Comportarea unori soiuri de vita de vie la atacul principalilor agenti fitopatogeni

Comportarea unori soiuri de vita de vie la atacul principalilor agenti fitopatogeni

Comportarea unor soiuri de vita de vie la atacul ciupercilor Plasmopara viticola, Uncinula necator si Botryotinia fuckeliana a fost apreciata in parcelele de experiment.

Materialul biologic luat in studiu este reprezentat de urmatoarele soiuri de vita de vie cultivate in cadrul Centrului viticol Stefanesti - Arges : Chasselas doré, Muscat de Hamburg, Argessis, Aligoté, Feteasca regala, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare .

Observatiile si determinarile au constat in notarea atacului pe frunze pentru mana, fainare si pe struguri pentru putregaiul cenusiu .

Atacul s-a exprimat valoric prin frecventa (F%), intensitate (I%) si gradul de atac (GA%). [1]

Frecventa atacului reprezinta valoarea relativa a numarului de plante sau organe ale plantei atacate (n) raportate la numarul de plante sau organe observate (N). Valoarea frecventei s-a aflat prin observatii directe asupra plantelor si organelor atacate.

In urma observatiilor, datele brute s-au generalizat prin relatia:

F% = n x 100 / N

Intensitatea atacului este valoarea relativa prin care este dat gradul de acoperire sau extindere a atacului pe planta, raportandu-se suprafata atacata la suprafata total observata. Drept criterii pentru redarea intensitatii s-a folosit scara de la 0 - 6 utilizata frecvent la noi in tara . Aceasta corespunde unor anumite intervale de procente ale intensitatii atacului conform tabelului nr. 3.

Scara de notare cu 6 clase a intensitatii atacului de boli la plante:

Tabelul nr. 3.

Gradul de atac (GA%) reprezinta expresia extinderi gravitatii atacului asupra culturii sau numarului total de plante la care sau facut observatiile.

GA % = F x I /100

In functie de gradul de atac (GA %) inregistrat pentru fiecare agent fitopatogen in parte, soiurile de vita de vie testate au fost incadrate conform codului OIV privind rezistenta la factorii biotici astfel:

A. Comportarea unor soiuri de vita de vie la atacul Plasmopara viticola ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni pe frunze in Centrului viticol Stefanesti-Arges (2006-2008)

Gradul de rezistenta la mana a frunzelor a fost interpretat conform codului OIV 452 . Pentru calcul s-a examinat extinderea petelor de mana pe frunzele de la 6 butuci, la trei saptamani dupa infloritul vitei de vie.

Expresia caracterului s-a stabilit conform codului OIV 452 prezentat in tabelulul nr.3.

Scara de interpretare a rezistentei la mana a frunzelor de vita de vie

Tabelul nr. 4

Sursa : OIV codul 452

In perioada 2006-2008, in centrul viticol Stefanesti -Arges, s-a urmarit evolutia atacului cipercii Plasmopara viticola ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni si comportarea unor soiuri de vita de vie la atacul produs de aceasta. Soiurile alese pentru acest studiu s-au comportat diferit fata de atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola, inregistrandu-se grade diferite de atac de la un soi la altul, dar si de la un an la altul. Comportarea soiurilor de vita de vie, luate in experiment, la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola se prezinta in tabelul nr. 5 si sub forma grafica in figura nr. 1 Valorile ridicate ale mediei gradelor de atac s-au inregistrat la soiurile Muscat de Hamburg 33,6 % si Tamaioasa romaneasca 29,8%, soiuri la care diferentele fata de medie (martor), fiind asigurate statistic (foarte semnificativ pozitive).

Media GA% produs de ciuperca Plasmopara viticola ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni pe frunze (Centrului viticol Stefanesti-Arges , 2006-2008)

Tabelul nr. 5

D.L. 5 % = 1,90 ; D.L. 1 % = 7,6 ; D.L. 0,1 % = 9,63

Figura nr. - Media GA% produs de ciuperca Plasmopara viticola ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni pe frunze (Centrului viticol Stefanesti-Arges , 2006-2008)

La soiurile, Argessis si Cabernet Sauvignon s-au inregistrat valori ale gradului de atac de 4,4 % si 8%; diferentele fiind asigurate statistic ca foarte semnificativ, ele au fost reduse comparativ cu media variantelor considerata martor.

Diferente ale gradului de atac asigurate statistic fata de varianta martor s-au inregistrat si la soiul Burgund.

Din datele privind comportarea soiurilor in centrul viticol Stefanesti - Arges la atacul ciupercii Plasmopara viticola se constata ca , in cei cinci ani de cercetare cele 9 soiuri luate in studiu s-au comportat diferit.

La soiul Muscat de Hamburg s-a constatat gradul de atac cel mai mare (31,6%) , expresia caracterului a fost de 4 ( 25-40% GA), dupa codul OIV 452, tabelul nr. 5.

Rezistenta la mana slaba ( pete mari de mana pe frunze, miceliu abundent) manifesta: Tamaioasa romaneasca (GA de 27,8 %), si Burgund mare cu cel mai mic grad de atac ( 23%)

In categoria soiurilor cu rezistenta mijlocie la atacul de mana (pete pe frunze de 1-2 cm in diametru si forme neregulate de miceliu si expresia caracterului 5 (GA 15-25% ) se situeaza soiurile : Chasselas doré cu un grad de atac 20,4% , la diferenta mica se plaseaza soiul soiul Merlot 17,8% si la limita inferioara se situeaza. Aligoté cu un GA de 15 %.

Rezistenta buna la mana a frunzelor (pete mici de circa 1 cm in diametru, sporulatie slaba), expresia caracterului 7, dupa codul OIV 452, tabelul nr 4 (GA 5-10% ) se incadreaza soiul Cabernet Sauvignon ( GA 8 %). In aceeasi categorie (rezistenta buna) se incadreaza soiul Argessis cu GA% 4,4 si expresia caracterului 8 ( GA 1-5%).

Pe baza notarii atacului produs de ciuperca Plasmopara viticola, in cei 3 ani de experimentare ( 2006-2008) s-au desprins urmatoarele concluzii :

• Soiuri de vita de vie luate in studiu manifesta o mare variabilitate la atacurile produse de ciuperca Plasmopara viticola,
• Din grupa soiurilor care au inregistrat valori mari ale gradului de atac produs de ciuperca Plasmopara viticola fac parte soiurile: Muscat de Hamburg, Tamaioasa romaneasca si Burgund mare.
• Cu rezistenta buna se incadreaza soiurile Argessis si Cabernet Sauvignon.

B. Comportarea unor soiuri de vita de vie la atacul produs de ciuperca Uncinula necator Schw. ( Burr) pe frunze in Centrului viticol Stefanesti-Arges ( 2006-2008)

Gradul de rezistenta la fainarea frunzelor , s-a stabilit conform codului OIV 455, prin examinarea frunzelor de la 6 butuci. Frunzele tinere au fost examinate la 3 saptamani dupa inflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor.Rezistenta la fainare a frunzelor de vita de vie, expresia caracterului si gradul de atac sunt redate in tabelul nr. 6.

Scara de interpretare a rezistentei la fainare a frunzelor de vita de vie

Tabelul nr. 6

Sursa : OIV 455

Din datele privind comportarea soiurilor in centrul viticol Stefanesti - Arges la atacul ciupercii Uncinula necator (tabelul nr. 7, figura nr. 2) se constata ca, in cei trei ani de cercetare , soiurile luate in studiu s-au comportat diferit.

Observatiile au constat in stabilirea gradului de atac pentru fiecare soi. Expresia caracterului si a gradului de rezistenta in urma atacului produs de Uncinula necator pe frunze s-a interpretat in conformitate cu codul OIV 459. In tabelul nr. 7 este redata media GA% in urma atacului de Uncinula necator pentru cele 9 soiuri luate in studiu pe cei cinci ani de experiente.

Gradele cele mai mari de atac au oscilat intre 30,2% la Muscat de Hamburg, a carei diferenta fata de varianta martor este asigurata statistic ca foarte semnificativ pozitiva si distinct semnificativ pozitiva fiind Tamaioasa romaneasca (GA 27,6 %) si Burgund cu GA 24,4%.

Soiuri la care diferenta fata de media variantelor a fost asigurata statistic ca foarte semnificativ negativa, Argessis GA-2,6 %, Cabernet Sauvignon GA -5,4%.

Media GA% produs de ciuperca Uncinula necator Schw. ( Burr) pe frunze

(Centrului viticol Stefanesti-Arges, 2006-2008)

Tabelul nr. 7

D.L. 5 % = 4,41 D.L. 1% = 9,2 D.L. 0,1 % = 12,43

La soiul Muscat de Hamburg gradul de atac prezinta o medie de 30,2% , expresia caracterului dupa codul OIV 455, a fost 4 (GA 25-40%).

Figura nr. 2 - Media GA% produs de ciuperca Uncinula necator Schw. ( Burr) pe frunze (Centrului viticol Stefanesti-Arges, 2006-2008)

Cu rezistenta slaba la fainare a frunzelor ( pete mari de fainare pe frunze, miceliu abundent). In aceeasi categorie cu rezistenta slaba la fainare a frunzelor se incadreaza , Tamaioasa romaneasca cu GA de 29,6 %, si Burgund mare cu cel mai mic grad de atac 22,4% din grupa soiurilor slab rezistente la fainare.

In categoria soiurilor cu rezistenta mijlocie la atacul de fainare pe frunze cu pete 2 - 5 cm in diametru , expresia caracterului 5, cod OIV 455, ( 15-25% GA) se gaseste: Chasselas doré cu 20,8 % grad de atac, Aligoté cu GA 15,6 % si soiul Merlot 17 %.

Cu rezistenta buna la fainare a frunzelor ( pete limitate in diametru de circa 2 cm, miceliu redus) si expresia caracterului 7 ( 5-10% GA), cod OIV 455, se incadreaza soiul Cabernet Sauvignon( GA% 3.4). In categoria cu rezistenta buna dar expresia caracterului 8 (1-5% GA), dupa codul OIV 455, se incadreaza soiul Argessis cu GA% 0,6 .

C. Comportarea unor soiuri de vita de vie la atacul ciupercii Botryotinia fukeliana ( De Bary.) Whety. pe strugure in Centrului viticol Stefanesti-Arges, (2006-2008)

Gradul de rezistenta la putregaiul cenusiu al strugurilor s-a determinat , conform codului OIV 459. Observatiile s-au facut inainte de recoltarea strugurilor. Pentru putregaiul cenusiu al strugurilor, scara de interpretare a fost cea din tabelul nr. 8.

Scara de interpretare a rezistentei la putregai a strugurilor

Tabelul nr. 8

Sursa: OIV 459

In tabelul nr. 9 .si figura nr. 3 sunt reprezentate gradele medii de atac produse de ciuperca Botryotinia fukeliana din perioada 2006-2008. Din analiza acestor valori se constata ca exisa o mare variabilitate a gradului de atac a soiurilor studiate in centrul viticol Stefanesti - Arges la atacul ciupercii Botryotinia fukeliana ( De Bary.)Whety. Soiurile luate in studiu au manifestat reactii diferite in aceleasi conditii de mediu, concretizate prin grade de atac la putregaiul cenusiu care variaza intre limite destul de mari .Valori mici ale gradului de atac s-au inregistrat la soiul Argessis (GA 2,74 %), diferenta gradului de atac fata de media variantelor fiind asigurata statistic ca foarte semnificativ negative, distinct semnificativ negativ s-au inregistrat soiurile Burgund mare , Cabernet Sauvignon si Merlot.

Valori mari ale gradului de atac s-au inregistrat la soiurile Tamaioasa romaneasca si Feteasca regala, diferentele fata de varianta martor fiind asigurate statistic ca foarte semnificativ pozitive. Din datele inregistrate in tabelul nr.9 se constata rezistenta slaba la putregai a strugurilor ( toti strugurii sunt atacati, are loc caderea strugurilor), prezinta soiurile pentru vinuri albe, acestea prezinta grad de atac care oscileaza intre 24.2 % la Feteasca regala , cu 26,4% soiul Tamaioasa romaneasca.

Media GA% produs de ciuperca Botryotinia fukeliana ( De Bary.) Whety pe strugure (Centrului viticol Stefanesti-Arges, 2006-2008)

Tabelul nr. 9

D.L. 5 % = 2,96 D.L. 1 % = 6,22 D.L. 0,1 % = 9,87

Rezistenta slaba prezinta si soiul Muscat de Hamburg , din grupa soiurilor pentru struguri de masa , cu 25% media gradului de atac la putregaiul cenusiu. Datorita acestor valori ale gradului de atac ele au expresia caracterului a fost 4, conform codului OIV 459.

Rezistenta mijlocie la putregai a strugurilor (pana la 20% din boabe sunt ofilite sau putrezite), prezinta soiurile: Aligoté (GA% de 25,2%) si expresia caracterului 5; Chasselas doré la care gradul de atac a fost de 10,6 % si expresia caracterului 6.

Rezistența buna ( numai cateva boabe sunt ofilite sau putrezite) au avut soiurile pentru vinuri rosii Burgund mare ( GA de 8,4%); Cabernet Sauvignon (GA 7%) si Merlot (GA 9,8 %), pentru aceste soiuri expresia caracterului a fost 7.

Soiul pentru struguri de masa Argessis prezinta cel mai mic grad de atac la putregaiul cenusiu (4,74 %), el apartine grupei de soiuri cu rezistenta buna la putregai a strugurilor si expresia caracterului 8.

Figura nr. 3 - Media GA% produs de ciuperca Botryotinia fukeliana ( De Bary.) Whety pe strugure (Centrului viticol Stefanesti-Arges, 2006-2008)