Starea padurilor din Romania. Efecte majore ale defrisarilor in masa

I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA: EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

II.ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMANIEI

1. SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER NATIONAL

2. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER NATIONAL

III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR

1. Functiile padurii

2. Rolul padurilor in economie

IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII

1. DEFRISAREA - ROLUL PADURILOR IN PROTECTIA SOLULUI

2. Desertificarea - rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor.

V. STUDII DE CAZ IN ROMANIA

I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA.

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.

De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul "galopant" al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha.

Secolele II - III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.

Sec. X - XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.

(cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.

(cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.

(cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.

(cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.

(peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMANIEI :

1. Suprafata fondului forestier national

2.Structura fondului forestier national

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMANIEI

1. Suprafata fondului forestier national

Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentand 27% din suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europenecare au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria - 34%. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.

In conformitate cu raportarea statistica SILV 1, padurile Romaniei ocupau la data de 31.12.2005 suprafata totala de 6.390.536 ha.

Fata de situatia la 31.12.2004, suprafata fondului forestier national a crescut cu 8.385 ha.

Pe categorii de proprietate, suprafata fondului forestier national se prezenta astfel:

2.Structura fondului forestier national

Elemente de caracterizare a padurilor din Romania

a) Suprafata fondului forestier national

Suprafata fondului forestier national este de 6.390.536 ha si reprezinta 26.7 % din suprafata tarii. Media europeana este de 32.4%.

b) Terenurile acoperite de padure

Terenurile acoperite de padure au o suprafata de 6.232.964 ha.

Terenurile destinate nevoilor de cultura, administratie, drumuri forestiere, terenuri neproductive, ocupatii si litigii, scoateri temporare ocupa o suprafata de 157.572 ha.

c) Distributia padurilor pe forme de relief si etaje fitoclimatice

Distributia padurilor pe forme de relief

d) Distributia padurilor pe specii

e) Distributia padurilor pe clase de varsta

f) Distributia padurilor pe grupe functionale

Grupa I functionala - paduri cu functii de protectie si productie reprezinta 53.3% din suprafata padurilor.

Categoriile de protectie pentru arboretele incadrate in grupa I functionala

Grupa II- a functionala - paduri cu functii de productie si protectie reprezinta 46.7 % din suprafata padurilor.

g) Distributia padurilor pe tipuri functionale

* Nota

In tipul I functional nu sunt permise interventii silviculturale. Prin exceptie, in anumite situatii, acestea se pot realiza cu acordul Academiei Romane.

In tipul II functional sunt permise numai lucrari de conservare.

In tipurile III si IV functionale sunt permise tratamente intensive care promoveaza regenerarea naturala. Prin exceptie, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se pot aplica taieri rase.

In tipurile V si VI functionale sunt permise toate tipurile de tratamente.

h) Volumul total pe picior al padurilor

Volumul total pe picior al padurilor este de 1.341 milioane mc. Repartitia volumului total pe specii si categorii de specii se prezinta astfel:

Volumul pe picior, pe specii si categorii de specii a padurilor

h) Volumul mediu la hectar

Volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de 218 mc. Media europeana a volumul mediu la hectar este de 147 mc.

i) Cresterea medie anuala

Cresterea medie anuala este de 5 mc/an/ha. Media europeana a cresterii medii anuale este de 4 mc/an/ha.

j) Posibilitatea anuala

Posibilitatea anuala a padurilor Romaniei este de 20.3 milioane mc.

k) Suprafata de padure/loc.

Suprafata de padure pe locuitor este de 0,29 ha/loc, foarte apropiata de cea europeana care este de 0,30 ha/loc.

III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR

1. Functiile padurii

2. Rolul padurii in economie

III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR

1. Functiile padurii

Padurea indeplineste 3 mari functii:

Functii de protectie a mediului

Functii sociale de protectie

Functii de productie

In cadrul primei functii, cea de protectie a mediului, se delimiteaza :

functia hidrologica si de protectie a apelor

functia antierozionala a padurii

functia de protectie contra factorilor climatici

Functiile sociale ale padurii include:

functia recreativa

functia estetico - peisagistica

functia stiintifica a padurii

functia igienico-sanitara

Functia de productie a padurii include:

productia de biomasa vegetala

productia de biomasa animala

2. Rolul padurii in economie

Functia economica a padurilor

Padurile sunt o componenta majora a Capitalului Natural al tarii, fiind un factor principal de stabilitate ecologica.

In conformitate cu reglementarile legale, padurile apartinand domeniului public al statului, al unitatilor administrativ teritoriale si proprietatea privata a persoanelor juridice si fizice, prin amenajamentele silvice, sunt zonate functional pe grupe, subgrupe si categorii functionale si in raport de aceasta zonare se aplica modul de gospodarire al acestora.

Padurile au avut si au un rol istoric in dezvoltarea economica si sociala, fiind de o importanta strategica majora, producand venituri din exploatarea forestiera, din valorificarea

produselor lemnoase si nelemnoase ale padurii, furnizand locuri de munca pentru populatia rurala si in industria de prelucrare a lemnului (numarul de angajati din sectorul forestier reprezinta mai putin de 5% din numarul total de persoane angajate la nivelul intregii economii).

Cu toate ca padurile Romaniei ocupa o suprafata de numai 26,7% din teritoriul tarii (sub media europeana de 32%), ele indeplinesc multiple functii de natura ecologica si sociala. Alaturi de aceste functii, functia economica a padurii are o importanta deosebita fiind o resursa naturala indispensabila dezvoltarii durabile a tarii noastre.Valoarea economica a padurilor este data de volumul de masa lemnoasa pe picior care este de peste 1350 milioane m3. Important este faptul ca in structura masei lemnoase ponderea esentelor foarte valoroase din punct de vedere economic este majoritara, 39% rasinoase, 37% fag si 13% specii de stejari. Din totalul productiei silvice anuale, ponderea produselor lemnoase este de 70-75%, diferenta fiind obtinuta din valorificarea produselor nelemnoase ale padurii: plante medicinale, alimentare, tanante, colorante si ornamentale din flora salbatica, sub forma intreaga sau de radacini, rizomi, tulpini, ramuri, coaja, flori, frunze, fructe, seminte, muguri, precum si ciuperci, ferigi, muschi, licheni, rasini naturale, vasc, etc.

Padurile Romaniei au un important potential turistic si pentru vanatoare. In Romania mai exista peste 400 mii ha paduri virgine cu o valoare deosebita a resurselor din punct de vedere al biodiversitatii naturale. De asemenea, padurea asigura vanatul in stare vie, sau sub forma de produse: carne, piei, trofee si alte animale din fauna salbatica: melci, raci, pesti precum si alte vietuitoare acvatice.

Desi gestioneaza un mijloc fundamental de productie - pamantul - silvicultura, ca ramura economica, are o pondere foarte redusa in crearea venitului national (4-5% din produsul intern brut), iar exporturile nationale de lemn si de produse din lemn au fost de circa 1 miliard $ SUA, reprezentand 10% din exporturile totale la nivel national.

Desi padurile sunt o componenta majora a Capitalului Natural al tarii, efectele de protectie ale acestora nu sunt evaluate economic.

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Dialogul international despre paduri s-a focalizat pina acum in general pe aspectele binecunoscute ale gospodaririi durabile a padurilor, iar pe de alta parte declaratiile politice mai recente de importanta majora pentru paduri mentioneaza aspecte mai putin dezbatute: comertul, consumul si piata lemnului. Aceste lucruri au intarit importanta utilizarii durabile a lemnului, a consumului intelept si rational al resursei ca o componenta absolut necesara dezvoltarii sectorului forestier in intregul sau.

Lemnul este folosit pe scara larga la fabricarea diverselor produse finite, la fel ca si pentru producerea de energie in intreaga lume. Exista o competitie indelungata intre lemn si alte materiale cum ar fi: produsele sintetice, betonul, otelul, ceramica, sticla si combustibilii fosili. Decizia utilizarii lemnului sau a competitorilor lui ca materie prima sau sursa de energie in diverse situatii este luata in contextul influentei factorilor culturali, tehnici, financiari si a cadrului legislativ / de reglementare.

Se apreciaza ca in acest mileniu utilitatea lemnului va creste in detrimentul materialelor sintetice, fapt ce impune protejarea si dezvoltarea fondului forestier, care sa asigure un necesar de minim 1,1 m3 pe locuitor si an.

In anul 2002, volumul maxim de masa lemnoasa destinat recoltarii a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1052/2001, completata de Ordinul comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 461/2002 si ministrului industriei si resurselor nr. 103400/2002.

Din volumul de 14200 mii m3 aprobat pentru padurile proprietate publica a statului s-a recoltat un volum de 13039,8 mii m3, din care 10227,3 mii m3 masa lemnoasa pentru agentii economici de exploatare si prelucrare primara a lemnului si 2812,5 mii m3 masa lemnoasa pentru aprovizionarea populatiei din mediul rural.

Volumul de 1160,2 mii m3 ramas nerecoltat in anul 2002 se datoreaza atat capacitatii tehnice si financiare limitate a agentilor economici atestati pentru activitatea de exploatare a lemnului, cat si faptului ca agentii economici care construiesc drumuri in contrapartida cu masa lemnoasa si-au concentrat activitatea pe constructia drumurilor, urmand ca masa lemnoasa sa fie exploatata ulterior

IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII:

1. Defrisarea- rolul padurilor in protectia solului

2. Desertificarea - rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor.

"Nu putem schimba pe altii, dar daca ne putem schimba pe noi insine, putem inceta schimbarea infatisarii Pamantului". Melodie Beattie

IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII

De-a lungul timpului factorii care au actionat in sensul degradarii ecosistemului forestier, sub diferite forme, s-au manifestat cu intensitati deosebite, legate de etapa de dezvoltare istorica a populatiei. Impactul ecologic al acestora, se poate spune, a inregistrat, insa o continua crestere, dezechilibrele generate fiind din ce in ce mai grave, de multe ori chiar ireversibile.

Principalii factori care contribuie la scadera suprafetei impadurite sunt: defrisarea in scopul extinderii suprafetei agricole(cereale, pasuni); nevoia de combustibil si de materiale de constructii.Intensitatea acestor procese se caracterizeaza printr-o dinamica crescanda, determinate de ritmul cresterii demografice.

In ultimele decenii poluarea atmosferica si in special ploiile acide au adus moartea pentru mari suprafete impadurite din Europa.

In zonele cu altitudini mici, in cazul Romaniei, precum si in zonele calde, la nivel planetar, seceta reprezinta principalul inamic al vegetatiei arborescente compacte.De multe ori, locul padurii este luat de vegetatia de stepa si respective de savana, al caror efect protector asupra stratului de sol este mult diminuat.

Modificarea compozitiei floristice, prin impaduriri cu specii repede crescatoare, care permit obtinerea de plantatii exploatabileintr-un timp scurt, induce disfunctionalitati prin modificarea echilibrului biocenotic.Astfel, inlocuirea fagului, present in etajul critic al muntilor(pante mari, soluri instabile) cu pin si molid, al caror sistem radicular este superficial, poate genera efecte negative in lant.

Defrisarea, indiferent de scop, ramane insa cel mai important factor de risc pentru ecosistemul forestier, atat in zona temperate, cat mai ales, in cea calda.Taierea abuziva din ultimii 40 de ani a determinat exportarea, peste capacitatea de regenerare, a 143 milioane m3 de lemn in Romania. Thailanda a pierdut din aceasta cauza peste ¾ din suprafata forestiera, in ultimii 20 de ani.(,,Gore A., Pamantul in cumpana.Ecologia si spiritual uman")

Principalele consecinte ale defrisarii se datoreaza anularii functiilor de protectie exercitare de padure.Un efect imediat il constituie degradarea solului, care se poate realize prin diferie procese, in functie de zona geografica sau altitudinea la care ne situam.

Astfel, pe pantele abrupte ale muntilor se constata o crestere a torentialitatii si deci a eroziunii pluviale a solului.Extinderea exploatarilor forestiere,la altitudini din ce in ce mai mari, amplifica acest potential, pantele fiind din ce in ce mai abrupte.La astfel de altitudini numai construirea drumului forestier constituie un important factor de dezechilibru(cum a fost cazul in bazinele Cernei, Oltetului si Buzaului). De asemenea, modificarile microclimatului pot fi atat de grave incat, regenerarea padurii sa fie foarte dificila sau chiar imposibila(M-tii Fagaras, Lotru, Apuseni) .

Defrisarea jnepenisului, practicata frecvent in practica pastorala(adesea chiar prin incendiere), nu numai ca nu duce la extinderea suprafetei pasunibile ci, dimpotriva contribuie la deteriorarea accelerata a celor existente(platoul Bucegilor).

Modificarea peisajului, prin efectuarea taierilor rase, duce la scderea valorii estetice a acestuia si deci la diminuarea potentialului turistic al zonei.

In zonele de campie, lipsa perdelelor forestiere permite antrenarea particulelor de sol de curentii de aer, ce se deplaseaza cu viteze mai mari, astfel ca in perioadele uscate cantitatea de sol transportata prin deflatie devine apreciabila.

Pe termen mediu si lung efectele despaduririi nu pot fi pe deplin estimate, dar, ca ordin de marime, poate fi, totusi, apreciata amploarea fenomenelor generate de reducerea gradului de impadurire.

Modificarea conditiilor topoclimatice prin defrisarea padurii se reflecta in valoarea parametrilor care caracterizeaza regimul precipitatiilor. Cantiatatea totala a acestora va inregistra scaderi considerabile, astfel incat se manifesta o aridizare treptata a topoclimatului, iar in cazuri extreme se ajunge chiar la desertificare (san u uitam ca suprafata deserturilor creste anual cu 60 000 km2).

Procesele erozionale, declansate pe partea superioara a pantelor din zona muntoasa, sunt amplificate pe masura ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente creste logarithmic.Intr-o proportie importanta din cazuri, lacurile de acumulare reprezinta principalul rezervor pentru solul transportat din etajul alpin si cel al padurilor, colmatarea acestora fiind iminenta in bazinele raurilor in care proportia suprafetelor despadurite esteprea mare(Barlad, Vaslui, Jijia, Tarnava ,Prahova).In perioadele cu precipitatii excessive sau in perioada de topire a zapezilor in aceste zone riscul unor inundatii catastrofale, prin ruperea barajelor, creste foarte mult( august 1991 - ruperea barajului de la Belci a dus la inundatii pagubitoare in zona Borzestului).

Prin diversitatea sa, padurea se constituie intr-un rezervor imens de informatie genetica. Valoarea acestuia nu poate fi estimate, cu atat mai mult cu cat inca nu sunt cunoscute toate speciile si varietatile adapostite in zonele virgine.Multe din acestea contin principii active care permit tratarea unor boli incurabile in prezent.In acelasi timp, o mare parte din speciile de origine,salbatice, ale plantelor cultivate, esentiale pentru ameliorarea acestora, le gasim tot in aceasta zona de efervescenta biotica.

Indifrent de zona geografica unde ne aflam, importanta ecosistemului forestier, pentru mentinerea echilibrului ecologic este foarte bine conturata.Cu toate acestea , rolul padurii a fost de multe ori ignorat, cu sau fara buna stiinta, pe primul plan fiind interesele economice.O parte din consecintele, directe sau indirecte, ale acestei ignorante sunt enumerate mai sus, dar amploarea si diversitatea acestora, in raport cu conditiile locale, sunt mult mai mari.

Pe langa stat, care intervine cu masuri legislative, un rol important revine, in acest sens, educatiei, respective schimbarii atitudinii omului fata de mediul inconjurator in general, si fata de padure in special.

Durning (1995) considera ca elementele fundamentale care pot salva padurea sunt posesiunea(clarificare drepturilor de proprietate), pretul si puterea, ceea ce inseamna ca ecosistemul forestier va fi in siguranta atunci cand cei care administreaza padurile vor putea beneficia in urma mentinerii lor in in deplinatatea functiilor lor ecologice.

Inainte insa ca disputa pentru gasirea celor mai bune solutii privind conservarea fondului forestier sa ajunga la un rezultat, nu trebuie sa uitam ca suprafata ocupata de padure scade continuu, iar luarile de pozitie, bine intentionate daca nu sunt fundamentate economic, nu contribuie la incetinirea sau stoparea acestui proces.

1. Defrisarea- rolul padurilor in protectia solului

Padurile constituie cel mai eficace organizator natural, in ce priveste:

• Circuitul apei in natura, al precipitatiilor - disparitia masiva a padurilor antrenand dupa sine scaderea consideraila a cantitatilor de precipitatii;
• Oprirea vanturilor puternice care sunt "franate" de perdelele de padure , cu diminuarea substantiala a antrenarii unor importante cantitati de sol fertile;
• Oprirea sau franarea curgerii suvoaielor de apa dupa ploile puternice - de asemenea, cu efecte imediate asupra antrenarii stratului de sol fertil(1 m2 de muschi de padure retine, dupa ploaie, 1 litru de apa);
• Reglarea continutului de bioxid de carbon si oxygen din atmosfera;
• Retinerea unor cantitati importante de praf;
• Stabilizarea conditiilor climaterice;
• Creearea unui sol boga in humus(pe termen mai lung).

Iata, in tabelul urmator, cateva date semnificative privind cantitatea de aluviuni din rauri, in functie de procentul de impadurire a bazinului hidrografic respective.

Rolul padurilor in mentinerea stratului de humus

In Romania, 2,7 mil. Ha teren agricol sunt erodate de ape, din care 0 mil ha prezinta eroziune in adancime.Erodarile ating in unele judete, valori excesiv de mari:

• Buzau - 41,5 t/ha.an
• Vrancea - 34t/ha.an
• Prahova - 31t/ha.an

Un alt rol al padurilor, care dispare prin defrisare, cu efecte imediate, il constituie retinera pulberilor din aer.Se apreciaza astfel ca 1 ha padure filtreaza anual aproximativ 18-20 mil.m3 aer, retinand cca 80 t praf, dincolo de faptul ca produce aproximativ 3300t oxygen/an consumand in acest scop 4450t bioxid de carbon.

Dintre efectele pe termen mai lung, putem cita faptul ca paturile creeaza un sol foarte bogat in humus - ceea ce inseamna ca un teren degradat , dupa reinpadurire si trecerea unui timp sufficient de lung (din pacate de ordinal 100-200 de ani) redevine fertile.

Deosebit de important este rolul padurilor de regulator al precipitatiilor.Disparitia masiva a padurilor antreneaza dupa sine scaderea considerabila a cantitatilor de precipitatii din teritoriul respectiv, putandu-se ajuge, la limita, pana la desrtificare.

Efectul unor defrisari massive, necontrolate,poate fi dezastruos, stiut fin ca un masiv care nu este mpadurit este transportat de ape, putin cate putin, in lacurile de acumulare , producand in timp colmatarea acestora si ruperea unor baraje sau deversarea apelor, cu inundarea zonelor din aval, in cazul unor precipitatii abundente.Aeasta este una din cauzele inundatiilor catastrofale din zona Borzesti, ce au avut loc in august 1991, prin ruperea arajului de la Belci.

Disparitia padurilor are numeroase efecte negative, unele se manifesta imediat, iar altele pe termen mediu sau lung.

Dintre efectele imediate mentionam eroziunea solului, prin lipsa perdelelor de padure, stratul de sol fertile este antrenat de vanturile si de ploile puternice.Eroziunea, saraturarea si colmatarea solului duce in scurt timp la aparitia desrtificarii.

Pe termen mediu si lung, disparitia padurilor contribuie la "efectul de sera ", la disparitia speciilor de plante si animale , respective a ecosistemelor padurilor prin afectarea proceselor interne ale acestora.

Padurea este "o masinarie vegetala" care se autoregleaza permanent, daca nu I se perturba mecanismul.

2. Desertificarea - rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor:

Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca viata la peste un milliard si jumatate de oameni este amenintata de continuarea extinderii desertului se de pierderea terenurilor arabile.Desertificarea este o problema de mediu la nivel global sin u afecteaza numai tarile in curs de dezvoltare, ci si zone din America de Nord si Europa de Sud.

Termenul de desertificare este utilizat pentru definirea degradarii pamantului prin pierderea totala sau partiala a fertilitatii ca rezultat al actiunii antropice.

Definitia data de Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii este:

Degradarea pamantului in zonele aride, semiaride si uscate cauzata de modificari climatice si activitati umane.Procesul de degradare este insotit de reducerea potentialului pamantului si epuizarea resurselor de apa.

Participarea Romaniei la Conventia pentru Combaterea Desertificarii este considerata un pas important pentru progresul economiei romanesti, conservarea resurselor mediului in Romania si integrarea in comunitatea internationala.

V. STUDII DE CAZ IN ROMANIA

1.Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

2.Taieri ilegale de arbori in judetul Valcea

3.Taierea ilegala a copacilor studiu intocmit de World Wide Fund For Nature

4. Suprafete impadurite in anul 2000   

5. Proiecte de succes in silvicultura

6. Gestionarea durabila a padurilor

1.Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Ponderea padurilor pe principalele forme de relief este prezentata in figura

Defrisari pe malul drept al paraului Izvorul Muntelui

Repartizarea padurilor pe teritoriul Romaniei este neuniforma, suprafata acestora fiind deficitara in zona de campie. In zona de campie, cele mai despadurite unitati fizico-geografice sunt:

In zona de deal si podis, unitatile fizico-geografice cu grad scazut de impadurire sunt Podisul Dobrogei (7 %) si Podisul Moldovei (12,7%). Procentul optim de impadurire in aceste zone, in care eroziunile si alunecarile de teren sunt frecvente, ar trebui sa fie de 40%. In spiritul obiectivului privind extinderea suprafetei padurilor - din strategia dezvoltarii durabile a silviculturii romanesti - s-au intensificat actiunile de identificare a terenurilor degradate pentru preluarea in fondul forestier si impadurirea acestora, in special in zonele cu deficit de vegetatie forestiera cum este cazul in Campia Dabuleniului (sudul judetului Dolj), unde procesul de desertificare se extinde. Astfel, s-au identificat peste 1.200 ha terenuri degradate inapte pentru folosinta agricola si au inceput lucrari de impaduriri.De asemenea, in Insula Mica a Brailei (judetul Braila),s-au identificat si preluat 2.475 ha.

Pana in prezent, din suprafata totala de 3.675 ha preluata din sectorul agriclol, s-au impadurit 1.235 ha, din care in anul 2000 s-au impadurit 430 ha, finantarea fiind asigurata din fondul de ameliorare a fondului funciar si de la bugetul de stat.

In vederea protejarii malurilor raurilor si a terenurilor agricole limitrofe, de-a lungul principalelor cursuri de apa din judetele: Mehedinti, Dolj, Olt, Calarasi, Ialomita, Braila, Galati, Constanta, Tulcea, Vaslui, Iasi, Botosani, se desfasoara programul de refacere a perdelelor forestiere, obiective finantate de la bugetul de stat si din credite externe (B.D.C.E.) pentru suprafata de 3.975 ha, din care pana in prezent sau impadurit 3.060 ha, din care 705 ha in anul 2000.

2.Taieri ilegale de arbori in judetul Valcea

Potrivit unui raport intocmit la nivelul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Valcea, cele mai numerose furturi au fost inregistrate in zonele de deal-munte la speciile de fag, carpen, gorun, stejar si salcam. Ca urmare a sesizarilor referitoare la taierile ilegale de arbori din judetul Valcea, oficiali din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale s-au deplasat in zona Voineasa unde s-au depistat nereguli grave la marcarea si taierea arborilor.

Potrivit unui recent rapoart al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Valcea, ca urmare a ultimelor controale declansate la nivelul judetului, soldate cu zeci de sanctiuni, au fost depistate numeroase cazuri de taieri ilegale si de furturi de material lemnos, fapt care plaseaza aceasta zona in topul infractiunilor silvice din Romania, alaturi de judetul Suceava. Ingrijorator este si faptul ca numarul furturilor este in crestere, iar taierile ilegale au vizat specii valoroase de lemn: fag, carpen, gorun, stejar si salcam. Inspectorii silvici au relevat faptul ca, in unele cazuri, au fost defrisate mari suprafete de teren, ceea ce a amplificat procesul de degradare a terenurilor, surparea unor versanti si ruperea drumurilor forestiere, asa cum s-a constatat in zona Lapusata.

Grav este si ca majoritatea taierilor ilegale s-au facut de catre localnici care, dupa ce au obtinut titluri de proprietate, s-au grabit sa le defriseze. Asa s-a ajuns ca mari suprafete de padure sa dispara peste noapte, mii de copaci fiind taiati si transportati cu ajutorul carutelor si al masinilor de mare tonaj, asa dupa cum au constatat inspectorii Directiei Silvice.

Totodata, in urma controalelor efectuate in acest an la gaterele din judet inspectorii silvici au confiscat 170 de metri cubi de lemn, constatandu-se un numar de 104 infractiuni.

In context, la sesizarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Valcea, mai multi reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au efectuat recent un control inopinat in padurile administrate de Ocolul Silvic Voineasa unde s-a descoperit ca exista cea mai mare suprafata de teren defrisata din judet-260 de hectare.

. Taierile de lemn nu afecteaza doar nordul judetului Valcea, unde se afla cele mai intinse suprafete de padure, ci si localitatile din sudul acestuia- Otesani, Popesti, Rosiile. Aici, saracia este principala cauza care ii determina pe localnici sa fure lemne, actiunile organizate pentru depistarea hotilor de catre politisti si jandarmi aducand permanent in atentie. "Zonele calcate mai des de hoti sint cele de la Cornet - comuna Racovita, Romanii de Sus - orasul Horezu, Perisani, Valea Satului - comuna Vaideeni, Bujoreni, Valea Mare - Babeni, Iancu Jianu - comuna Lalosu si chiar o anumita suprafata din Ramnicu Valcea.

Au fost organizate controale si la ocoalele silvice din judet, in urma carora au iesit la iveala mai multe nereguli, in special, in zona Boisoara-Brezoi si in apropiere de Horezu. Astfel, in localitatea Boisoara s-au descoperit inexactitati in evidenta silvica a documentelor, cat si in teren.

In incercarea de a stopa taierile masive de lemn, Guvernul a emis recent o ordonanta de urgenta prin care administrarea padurilor a fost din nou atribuita ocoalele silvice. In acest sens, proprietarii de paduri- persoane fizice sau juridice, sunt obligati sa incheie contracte de administrare a terenurilor exclusiv cu ocoalele silvice autorizate. Prin noua decizie guvernamentala si suprafetele de teren revendicate vor trebui sa fie pazite de Directia Silvica pentru a se evita taierile ilegale pana in momentul in care proprietarii vor incheia contracte de administrare a padurilor cu structurile silvice de stat sau private, in termen de sase luni. Totodata, responsabilitatea respectarii regimului silvic apartine in egala masura atat administratorului, cat si proprietarului, permitandu-se accesul organelor de control ale statului in paduri, in caz contrar riscandu-se amenzi cuprinse intre 50 si 100 de milioane de lei vechi.

de Mirela Manu (Mirela Manu)

3.Taierea ilegala a copacilor studiu intocmit de World Wide Fund For Nature (WWF).

Romania se confrunta, din 1990, cu probleme grave in ceea ce priveste taierea ilegala a copacilor. Doar 60 % din aceste activitati se desfasoara conform legislatiei care reglementeaza domeniul, dupa cum arata un studiu intocmit de World Wide Fund For Nature (WWF).

Membrii WWF au realizat studiul prin discutii directe cu populatia care traieste in diverse zone forestiere ale Romaniei. Astfel, in perioada 1990-2000, din zona Parcului National din muntii Rodnei au disparut aproximativ 853.000 de metri cubi de busteni, fara ca volumul sa poata fi justificat in vreun fel de conducerea unitatii. Conform studiului, Ministerul Agriculturii a recunoscut veridicitatea acestor informatii. In vara anului trecut, din districtul forestier Borsa au fost taiati ilegal 14.000 de metri cubi de busteni. In zona Gheorgheni a fost taiata ilegal o cantitate de circa 42.000 de metri cubi de lemn, care a intrat apoi in circuitul legal. Totodata, o companie care a primit dreptul de a exploata 550 de metri cubi de busteni din parcul national Bucegi a taiat si vindut peste 2.100 de metri cubi. WWF arata ca acestea sint numai citeva ilegalitati dintr-o serie mult mai mare de astfel de cazuri. In Romania, cantitatea anuala destinata taierii este stabilita in urma centralizarii datelor privind volumele disponibile pentru recoltare de la fiecare district forestier in parte, care includ atit terenurile forestiere ale statului, cit si pe cele private. Volumul disponibil pentru recoltare este calculat in functie de planul de management al fiecarei zone in parte, care are in vedere ciclul de rotatie a speciilor de copaci, compozitia fiecarei specii si structura padurii in functie de anumiti indicatori din teren si de structura pe clase de virsta. In ceea ce priveste sistemul mai sus amintit, membrii Fondului Mondial pentru Natura considera ca acesta nu este respectat in intregime, ceea ce duce la defrisari si taieri ilegale si in cantitati semnificative. Printre neregulile semnalate de WWF se numara tendinta autoritatilor romane de a supraestima virsta copacilor din anumite zone, pentru ca sa poata fi incluse in planul pentru recoltare si diferite paduri in care taierea ar fi ilegala. Aceasta practica este comuna padurilor cu copaci de 80-90 de ani, care nu pot fi taiati decit atunci cand ating varsta de 100-110 ani. Totodata, inregistrarea unei densitati foarte scazute a padurii este folosita des pentru includerea diferitelor zone in planul de recoltare.

4. Suprafete impadurite in anul 2000    Pasigurarea continuitatii padurilor si exercitarii functiilor lor de productie si protectie, in anul 2000 s-au executat lucrari de regenerare atat in fondul forestier cat si pe terenuri degradate si pe terenuri din afara fondului forestier apartinand altor detinatori, pe o suprafata totala de 22,5 mii ha.

Pe categorii de terenuri, suprafetele regenerate in anul 2000 sunt prezentate in tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Suprafete regenerate in anul 2000 (mii ha)

Asortimentul de specii folosit la lucrarile de impadurire, executate in anul 2000, a avut in vedere realizarea de compozitii corespunzatoare tipurilor naturale fundamentale de padure, in scopul realizarii de arborete valoroase economic si ecologic.

5. Proiecte de succes in silvicultura

In anul 2000 s-a inceput implementarea proiectului "Managementul Conservarii Biodiversitatii", finantat de Banca Mondiala prin BIRD cu 5,5 milioane dolari USD, de Guvernul Romaniei prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului cu 2,4 milioane dolari USD si Regia Nationala a Padurilor cu 0,9 milioane dolari USD.

Pentru realizarea proiectului au fost infiintate urmatoarele structuri la nivel local:

• Administratia Parcului Retezat in subordinea Directiei silvice Deva;
• Administratia Parcului Natural Piatra Craiului in subordinea Directiei silvice Brasov;
• Administratia Parcului Forestier Vanatori Neamt in subordiena Directiei silvice Piatra Neamt.

Prin acest proiect, care se desfasoara pe parcursul a 5 ani, se urmareste consolidarea cadrului national privind conservarea biodiversitatii, dezvoltarea de modele pentru ariile protejate si managementul parcurilor forestiere si atragerea sprijinului public pentru protectia naturii.

.Gestionarea durabila a padurilor

REGENERAREAPADURILOR    Programul de regenerare a padurilor in fondul forestier national aferent anului 2005, a prevazut executarea lucrarilor de regenerare a padurilor pe suprafata totala de 25.073 ha, din care regenerari naturale pe 10.896 ha (43%) si impaduriri pe    14.177 ha (57%).

Fata de programul national s-au realizat 25.997 ha (cu 924 ha mai mult decat suprafata programata), din care regenerari naturale pe 12.179 ha (cu 1.283 ha mai mult decat suprafata programata) si impaduriri pe 13.818 ha (cu 359 ha mai putin decat suprafata programata).

VI. CONCLUZII

Padurea este o resursa economica importanta, un esential regulator hidrologic si de temperatura, un atenuator al socurilor climatice: iarna franeaza viscolele, vara absoarbe surplusul de apa, pe care-l restiruie apoi trepatat in natura, diminueaza efectul viiturilor, stabilizeaza solul, e generatoare de oxigen si filtru pentru noxe. Daca padurile noastre ar disparea, odata cu ele ar pieri aproximativ 70% dintre speciile de plante si animale salbatice.

Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va induce dezechilibre ecologice grave, ca patrunderea exploziva a unor specii invazive, degradarea terenurilor, toate cu efecte directe asupra productivitatii agricole. Fara paduri si fara vietuitoarele lor, va disparea o resursa capitala pentru turism, caci peisajul rural, cel al statiunilor, cel montan vor suferi mutilari irecuperabile. O Romanie despadurita va fi o tara cu mult mai urata si mai vulnerabila. In speranta ca acest lucru sa nu se intample, ne punem intrebarea : « Cine va salva padurile Romaniei ? »