Pinul negru de Banat (Pinus nigra subspecia banatica) Raspandire  la nivel european

Originar din Europa de Sud- Est, este raspandit din Peninsula Iberica pana in tinuturile pontice:

• Spania, Franta - pin negru subspecia salzmannii
• Italia - pin negru subspecia laricio si arnold
• Croatia, Serbia, Austria - pin negru subspecia arnold
• Grecia, Bulgaria, Turcia - pin negru subspecia pallasiana
• Romania - pin negru subspecia banatica

Raspandirea  speciei in Romania:
Specia este raspandita in sud vestul tarii, aproximativ 90% din suprafata ocupata se regaseste in Parcul National Domogled Valea Cernei, iar 10 % in Parcul Natural Portile de Fier si in Geoparcul Platoul Mehedinti.     Regimul de protectie:

 Directiva 92/43/ EEC, a habitatelor, preluata in legea 462/2001 cu privire la managementul ariilor naturale protejate, stabileste regimul de protectie al habitatului Pinului negru de Banat ca habitat prioritar la nivel european.
Acest tip de habitat necesita a fi incadrat ca sit de importanta comunitara (SIC), iar ulterior in categoria zonelor speciale de conservare, care formeaza Reteaua NATURA 2000. Caracterizarea habitatului Formeaza arborete, palcuri, sau se afla diseminat pe stanci calcaroase, pe versanti slab inclinati sau verticali, de regula cu expozitie insorita. Prefera solurile superficiale, bazice, cu umiditate scazuta. Creste singur sau in asociere cu alte specii.In perimetrul Parcului National Domogled - Valea Cernei, au fost identificate suprafete cu pin negru reprezentand 1953 ha din care, in 624 ha pinul se gaseste in amestec cu specii de fag, mojdrean, paltin, gorun, carpen si altele.Suprafetele ocupate de pin negru sunt  intre 6 ha si 550 ha si se situeaza la altitudini cuprinse intre 500 m si 1200 m.
In suprafete mai mici sau exemplare izolate, pinul se gaseste pe peretii calcarosi, din bazinului superior al  Cernei pana la Baile Herculane. Clima Vaii Cernei
Temperaturi extreme : max : 38 °C; min - 27 °C
Precipitatii: max 1000 mm; min 800 mm
Vanturi predominante: din vest, dar in Valea Cernei cu o frecventa mai mare pe directiile N si S. Viteza medie a vanturilor este de 6,5 m / s.

Caracterizarea Pinului negru de Banat Pinus nigra subspecia  banatica  Borb. - P. Pallasiana Auct. Non Lamb. - Pin negru de Banat,  este un arbore cu coroana in tinerete alungit piramidala, iar la maturitate  devine larga, neregulata, tabulara, cu ramuri orizontale.
 Pinul negru de Banat se caracterizeaza prin:

• Diametrul trunchiului poate ajunge la 0,7 m, iar diametrul  proiectiei coroanei este de  12 m, cu asimetrie spre vale
• Inaltimea maxima 25 m, varsta maxima de 90 de ani
• Lujerii sunt galbeni-verzui pana la verzi-violacei
• Conuri sunt galben-ocru sau de un galben-verzui murdar
• Densitatea arborilor intr-un sit de suprafata medie are un numar de 280 arbori/ha
• Volumul de lemn al unui arbore poate ajunge la 2 mc
• Asociatii vegetale: Genisto radiatae-Pinetum nigrae
• Tip de ecosistem: Pinet  si rariste de pin negru cu  Vaccinium.

Factorii care pot afecta specia

Factori biotici:Defoliatori (omida paroasa a stejarului Lymantria dispar, omida paroasa a molidului Lymantria monacha, omida paroasa a pinului Dendrolimus pini, viespea cu ferastrau a acelor de pin Diprion pini), Gandacul de scoarta Ips acuminatus, Uscarea lujerilor de pin (ciuperca Sphaeropsis sapinea), Boala dungilor rosii la acele de pin (ciuperca Dothistroma septospora), Rugina veziculoasa a acelor de pin (ciuperca Coleosporium tussilaginis).Factori abiotici: Incendiile de padure (incendiul subteran, incendiul de litiera, incendiul de coronament), vatamari cauzate de vant si zapada, vatamari cauzate de lipsa de apa, vatamari cauzate de poluare.

Raspandirea  speciei
Specia este raspandita in Muntii Cernei si Mehedintilor (Domogled, Suscu) si pe Valea Dunarii la Tricule si la stancile Trescovat (Dumitriu-Tataranu, 1960).  
Caracteristicile speciei
 Pinus nigra  ssp. banatica Borb. - P. Pallasiana Auct. Non Lamb. - Pin negru de Banat,  este un arbore cu coroana in tinerete alungit piramidala, la maturitate larga, neregulata, tabulara, cu ramuri orizontale. Lujerii galbeni-verzui pana la verzi-violacei. Ace rigide. Conuri galben-ocru sau de un galben-verzui murdar.
       Aceasta subspecie este considerata ca fiind o unitate de tranzitie  intre P.nigra var. nigra si P.nigra var. caramanica. Se deosebeste de var. nigra  prin  forma coroanei, acele mai intunecate, mai rigide si mai intepatoare, lujerii galbui (nu brun-cenusii) si conuri galbene-verzui (nu brune-galbui). Se deosebeste de var. caramanica  prin lujeri mai inchis colorati, ace mai scurte, canale rezinifere mai numeroase si conuri mai mici, cu apofiza usor radiar-striata.
            Populatiile de pin negru de Banat sunt incadrate in trei tipuri de habitate: raristi de pin negru cu Syringa vulgaris, paduri- raristi de pin negru cu Genista radiata si paduri-reristi de amestec de pin negru si foioase Vaccinum myrtillus.
            Factorii care influenteaza starea de sanatate si buna dezvoltare a pinului negru
            Factori biotici
Lymantria dispar (omida paroasa a stejarului) - ataca foioasele in general, fiind cel mai prolific defoliator al acestora.  In anul 2005, in zona Bailor Herculane a fost semnalat un atac masiv de Lymantria dispar , fiind afectate toate speciile mentionate anterior, dar nu mai sus de altitudinea de 700 m.
Lymantria monacha (omida paroasa a molidului) - afecteaza mai ales molidul, dar si speciile de pin si brad. Atacul se inregistreaza in perioda aprilie-iulie, acele fiind roase partial sau in intregime. Pinul negru este cel mai rezistent dintre rasinoase, se poate reface si dupa o defoliere de 90%.
Dendrolimus pini (omida paroasa a pinului insecta ataca arborete  tinere si batrane de pin, care vegeteaza mai greu. Atacul de toamna este mai slab si are loc in partea superioara a coroanei. Atacul de primavara cuprinde intreaga coroana si avanseaza de jos in sus si dinspre interiorul spre exteriorul ei.
Diprion pini: (viespea cu ferastrau a acelor de pin ataca pinul silvestru, pinul negru, pinul strob preferand arbori cu varste intre 40-100 ani. Larvele rod acele de pin  care se ingalbenesc,  se rasucesc si cad.
Ips acuminatus - gandacul ataca varfurile si ramurile pinilor batrani, tulpinile celor tineri, precum si portiunile mai subtiri ale pinilor.
Cydia conicolana - in Romania insecta a fost semnalata numai pe conuri de pin negru. Frecventa este slaba sub 5% din conuri infestate) iar potentialul de vatamare este destul de scazut, o larva vatamand, in medie, doar 6-8 seminte.
Factori abiotici
Incendii de padure - habitatul pinului nagru de Banat a fost afectat de un incendiu in luna august 2000. Incendiul a pornit din cauze naturale (traznet) din unitatea de productie VI, u.a. 109, a durat aproximativ 20 de zile  si a afectat o suprafata de 90 ha.
Vatamari cauzate de extremele de temperatura - pot afecta procesele fiziologice fundamentale ale plantei (infrunzirea, inflorirea si fructificatia). Pinul negru este deosebit de rezistent la scaderi bruste de temperatura supravietuind pana la - 64 sC.
Vatamari cauzate de vant si zapada - sunt cauzate de vanturi puternice sau de zapada si au ca efect ruperea lujerilor, a ramurilor si dezradacinarea arborilor. Pinul negru de Banat este adaptat, in timp, unor conditii climatice aspre iar asemenea vatamari sunt rar intalnite.
            Vatamari cauzate de lipsa de apa - lipsa de apa  asociata cu temperaturi ridicate determina seceta din sol, aparand  fenomenul de ofilire. Pinul negru de Banat existent pe Domogled se confrunta cu temperaturi mari la nivelul solului, accentuate si de substratul calcaros, si cu lipsa de precipitatii. Efectul se vede mai putin la nivelul arborilor maturi cat, mai cu seama, la nivelul regenerarii naturale.
           Vatamari cauzate de poluare - in vecinatatea statiunii turistice Baile Herculane este de luat in considerare efectul emanatiilor  rezultate din functionarea motoarelor cu ardere interna. Efectul asupra vegetatiei forestiere se manifesta prin reducerea cresterilor si debilitarea arborilor pe care ii face mai vulnerabili la  vatamarile mecanice mai sus amintite.

DESCRIEREA SI CARTAREA
TIPURILOR DE HABITATE FORESTIERE DIN SITUL PINULUI NEGRU DE BANAT DE PE TERITORIUL PARCULUI NATIONAL "DOMOGLED - VALEA CERNEI"

1. DESCRIEREA TIPURILOR DE HABITATE

Pe intreaga suprafata a  sitului  pinului negru de Banat, de 1953,1 ha, aflata pe teritoriul  parcului national "Domogled - Valea Cernei au fost identificate 7 tipuri de habitate forestiere . Primele trei habitate (1-3) au ca specie majoritara pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica)  iar urmatoarele patru  (4-7) au in compozitie pinul negru de Banat, instalat pe portiunile mai  insorite, cu roca la suprafata  ale  respectivelor habitate. Procentul de participare este cuprins intre 10 si 30
Primele trei habitate au fost descrise si in materialul transmis anterior.

1. Raristi de pin negru cu Syringa vulgaris

Corespondente:
 NATURA 2000 :  9530  Submediteranean pine forest with endemic black pines;
 EMERALD: 4266  Banat and Pallas pine forests;
 CORINE: -
 PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
 EUNIS:  G3.562 Banat pine forests.
ASOCIATII VEGETALE: Genisto-radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum nigri banatici-junipereum, Pinetum banaticum - Syringeum nanae (dupa Georgescu 1934), 3212  Rariste de pin negru cu arbusti (dupa Pascovschi si Leandru 1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: -

Raspandire: Muntii Mehedinti, pe Muntele Domogled (Varful Serban si Varful Soimu).

Suprafete:  de ordinul a sutelor de hectare.

Statiuni:

1. Altitudini : 1100-1200 m.
2. Clima : Tm=6,5sC; Pm=1150-1200mm;
3.  Relief: versanti cu inclinare slaba-medie si expozitii insorite, local stanci si bolovani;
4. Substrat: calcare
5. Sol:  de tip rendzinic, in general superficial, local mijlociu adanc, scheletic, eubazic, hidric echilibrat, eutrofic.

Structura fitocenotica :  Fitocenoze complexe de raristi de arbori in pajiste edificate, in principal, de specii submediteraneene, carpato-balcanice si endemice.
Stratul arborilor : Raristea arborilor este  compusa in plafonul superior din pin negru (Pinus nigra  ssp. banatica) cu consistenta redusa (25-40%) si inaltimi de 15-22 m, in plafonul inferior din exemplare mai mult arbustive de Carpinus orientalis, C .betulus, Fraxinus ornus, F. excelsior, Tilia platyphyllos, Acer platanoides, A. pseudoplatanus, A. campestre, Pyrus pyraster, Sorbus dacica, S. borbasii, S. torminalis  cu acoperire de 10-15% si inaltimi de 3-8 m.
Stratul arbustilor: bogat in specii: Syringa vulgaris, Juniperus communis, Viburnum lantana, Rosa pimpinellifolia, R. pendulina, R. canina, Cotoneaster integerrima, C. nebrodensis , Chamaecytisus hirsutus, Cotinus coggygria. Are acoperire de 5-25 %.
Stratul ierburilor si subarbustilor:  bogat in specii sudice, in special endemisme carpato-balcanice este reprezentat printr-o pajiste deasa edificata de Festuca panciciana. Are acoperire de -90 %.

Valoare conservativa: foarte mare

Compozitia floristica:
Specii edificatoare: pentru raristea de arbori Pinus nigra ssp. banatica; pentru pajiste Festuca panciciana .
Specii caracteristice: Syringa vulgaris, Sorbus dacica, Iris reichenbachii.
Specii endemice, rare, periclitate: Colchicum haynaldi, Dianthus banaticus, Linum uninerve, Thlaspi banaticum, Astragalus depiessus, Cephalaria laevigata Centaurea atropurpurea, Futillaria orientalis, Genista januensis, Hypericum rochelii, Stipa pulcherima.
Alte specii importante: Achillea crithmifolia, Acinos alpinus ssp. majoranifolius, Allium flavium, A.montanum, Asperula tenella, Asyneuma canescens, Bromus riparius, Coronilla varia, Cardunus crispus, Dactylorhiza sambucina, Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum, Euphorbia epithymoides, Erysimum odoratum, Galium purpureum, Helianthemum nummularium, Jovibarba heuffelii, Jurinea glycacantha, Iris pumila, Minutaria setacea, Ornithogalum sp.,  Peltaria alliacea, Pericedatum longifolium,, Poa badensis, Potentilla arenaria sst. Tommasiniana, Sempervirum marmoreum, Seseli gracile, Sesleria rigida, Teucrium chamaedris, Thalictrum aquilegifolium, Traunsteineria globosa, Trifolium alpestre, Thymum jankae, Verbascum chaixii ssp. austriacum, Veronica crassifolia  s.a. 2.  Paduri-raristi de pin negru cu  Genista radiata

Corespondente -
NATURA 2000 :  9530  Submediteranean pine forest with endemic black pines; EMERALD: 4266  Banat and Pallas pine forests;
CORINE: -
PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
EUNIS:  G3.562 Banat pine forests
ASOCIATII VEGETALE: Genisto-radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum nigri banatici-orni, Pinetum nigri banatici- sessilis (dupa Georgescu 1934), 3211  Pin negru cu mojdrean pe calcar; 3213 Amestec de pin negru cu foioase,  pe calcar  (dupa Pascovschi si Leandru 1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: 4871 Pinet de pin negru cu  Sesleria  ( Donita si col. 1990)

Raspandire: Muntii Cernei si Mehedinti
 
Suprafete:  de ordinul a  1000 - 1500 ha.

Statiuni:

1. Altitudini : 300-1100 m.
2. Clima : Tm=10,3 - 6,5sC; Pm= 970 - 1150 mm;
3. Relief: abrupturi stancoase, versanti puternic inclinati cu roca la suprafata sub forma de grohotis marunt;
4. Roca: calcar;
5. Sol:  de tip rendzinic, superficial, puternic scheletic, lipsind pe alocuri, eubazic, hidric deficitar vara, eutrofic; 

Structura fitocenotica :  Fitocenoze edificate de specii submediteraneene, carpato-balcanice si endemice.
Stratul arborilor :  compus in plafonul superior in principal din pin negru (Pinus nigra  ssp. banatica) cu consistenta variabila (30-70%) si inaltimi de 20-26 m la 100 ani si coroana sub forma de umbrela. Local pot participa in plafonul inferior  Quercus petraea, Tilia tomentosa, T. platyphyllos, Acer platanoides, Corylus colurna, Sorbus torminalis, Carpinus orientalis  si frecventpeste tot Fraxinus ornus.
Stratul arbustilor:  slab dezvoltat (acoperire 10-15%), compus din Rosa pimpinellifolia, R.pendulina, Cotinus coggygria Cornus mas Rhamnus cathartica, R.saxatiles  Cotoneaster integerrimus, C. nebrodensis, Sorbus cretica, S. borbasii, Lonicera xylosteum, Chamaecytisus hirsutus, Genista radiata ;
Stratul ierburilor si subarbustilor:  slab dezvoltat (acoperire 5-15%), bogat in specii sudice cu areal larg, carpato-balcanice si specii endemice mai numeroase.

Valoare conservativa:  foarte mare

Compozitia floristica:
Specii edificatoare:  Pinus nigra ssp. banatica;
Specii caracteristice: Genista radiata, Sesleria rigida;
Specii endemice, rare, periclitate:  Athamanta turbith ssp. Hungarica, Campanula grosserii, Cerastium banaticum, Coronilla emerus ssp. Emeroides,  Dianthus banaticus, Edrajanthus graminifolius ssp. Kitaibelii,  Genista januensis, Primula auricula ssp. Serratifolia, Scabiosa columbaria ssp. banatica,Thlaspidacicum ssp. Banaticum, , Thimus comosus, Veronica crassifolia;
Alte specii importante: Arabis hirsuta, A. procurrens, Asperula cynanchica, Brachypodium   pinnatum, Campanula persicifolia, C. rotundifolia ssp. Kladniana, Coronilla varia, Digitalis ferruginea, Gallium mollugo, Oryzopsis virescens, Peucedanum longifolium, Primula veris ssp. columnae, Poa nemoralis, Rubus canescens, Saxifraga marginata, Smyrnium perfoliatum s.a.; pe stanci Asplenium ruta-muraria, A. trichomanes.

3. Paduri-raristi de amestec de pin negru cu foioase cu Vaccinium myrtillus

Corespondente:
 NATURA 2000 :  9530  Submediteranean pine forest with endemic black pines; EMERALD: 4266  Banat and Pallas pine forests;
PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
EUNIS:  G3.562 Banat pine forests
ASOCIATII VEGETALE: Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum banatici myrtilli (Georgescu 1934),   Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (Pascovschi si Leandru 1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: 4871 Pinet  si rariste de pin negru cu  Vaccinium  ( Donita si col. 1990)

Raspandire: Pe Valea Cernei, la Sapte  Izvoare

Suprafete:  de ordinul a  zeci de  ha.

Statiuni:

1. Altitudini : 170-300m.
2. Clima : Tm=10,0 - 9,5sC; Pm= 700 - 750 mm;
3. Relief: versanti inclinati cu diferite expozitii.
4. Roca: granit;
5. Sol:  litosol superficial, scheletic, oligobazic, hidric echilibrat, oligotrofic;

Structura fitocenotica :  Fitocenoze edificate mai ales din specii nemorale europene, cu amestec de specii submediteraneene..
Stratul arborilor :  compus in plafonul superior din pin negru (Pinus nigra  ssp. banatica) cu consistenta  de 0,6-0,7  si inaltimi de 15-20 m. Frecvent mai putin (pana la 0,4) in amestec exemplare de Quercus petraea, putin Fagus sylvatica var. moesiaca, Tilia cordata, Fraxinus ornus, Populus tremula, Carpinus betulus.
Stratul arbustilor:  slab dezvoltat,  compus din  Cytisus nigricans, Camaecytisus hirsutus ;
Stratul ierburilor: compus mai ales din specii acidifite cu acoperire redusa (5-10%).
Stratul muschilor: bine dezvoltat mai ales in Valea Cernei pe granite.

Valoarea conservativa:  mare

Compozitia floristica:
Specii edificatoare:  Pinus nigra ssp. banatica , Quercus petraea;
Specii caracteristice: -
Specii endemice, rare, periclitate: Pinus nigra ssp. banatica
Alte specii importante:  Crespis pulchra, Deschampsia flexuosa, Dzanthus petraeus ssp. petraeus, Festuca heterophylla, Galium kitaibelianum, Hieracium lactucella, Leontodon autumnalis, L. hispidus, Linaria genistofolia, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Micromeria pulegium, Pteridium aquilinum, Trifolium medium, Thymus montanus, Verbascum densiflorum.
Briofite: Batramia pomiformis, Buxbaumia aphilla, Cephaloziella rubela, Dicranum spurium, Frulania tamarisci, Hylocomium brevirostre, Hypnum cupressiforme, Leucobryum glaucum, Pleuroschisma trilobata, Polytrichum attenuatum, P. piliferum, Scapania dentata.

 4. Paduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus (R4114)
(dupa Donita s.a. , 2005)

Corespondente:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvatica  forest (Aremonio - Fagion)
EMERALD: 141.1 Beech forests
CORINE: -
PALEARTIC HABITATS: 41.1D55 South Carpathian  Ruscus  beech forests
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Fago-Ornetum Zolyomi (1954), Carpino- Fagetum Pauca 1941 ssp. fagetosum orientalis Roman 1974
TIPURI DE ECOSISTEME: -

Raspandire: in muntii din sudul Banatului si vestul Olteniei, in etajul nemoral, subetajul padurilor de fag.

Suprafete: reduse, cateva mii de hectare

Statiuni:

1. Altitudini: 400-900 m.
2. Clima: T = 9-7°C, P = 900-1000 mm.
3. Relief: versanti cu diferite inclinari si expozitii mai mult insorite;
4. Roca: calcare, granite
5. Sol: de tip rendzinic,  mijlociu profunde-profunde, frecvent scheletice, slab acide, eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura fitocenotica :
Fitocenoze edificate de specii balcanice.

1. Stratul arborilor compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica, ssp. moesiaca, F. orientalis) cu amestec de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) si tei (Tilia tomentosa), iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpinus betulus) uneori si carpinita (C. orientalis); are acoperire de 80-100% si inaltimi de 25-28 m la 100 de ani.
2. Stratul arbustilor dezvoltat variabil, compus din Cornus mas, Crataegus monogyna, C. nigra, Rhamnus cathartica, Sorbus mougeorii, S. cretica, local Cotynus cogygria, Syringa vulgaris.
3. Stratul ierburilor si arbustilor, cu multe specii submediteraneene (Piptatherum virescens, Laser trilobum, Smyrnium perfopiatum) etc.

Valoare conservativa: foarte mare

Compozitia floristica: specii edificatoare:  Fagus sylvatica, Pinus nigra ssp. banatica. Specii caracteristice: Ruscus aculeatus.  Alte specii importante: Asperula taurina, Arabis hirsuta, A.turrita, Aremonia agrimonoides, Bupleurum praealtum, Calamintha sylvatica, Cardaminopsis arenosta, Carex pilosa, C.halleriana, Chamaecytisus ratisbonensis, Campanula persicifolia, Euphorbia polychroma, E. amygdaloides, Fritillaria lenella, Galium lucidum, G. odoratum, Genista tinctoria, Inula conyza, Knautsia drymeia, Lathyrus venetus, L. niger, Tanacetum corymbosum, T. macrophyllum, Lilium martagon, Orchis simia, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum. 5. Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) si alun turcesc (Corylus colurna ) cu  Knautia drymeia  (R4121)
(dupa Donita s.a., 2005)

Corespondente:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvatica  forest (Aremonio - Fagion)
EMERALD: 141.1 Beech forests
CORINE: -
PAL.HAB: 41.1D55 South Carpathian  Corylus colurna  beech forests
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Corylo colurnae-Fagetum (Jov. 1955)  Borh. 1963
TIPURI DE ECOSISTEME: -

Raspandire: in putine locuri din Banat (Muntele Domoglet, Sasca Montana) si Podisul Mehedinti, in etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.

Suprafete: reduse, cateva sute de hectare

Statiuni:

1. Altitudini: 200-500 m.
2. Clima: T = 10,5-9°C, P = 700-900 mm.
3. Relief: versanti de la slab la puternic inclinati, umbriti.
4. Roci: calcare.
5. Soluri: de tip rendzina, eutricambosol, profunde- mijlociu profunde, slab acide-neutre, eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si submediteraneene..

1. Stratul arborilor compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica, ssp. moesiaca,), alun turcesc (Corylus colurna), pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica),  tei (Tilia tomentosa), cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acer pseudoplatanus) iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpinus betulus), scorus (Sorbus domestica); are acoperire de 80-100% si inaltimi de 25-30 m la 100 de ani.
2. Stratul arbustilor slab dezvoltat cu exemplare de dezvoltat variabil, compus din Cornus mas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa pendulina, R. spinossima, Daphne mezereum.
3. Stratul ierburilor si arbustilor dominat de speciile florei de mull si specii sudice.

Valoare conservativa: foarte mare

Compozitia floristica: specii edificatoare:  Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Corylus colurna, Pinus nigra ssp. banatica.  Specii caracteristice:  Corylus colurna: Alte specii importante: Asperula taurina, Asarum europaeum, Arabis turrita, Anthriscus sylvestris,Brachypodium sylvaticum, Coronilla varia, Campanula rapunculoides, C. persicifolia, Dactylis polygama, Dentaria bulbifera,  Euphorbia amygdaloides, Fritillaria orientalis, Knautsia drymeia, Lathyrus venetus, Melampyrum nemorosum, Melica uniflora, Moehringia trinervia, Potentilla micrantha, Peltaria alliacea, Poa nemoralis, Scutellaria altissima, Stellaria nemorum, Thalictrum aquilegifolium, Viola reichenbachiana s.a.

 6. Paduri dacice de gorun (Quercus petraea),  fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus)  cu  Carex pilosa (R4123)
(dupa Donita s.a., 2005)

Corespondente:
NATURA 2000: 9170 Galio-Carpinetum oak-hornbeam forests
EMERALD: 141.1 Oak-hornbeam forests
CORINE: -
PAL.HAB: 41.1C14 Dacian carex pilosa oak-hornbeam forest
EUNIS: - G1.A166 Carpathian hairy sedge oak-hornbeam forest
ASOCIATII VEGETALE:
TIPURI DE ECOSISTEME:  5225 Gorunet cu carpen cu Carex pilosa, 4625 Goruneto-faget cu Carex pilosa

Raspandire: Pe toate dealurile peri- si intracarpatice din sudul si estul tarii, in etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.

Suprafete:  cca.  45.000 ha, mai ales in sudul tarii (35.000 ha).

Statiuni: Altitudini: 300-800 m. Clima: T = 9-6°C, P = 600-800 mm. Relief: versanti cu inclinari si expozitii diferite, mai mult umbrite la altitudini mici. Roci: variate, molase, marne, depozite luto-argiloase. Soluri: de tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slab-moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnari temporare de apa deasupra orizontului B, mezobazice.

Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale .

1. Stratul arborilor,  compus, in etajul superior din gorun (Quercus petraea, ssp.petraea, ssp. polycarpa, ssp.dalechampii), exclusiv sau in amestec cu fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica, ssp. moesiaca), cu exemplare de stejar pedunculat (Quercus robur), cires (Prunus avium), tei (Tilia cordata rar Tilia tomentosa) pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), in etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre) s.a. ; are acoperire 80-90% si inaltimi 20-27 m la 100 ani.
2. Stratul arbustilor dezvoltat variabil, in functie de umbrire, compus din Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Rosa canina rar Acer tataricum.slab dezvoltat cu exemplare de dezvoltat variabil, compus din Cornus mas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa pendulina, R. spinossima, Daphne mezereum.
3. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Carex pilosa cu elemente ale  florei de mull  (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea).

Valoare conservativa: moderata

Compozitia floristica: specii edificatoare:  Quercus petraea (Fagus sylvatica),  Pinus nigra ssp. banatica). Specii caracteristice -  Alte specii importante: Ajuga repans, Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus niger, L. venetus, Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis, Scrophularia nodosa, Stellaria holostea, Viola reichenbacjiana, Bromus beneyeni s.a.

 7. Paduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea)  si alun turcesc (Corylus colurna) cu  Paeonia dahurica  (R4142)
(dupa Donita s.a., 2005)
Corespondente:
NATURA 2000: -
EMERALD: -
CORINE: -
PAL.HAB: 41.7A153 Getic-pre-Carpathic Corylus colurna - sessile oak forest.
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Orno-Quercetum praemoesicum Roman 1974 subass. Coryletosum colurnae
TIPURI DE ECOSISTEME:  -

Raspandire: In podisul Mehedinti si in Muntii Aninei, in etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.

Suprafete: reduse, cateva sute de hectare.

Statiuni: Altitudini: 200-400 m. Clima: T = 11-9,5°C,  P = 750-850 mm. Relief: versanti mediu-puternic inclinati, insoriti. Roci: calcaroase. Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, mijlocii-profunde cu schelet eubazic, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene si caucaziene.

1. Stratul arborilor,  compus, in etajul superior din gorun (Quercus petraea, ssp.petraea, ssp.dalechampii,  ssp. polycarpa), alun turcesc (Corylus colurna), pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) si tei (Tilia tomentosa), iar in etajul inferior din mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita (Carpinus orientalis), carpen (Carpinus betulus)jugastru (Acer campestre), sorbi (Sorbus torminalis, S. domestica), par (Pyrus pyraster);  are acoperire de 70-100% si inaltimi de 20-25 m la 100 ani.
2. Stratul arbustilor,  bine dezvoltat, compus din Cornus mas, Crataegus monogyna.
3. Stratul ierburilor si subarbustilor, cu multe specii sudice, submediteraneene si cu o serie de specii nemorale.

Valoare conservativa: foarte mare.

Compozitia floristica: specii edificatoare:  Quercus petraea, Corylus colurna, Tilia tomentosa,  Pinus nigra ssp. banatica. Specii caracteristice - Alte specii importante:  Arum orientale, Campanula persicifolia, Dactylis polygama, Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Hordelymus europaeus, Lychnis coronaria, Lathyrus  niger, L.venetus, Myrrhoides nodosa, Paeonia dahurica, Potentilla micrantha, pipatherum virescens, Poa nemoralis, Tammus communis, Viola alba, s.a.

CARTAREA TIPURILOR DE HABITATE

RECAPITULATIA SUPRAFETELOR

Reconstructie ecologica

Istoricul dezastrului ecologic
Incendiul a avut loc in  luna august 2000 in unitatea de productie VI Domogled, la o distanta de 200 de m de poteca turistica ce face legatura intre Crucea Alba si Varful Domogledul Mic intr-un loc inaccesibil si a afectat parcelele 108, 109, 112, 113, 116.
Acesta a fost produs de cauze naturale, respectiv de traznet (cauza constatata de pompieri militari).
Zonele cuprinse de incendiu din unitatea de productie VI Domogled la data de 20.08.2000 sunt urmatoarele: u.a. 107, 108, 109, 110, 112, 113, 115, 116 avand o suprafata afectata de 90 de ha. De la data izbucnirii incendiului s-a actionat in medie pe zi cu forte cuprinse intre 120-170 de oameni, dintre care in medie s-a participat cu 100 de silvicultori si 40 pompieri, militari, etc.
Incendiul a pornit dintr-o zona inaccesibila in unitatea de productie VI, u.a. 109 din cauze naturale provocand un incendiu de litiera in portiuni cu pante de aproximativ 75 de grade. Focul s-a extins cu o viteza foarte mare in sus datorita curentilor ascensionali care au propagat focul pe rupturile tectonice in sus trecand dincolo de varful acestora, iar in jos a inaintat gravitational datorita lemnelor uscate, a conurilor de pin aprinse care s-au rostogolit in jos spre baza versantului. Zonele incendiate abrupte au avut foarte mult lemn uscat care a ars si a mentinut focare permanente ce au constituit surse de reizbucnire a incendiului.

Vegetatia si litiera foarte uscata a mentinut in unele locuri focul subteran care pe anumite portiuni a reizbucnit.
Pe versantii calcarosi datorita caldurii provocate de incendiu, bucati de stanca s-au dislocat si au cazut spre baza versantului, unde au facut dificila si uneori chiar imposibila supravegherea focului la baza versantului.
Din punct de vedere economic suprafata cu vegetatie forestiera, nu a avut pagube, singurele pagube produse fiind din punct de vedere stiintific si ecologic.
Au fost create noi flancuri de oprire a incendiului, astfel:

1. Pe tronsonul Crucea Alba - Fantana lui Jereleu a fost dispus un efectiv de 20 de silvicultori care au supravegheat valea Jereleului ca focul sa nu se extinda pe versantul vecin
2. Pe tronsonul Fantana lui Jereleu - Cantonul silvic Musuroaie a fost dispus un efectiv de 41 de silvicultori si 15 pompieri militari care au supravegheat baza versantului de focul care a reizbucnit undeva la mijlocul versantului
3. La Cantonul silvic Musuroaie 20 de silvicultori au creat o banda de protectie, care a fost realizata prin defrisarea arborilor de jos pana l avarful versantului
4. Pe tronsonul Varful Domogledul Mare - Varful Soimul a fost dispus un efectiv de 69 de silvicultori si 20 de pompieri militari de la Resita care au retinut focul ce se extindea spre Varful Domogledul Mare si spre Varful Soimul
5. Pe tronsonul Ogasul Feregari - Varful Soimul a fost dispus un efectiv de 190 de militari dintre care 135 de militari de la D.T. - Severin si 55 de militari de la Tg. Jiu, care au constituit un ultim flanc de oprire a focului
6. Sub ruptura tectonica dinspre oras a fost dispus un efectiv de 50 de militari de la Lugoj care au stins focul ce a coborat de pe ruptura
7. Fortele suplimentare ce s-au primit 50 militari de la Timisoara si 50 de militari de la Craiova au fost campati la Cantonul silvic Musuroaie, ca rezerve in caz de forta majora.

La aceasta actiune si-au mobilizat fortele pe langa Directia Silvica Resita cu 14 ocoale din 17, Prefectura Caras-Severin, Prefectura Mehedinti, M.A.N, M.I. (pompieri, jandarmi si graniceri). 
Incendiul a durat aproximativ 20 de zile si a afectat o suprafata de 90 ha de vegetatie forestiera constituita din pin negru de Banat si amestecuri a acestuia cu specii de foioase. Parcelele parcurse de incendiu au fost 108, 109, 112, 113, 116.
Din aceste parcele cea mai afectata a fost 108B, unde s-a produs uscarea arborilor pe picior pe o suprafata de 25 de ha. Pe restul suprafetelor, incendiul nu a afectat arboretul existent decat intr-un procentaj foarte mic, doar patura erbacee si subarboretul, producand pagube partiale, refacerea padurii fiind posibila in mod natural, pe o perioada mai lunga de timp.
Suprafata de 25 ha in reconstructie ecologica (parcela 108B) este fond forestier - proprietar Statul Roman, administrator Regia Nationala a Padurilor - Romsilva Bucuresti, Directia Silvica Resita prin Ocolul Silvic Baile Herculane. Se gaseste pe versantul stang al vaii Jelarau, altitudinea parcelei este cuprinsa intre 640-1100m, panta medie a terenului 40 G. Transversal parcela este strabatuta de mici vai seci cu lungimi de cca. 200m, latimi de 15m si adancimi de 3m. Pe intreaga suprafata sunt formate lapiezuri semiingropate. In zona medie si inferioara a vailor sunt grohotisuri.

Lucrarile de reconstructie ecologica constau in
1) Lucrari de curatire a terenului
Terenul ocupat de arborii arsi este supus lucrarilor de curatire ce constau in doborarea, curatarea, fasonarea si adunarea materialului lemnos uscat pe picior. Volumul de arbori care sunt taiati si evacuati se ridica la aproximativ 1741,5 mc, iar numarul lor la cca. 2115 bucati. Materialul lemnos provenit in urma lucrarilor de curatire, doborat si fasonat lemn de steri cu ferastraul mecanic Husqvarna se aduna cu bratele si se depoziteaza in gramezi pe cioate.
2) Pentru realizarea in anul 2006 si primavara anului 2007 a 25 de ha plantatii integrale sunt folosi 125.000 puieti si in urmatori 2 ani se vor efectua completari pe 15 ha cu pin negru de Banat (75.000 puieti).
Obtinerea puietilor s-a facut prin recoltarea conurilor, uscarea conurilor, dezariparea si vanturarea manuala a semintelor din rezervatia de seminte PI.N - F232 - 1 din parcela 89, Ocolul Silvic Baile Herculane.
Producerea puietilor de pin negru de Banat s-e realizeaza in solarul de la pepiniera Bradut de la Ocolul Silvic Bozovici si solarul de la Ocolul Silvic Baile Herculane. Dupa ce puietii sunt scosi din solar are loc sortarea acestora, iar cei care sunt apti sunt repicati in pungi de polietilena.
Puietii obtinuti in pungi sunt transportati de la Ocolul Silvic Bozovici la Domogled cu masini de teren (camion sau tractor) pana la cabana Musuroaie de unde urmeaza transportul manual cca 2100 m pana in zona de reconstructie ecologica.
Procedeul de plantare consta in eliminarea resturilor lemnoase si a litierei pe suprafata de 60x80 cm, saparea gropilor de 30x30x30 cm, dimensiuni echivalente cu marimea balului de pamant care rezulta in urma indepartarii pungii. Se folosesc 5000 puieti la un ha, compozitia este 100% pin negru de Banat, iar schema de cultura este de 2x1 m.
In urmatori ani 2008 si 2009 datorita pierderilor estimate (30%) la plantatii cauzate de interrelatia dintre puieti si mediu (socul de transplantare), actiunea unor factori naturali ale caror efecte nu pot fi evitate: ploi si viituri torentiale, grindina, seceta indelungata, alunecari de teren, ingheturi, se vor face completari pe 15 ha.

SISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT

Monitoringul integrat

 Din analiza situatiei de de teren, au rezultat principalele elemente ce sunt monitorizate, cu efect in mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor de pin negru si in acord cu prevederile Directive Habitate:

• Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de atac al daunatorilor (monitoring fitosanitar) asupra ecosistemelor de pin negru;
• Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de incendiu in ecosistemele de pin negru;
• Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a impactului turismului asupra ecosistemelor de pin negru;
• Parametrii privind regenerarea pinului negru si mentinerea arealului actual;
• Parametrii privind evolutia noilor arealelor cu impaduriri.

 Obiective:

Habitate forestiere

• Informatii generale privind sondajul
• Parcul national
• Ocolul silvic
• Unitatea de productie
• Unitatea amenajistica
• Numar sondaj
• Latitudine
• Longitudine
• Altitudine
• Inclinare
• Expozitie
• Varsta medie

• Informatii privind arborii  de pin negru monitorizati
• Nr. arbore
• Diametru
• Inaltime
• Inaltime elagata
• Diametrul proiectiei coroanei
• Defoliere 
• Decolorare
• Vatamari provocate de vanat
• Vatamari provocate de insecte
• Vatamari provocate de ciuperci
• Vatamari provocate de agenti abiotici - vant, zapada
• Vatamari provocate de agenti antropici 
• Vatamari provocate de incendii

Informatii privind factorii abiotici

• temperatura
• umiditate
• pH sol

 Flora

• compozitia floristica
• abundenta-dominanta speciilor
• nr. indivizilor in cazul speciilor de interes (Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia, Athamanta turbith ssp. hungarica, Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, Aquilegia nigricans, Coronilla emerus, Sorbus cretica, S. borbasii, S. dacica)
• inventarierea exemplarelor de pin pe clase de varsta, diametre, inaltime, se va urmari numarul de ramuri si forma coronamentului.

Nivele de transmitere a datelor

CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI

Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin, in parteneriat cu Directia Silvica a Judetului Caras-Severin, prin Administratia Parcului National Domogled-Valea Cernei, cu Primaria orasului Baile Herculane si cu Asociatia de Ecologie, Sanatate, Sport- Turism pentru Comunitatile Locale, deruleaza in perioada 1 iulie 2004-30 iunie 2007 proiectul LIFENAT04/RO/000225 Padurile de Pin Negru de Banat-Parte a Retelei NATURA 2000.

 Una din cele mai importante actiuni ale proiectului o reprezinta derularea unor schimburi de experienta in scopul promovarii siturilor Natura 2000.

Pentru responsabilii cu implementarea politicilor de mediu in tara noastra, aceasta actiune a proiectului este cu atat mai oportuna si are o importanta mai mare cu cat prin Tratul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana se prevede ca partea romana sa depuna pana la data aderarii lista completa cu propuneri pentru viitoarele situri ale retelei NATURA 2000 de pe teritoriul national.
Consideram ca in aceasta etapa, intalnirea a cat mai multor specialisti in domeniu, din tara si din strainatate, si a reprezentatilor a cat mai multor institutii implicate in derularea acestei masuri importante pentru Romania, este deosebit de benefica.

Astfel in perioada 03-05 martie 2006 a avut loc la Baile Herculane, Sesiunea de Comunicari "Schimburi de experienta pentru promovarea siturilor Natura 2000 in Romania', cu prezentare orala, la care au participat oameni de stiinta de la Universitati, Centre de cercetare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Agentiile pentru protectia mediului locale : Caras - Severin, Timis, Arad, Hunedoara din cadrul Regiunii 5 Vest, Agentia pentru protectia mediului Mehedinti si Gorj, Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Caras Severin, si Comisariatul Timis, reprezentanti ai Parcului natural Portile de Fier si a Parcurilor nationale Semenic Cheile Carasului, Cheile Nerei Beusnita , Domogled Valea Cernei, Directia Silvica Resita, Reprezentanti a unor Organizatii si Institutii din Franta care sunt implicate in implementarea Retelei NATURA 2000: Presedintele rezervatiilor naturale din Franta, Seful proiectului Natura 2000 in cadrul Directiei Regionale de Mediu Franta si consilierul resident pentru twining-ul de la Timisoara, responsabil cu Natura 2000 in cadrul Muzeului National de Istorie Naturala-Paris.
In cadrul sesiunii au fost prezentate urmatoarele lucrari :

• I. CHINCEA - Obiectivele si Etapele proiectului Padurile cu Pin negru de Banat - Parte a retelei Natura 2000''.
• I. COMBROUX - Elementele stiintifice necesare constituirii si managementului retelei Natura 2000.
• E. THIRY - Prezentarea twinning-lui din cadrul Regiunii 5 Vest.
• M. PATROESCU - Reteaua Natura 2000 - Coridor de conectivitate si spatiu de conservare.
• A. KISS - Importanta avifaunei in cadrul siturilor Natura 2000.
• C. SCHWOEHRER - Natura 2000 - evaluare si monitorizare.
• L. TERRAZ - Structurile si parteneriatele necesare pentru managementul siturilor Natura 2000 - desemnarea in vederea administrarii aficace prin colaborarea acestor parteneri.
• S. BANICA - Gestionarea si analiza datelor spatiale pentru administrarea ariilor naturale protejate si siturilor Natura 2000.
• G. ARSENE - NATURA 2000 in Romania 2006 - o integrare dificila.
• I. MAXIM - Baza de date Natura 2000 online.

Toate prezentarile au evidentiat ca Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate formate din :

1. Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform Directivei Habitate ( Directiva 92 / 43 din 1992 privind conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice)

SI

2. Arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea pasarilor salbatice),

ce are scopul sa mentina intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari).

In legislatia romaneasca aceste doua Directive sunt transpuse prin Legea nr. 462/ 2001 (pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice).
Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene.
In cadrul actiunii s-a organizat si o iesire in teren pe Valea Tesnei cu scopul observarii habitatul Pinului negru de Banat

PROGRAM
02-05 MARTIE 2006
"Schimburi de experienta pentru promovarea siturilor Natura 2000 in Romania"

Activitati permise in parcul national

• cercetarea stiintifica;
• educatia;
• turismul controlat;
• utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si / sau pasunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in interiorul parcului, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de administratia parcului;
• localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
• interventii pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice;
• interventii in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale si reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate;
• inlaturarea efectelor unor calamnitati;
• actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si de monitorizare a acestora;
• activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile (recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale);
• lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor tinere, lucrari de conservare si lucrari de igienizare;
• aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor (tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive cu perioada lunga de regenerare, tratamentul taierilor rase in benzi sau in parchete mici, in cazul molidisurilor pure si arboretelor de plop euroamerican, si tratamentul taierilor in crang in salcamete si zavoaie de plop si salcie);      
• alte activitati aprobate de administratia parcului si de consiliul stiintific.

Activitati permise in zonele de conservare speciala si situl Pinul negru

• cercetarea stiintifica
• educatia;
• turismul controlat;
• utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si / sau pasunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in interiorul parcului, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de administratia parcului;
• localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
• interventii pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice;
• interventii in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale si reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate;
• inlaturarea efectelor unor calamitati;
• actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si de monitorizare a acestora.

Activitati interzise in parcul national si situl Pinul negru

• desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate;
• schimbarea destinatiei terenurilor fara aprobarea structurilor de administrare;
• pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire fara aprobarea structurilor de administrare;
• activitati comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare;
• distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, constructiile, imprejmuirile, barierele, placile, stalpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajari aflate in inventarul ariilor naturale protejate;
• aprinderea si folosirea focului deschis in afara vetrelor special amenajate si semnalizate in acest scop de catre administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;
• abandonarea deseurilor in afara locurilor special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista;
• accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special amenajate;
• exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de conservare speciala ale parcurilor naturale;
• vanatoarea