capacitatii functionale, se vor prevedea masuri de ajutorare a regenerarii, iar in portiunile cu declin ireversibil (uscari, degradarea pronuntata a coroanelor etc.) se vor crea nuclee de regenerare, in vederea asigurarii permanentei si functionalitatii ecosistemelor in cauza.

Pentru arboretele neexploatabile vor fi prevazute lucrari de ingrijire adaptate specificului de conservare, cu respectarea ,,Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor'.

In amenajament si in studiile sumare de amenajare se va mentiona ca volumele prevazute a se recolta din arboretele supuse regimului special de conservare au un caracter orientativ si ca nu vor fi incluse in cuantumul posibilitatii de produse principale si secundare, luandu-se insa in considerare la intocmirea bilantului de folosire a productiei lemnoase (cap. 14).