Dozarea taninurilor

Dozarea taninurilor

Taninurile sunt substante foarte raspandite in regnul vegetal. Ele se caracterizeaza prin faptul ca reactioneaza cu proteinele cu care formeaza compusi insolubili. Taninurile sunt solubile in apa, alcool, acetona, putin solubile sau insolubile in eter, cloroform, benzen.

Extractia taninurilor se realizeaza cu ajutorul apei.

Materiale si metode

Reactivi: KMnO₄ 0,1N

Indigo - carmin 0,1%

Acid sulfuric concentrat

Materiale: Hartie de fitru

Balon cotat 250 ml

Bec de gaz

Biureta

Pipeta gradata

Balanta

Metoda: prin titrare cu KMnO₄

Prepararea indicatorului: se cantareste 1g indigo - carmin si se introduce intr-un balon cotat de 1.000ml . Se adauga apa distilata mai mult de jumatate din balon, se adauga apoi circa 25ml acid sulfuric concentrat si se aduce la semn cu apa distilata.

Principiul metodei

Se iau 2g produs vegetal si se extrage taninul cu 200ml apa distilata, prin fierbere timp de 15min, se filtreaza si filtratul se introduce intr-un balon cotat de 250ml. Reziduul se spala cu apa, pe filtru iar apa de spalare se introduce tot in balonul cu extract, apoi se aduce balonul la semn cu apa distilata.

Se iau 25ml din extractul care contine tanin, se dilueaza cu 200ml apa distilata, peste care se introduc 25ml solutie de indigo - carmin. Se agita si se titreaza cu solutia de KMnO₄ 0,1N pana la virajul culorii indicatorului din albastru la galben auriu, trecand prin albastru - verde. In paralel se executa si o proba martor care contine doar apa distilata (225ml) si indigo - carmin (25ml) titrata cu KMnO₄.

Calcularea rezultatului

Diferenta dintre volumul de KMnO₄ 0,1N (in ml) folosit la titrarea extractului si cel al probei martor, este volumul de permanganat care a fost redus de taninurile din extract. Cantitatea de taninuri din proba analizata se calculeaza astfel:

grame tanin/100g produs vegetal=0,004157∙500∙V,

unde V= diferenta dintre volumul de permanganat 0,1N folosit la titrarea extractului si cel folosit la titrarea probei martor.

Rezultate si interpretari

Scopul acestei lucrari a constat in studierea rezistentei la temperaturi scazute a vitei de vie. Pentru aceasta s-a determinat: apa libera, apa legata, apa totala si continutul in substante tanante.

Determinarea formelor de apa

Figura 2. Continutul de apa libera din coardele de vita de vie in perioada decembrie - februarie 2010

In figura 2 sunt reprezentate grafic rezultatele obtinute in urma determinarii continutului de apa libera din coardele de vita de vie. In luna decembrie s-a inregistrat o medie a valorilor de 49,39%. In perioada urmatoare, o data cu scaderea temperaturii, valoarea inregistrata pentru apa libera este in crestere: 51,46% in luna ianuarie urmata de o scadere de 42,66% la inceputul lunii februarie. La sfarsitul lunii februarie, o data cu cresterea temperaturii are loc si o scadere a continutului in apa libera din coarde, valorile ajungand la 40,06%.

Tabelul 1. Interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul de apa libera

In tabelul 1 este prezentata interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul in apa libera din coardele de vita de vie. In urma aplicarii testului LSD pentru comparatii multiple rezulta ca nu exista diferente semnificative intre valorile medii ale continutului in apa libera (p>0,05). De asemenea, diferente semnificative se inregistreaza la valorile din lunile ianuarie si februarie pentru un prag de semnificatie (p<0,05)

Figura 3. Continutul de apa legata din coardele de vita de vie in perioada decembrie - februarie 2010

In figura 3 sunt reprezentate grafic rezultatele obtinute in urma determinarii continutului de apa legata din coardele de vita de vie. In luna decembrie s-a inregistrat o medie a valorilor de 2,63%. In perioada urmatoare o data cu scaderea temperaturii, valorile inregistrate pentru apa legata sunt in scadere: 2,33% in luna ianuarie si 2,22% la inceputul lunii februarie. La sfarsitul lunii februarie, odata cu cresterea temperaturii are loc scaderea continutului in apa legata din coardele de vita de vie, valoarea ajungand la 2,12%.

Tabelul 2. Interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul de apa legata

In tabelul 2 este prezentata interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul in apa legata din coardele de vita de vie. In urma aplicarii testului LSD pentru comparatii multiple rezulta ca nu exista diferente semnificative intre valorile medii ale continutului de    apa legata (p>0,05). De asemenea, diferente semnificative se inregisrteaza la valorile din lunile decembrie si februarie pentru pragul de semnificatie (p<0,05)

Figura 4. Continutul de apa totala din coardele de vita de vie in perioada decembrie - februarie 2010

In figura 4 sunt reprezentate grafic rezultatele obtinute in urma determinarii continutului de apa totala din coardele de vita de vie. In luna decembrie s-a inregistrat o medie a valorilor de 52,02%. In perioada urmatoare, odata cu scaderea temperaturii, valoare inregistrata pentru apa totala sunt luna ianuarie este de 53,79% urmata de o scadere de : 44,89% la inceputul lunii februarie. La sfarsitul lunii februarie, odata cu cresterea temperaturii are loc si scaderea continutului in apa totala din coardele de vita de vie, valoarea ajungand la 42,18%.

Tabelul 3. Interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul de apa totala

In tabelul 3 este prezentata interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul in apa totala din coardele de vita de vie. In urma aplicarii testului LSD pentru comparatii multiple rezulta ca nu exista diferente semnificative intre valorile medii ale continutului de apa totala (p>0,05), exceptie facand lunile lunile ianuarie si februarie (p<0,05).

Figura 5. Corelatia intre continutul de apa libera si temperatura.

In figura 5 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa libera din coardele de vita de vie si temperatura. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutului de apa libera din coarde pe parcursul cresterii temperaturii.Valoarea coeficientului de corelatie este de -0,495, aratand

Figura 6. Corelatia intre continutul de apa legata si temperatura

In figura 6 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa legata din coardele de vita de vie si temperatura. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutului de apa legata din coarde pe parcursul cresterii temperaturii. Valoarea coeficientului de corelatie este de -0,247.

Figura 7. Corelatia dintre continutul de apa totala si temperatura

In figura 7 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa totala din coardele de vita de vie si temperatura. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutului de apa totala din coarde pe parcursul cresterii temperaturii. Valoarea coeficientului de corelatie este de - 0,505.

Figura 8. Corelatia intre continutul de apa libera si umiditatea relativa a aerului

In figura 8 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa libera din coardele de vita de vie si umiditatea relativa a aerului. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o crestere a continutului de apa libera din coarde pe parcursul cresterii umiditatii relative a aerului. Valoarea coeficientului de corelatie este de 0,065.

Figura 9. Corelatia intre continutul de apa legata si umiditatea relativa a aerului

In figura 9 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa legata din coardele de vita de vie si umiditatea relativa a aerului. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutului de apa legata din coarde pe parcursul cresterii umiditatii relative a aerului. Valoarea coeficientului de corelatie este de -0,091.

Figura 10. Corelatia intre continutul de apa totala si umiditatea relativa a aerului

In figura 10 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de apa totala din coardele de vita de vie si umiditatea relativa a aerului. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o crestere a continutului de apa totala din coarde pe parcursul cresterii umiditatii relative a aerului. Valoarea coeficientului de corelatie este de 0,057.

Tabelul 4. Corelatii ale continutului de apa din coarde si factorii de mediu

In tabelul 4 sunt prezentate corelatii ale continutului de apa din coarde raportate la factorii de mediu. In cazul apei libere si apei totale nu exista diferente semnificative (p>0,01) in ceea ce priveste umiditatea relativa a aerului. In cazul temperaturii s-au stabilit corelatii negative semnificative (p<0,01)

Determinarea taninurilor

Figura 11. Determinarea continutului in taninuri la vita de vie in lunile

decembrie - februarie

In figura 11 sunt reprezentate grafic rezultatele obtinute in urma determinarii continutului in taninuri din coardele de vita de vie    In luna decembrie s-a inregistrat o medie a valorilor de 14,895 g tanin/100g masa proaspata. In perioada urmatoare o data cu scaderea temperaturii valorile inregistrate pentru tanin sunt in scadere: 10,804 g tanin/100g masa proaspata in luna ianuarie si 8,895 g tanin/100g masa proaspata la inceputul lunii februarie. La sfarsitul lunii februarie, odata cu cresterea temperaturii are loc scaderea continutului in taninuri din coarde, valoarea ajungand la 3,057 g tanin/100g masa proaspata .

Tabelul 5. Interpretarea statistica a rezultatelor cu privire la continutul de taninuri

In tabelul 5 este prezentarea statistica a rezultatelor cu privire al continutul in taninuri din coardele de vita de vie. Aplicarea testului LSD pentru comparatii multiple arata ca intre cele 4 momente de determinare a continutului de taninuri exista diferente semnificative (p<0,05).

Figura 12. Corelatia intre continutul de tanin si temperatura

In figura 12 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de tanin si temperatura. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutuli de taninuri din coarde pe parcursul cresterii temperaturii. Valoarea coeficientului de corelatie este de - 0,921, aratand o corelatie negativa semnificativa pentru p<0,01.

Figura 13. Corelatia intre continutul de tanin si umiditatea relativa a aerului

In figura 13 este reprezentata grafic corelatia intre continutul de tanin si umiditatea relativa a aerului. Se observa dreapta de tendinta a valorilor care arata o descrestere a continutului de taninuri din coarde pe parcursul cresterii umiditatii relative a aerului. Valoarea coeficientului de corelatie este de -0,425, aratand o corelatie negativa semnificativa pentru p<0,01.

Tabelul 6. Corelatia intre continutul in taninuri la vita de vie si factorii de mediu

In tabelul 6 este reprezentata grafic corelatia intre continutul in taninuri la vita de vie si factorii de mediu. S-a calculat coeficientul de corelatie Pearson pentru un numar de 40 de determinari. Se constata ca intre continutul de taninuri si cei doi factori de mediu s-au stabilit corelatii negative semnificative (p<0,01).