Organizarea experientelor - viticultura

Organizarea experientelor - viticultura

v    Muscat de Hamburg (sau "Muscat de Hambourg" si "Tamaioasa hamburg") este o varietate de struguri rezultata din incrucisarea varietatilor Muscat d'Alexandrie si Trollinger (soi cunoscut si cu numele Frankenthal). Inca nu este clar daca includerea numelui orasului Hamburg in denumirea acestui soi este inclus s-a datorat faptului ca imbutelierea vinului bazat pe aceasta varietate a fost atestata prima oara in Hamburg, in 1836. Din Hamburg, vinul din struguri Muscat de Hamburg a devenit popular in Anglia incepand din 1860.

Strugurii. Sunt mari, ramurosi, cu ramificatiile secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung si erbaceu, la fel si restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, carnoase, crocante, cu gust puternic de muscat si acoperite cu un strat gros de pruina.

In cultura se intalnesc doua biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, usor ovale, colorate uniform in negru-albastrui, considerat cel mai valoros, si altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform in rosu-violaceu, mai putin valoros.

Insusirile biologice. Perioada de vegetatie mijlocie este de 165-170 zile, timp in care necesita o temperatura globala de peste 30°C. Are o crestere vegetativa puternica si fertilitate buna, 50-60% din lastari fiind fertili. Este sensibil la meiere si margeluire, fenomene care se manifesta puternic spre varful ciorchinilor. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, florile nu leaga si cad in masa, acesta constituind defectul major al soiului Muscat de Hamburg.

Rezistente biologice: mijlocie la ger (-18°C); slaba la seceta; foarte sensibil la mana, fainare si putregaiul cenusiu al strugurilor. In zonele de ses este puternic atacat de molii.

Cerintele agrotehnice. Muscat de Hamburg are nevoie de multa caldura si insolatie. De aceea se cultiva in conditii bune in podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Prefera solurile usoare, bine aprovizionate cu substante nutritive si apa. Pentru asigurarea polenizarii suplimentare, in plantatii se asociaza in sortiment biologic cu soiul Cinsault: 2 randuri de Muscat Hamburg, 1 rand de Cinsault cu care se aseamana la struguri. Necesita taiere lunga cu 8-10 ochi, forma de conducere recomandata fiind capul inaltat dr. Guyot. Taierea in cepi de rod duce la diminuarea productiei.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. In Romania soiul Muscat de Hamburg este cultivat pe o suprafata de aproximativ 2900 hectare. In conditiile eco-climatice din Romania, maturarea strugurilor se realizeaza cu 10-15 zile dupa Chasselas doré (soi de epoca a IV-a).

In sudul tarii, maturarea strugurilor incepe inca pe la finele lunii august, iar in podgoriile subcarpatice in tot cursul lunii septembrie. Productiile obtinute sunt mijlocii (10-14 t/ha), din care 60-70% reprezinta productia marfa. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusa (10-15 zile), dupa care boabele se zbarcesc si pierd din aroma.

La maturarea deplina, strugurii acumuleaza cantitati mari de zahar (160-170 g/l), aciditatea ramane echilibrata astfel incat strugurii sunt vinificabili, obtinandu-se vinuri usoare de masa.

v      Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal cand vine vorba de imbunatatirea calitatilor prin imbatranire. Cu trecerea timpului, aroma sa distincta de stafida neagra poate dezvolta un buchet cu nuante de cedru, violete, piele sau tabac si aroma puternica de tanin se va inmuia considerabil astfel.

Raspandire. Este soiul cu cea mai larga raspandire in randul celor cinci varietati dominante din districtele Medoc si Graves ale regiunii franceze Bordeaux, precum si cel mai de succes vin rosu produs in California.

Provenienta. Considerat mult timp ca fiind un soi antic, studiile genetice recent realizate la Davis University of California au aratat faptul ca soiul Cabernet Sauvignon este de fapt un urmas hibrid al soiurilor Sauvignon Blanc si Cabernet Franc.

Fructul. Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o pelicula groasa si foarte dura. Aceasta duritate face ca strugurii sa fie relativ rezistenti la boli si stricaciuni, trecand de ploile de toamna fara prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre tarzie. Aceste caracteristici, impreuna cu aroma sa atragatoare au facut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varietati de vin rosu din lume.

Mediul ideal. Zonele ideale pentru un soi Cabernet Sauvignon de calitate sunt cele de temperatura cald-moderat, regiunile semi-aride ce ofera o perioada de maturizare mai lunga, si solurile seci, nu foarte fertile. Podgoriile din zona Sonoma County's Alexander Valley, cea mai mare parte a Napa Valley si imprejurimile Paso Robles sunt cele mai renumite pentru soiurile Cabernet Sauvignon produse in California.

Proprietati. De obicei, vinurile Cabernet Sauvignon au un miros de stafida neagra, cu un iz de ardei gras verde, variind in intensitate functie de conditiile climatice, practicile viticultorilor si tehnicile de vinificatie. Climatul si perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea calduroase, solurile bogate si fertile, prea putina expunere solara, culesul precoce si macerarea prelungita sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea putin fructuos al vinului astfel obtinut. Valoarea sa gustativa se intensifica dupa minim 18 luni de pastrare.

Aroma. Cand este gustat, Cabernet Sauvignon poate avea vioiciune si chiar o tenta de opulenta, desi de obicei incheie cu o astringenta ferma.

Insusirile agrobiologice. Soi cu perioada relativ lunga de vegetatie (175-195 zile) are vigoare mare de crestere si fertilitate mijlocie 65-70% lastari fertili. Matureaza foarte bine lemnul lastarilor, pe lungimi mari, circa 80%, incat lemnul coardelor devine dens si tare si diferentiaza mugurii de rod de la baza. Maturarea deplina se realizeaza la 4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a V-a). Rezistente biologice: are toleranta buna la ger (-20°C -22°C), foarte rezistent la seceta, toleranta buna la oidium si putregaiul cenusiu al strugurilor, sensibil la mana.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Soi cu plasticitate ecologica mare, care se cultiva cu rezultate bune in podgoriile subcarpatice din sudul tarii, unde acumuleaza cantitati mari de zaharuri si compusi fenolici. Valorifica bine solurile scheletice si sarace, cele antropice, desfundate, feruginoase si cele terasate. Se conduce pe tulpini semiinalte si in alte cordon bilateral, cu taiere in elemente mijlocii de rod. Sarcina de rod lasata la taiere este mijlocie, 14-18 ochi/m2. Productiile de struguri care se obtin sunt in general mici, 6-10 t/ha si fluctuante datorita numeroaselor biotipuri prezente in cultura. Tehnologic, este soi de inalta calitate deoarece acumuleaza la maturarea deplina 200-220 g/l zaharuri, iar prin supramaturare atinge 270 g/l si chiar 300 g/l, cu aciditatea totala echilibrata de 4-6 g/l H2SO4. Acumuleaza substante colorante in cantitati suficiente, continutul in compusi fenolici fiind de 3 , incat vinurile obtinute au o culoare rosie-rubinie intensa si sunt foarte extractive.

v    Merlot este soi vechi francez din regiunea viticola Gironde-Bordeaux, podgoria Medoc, unde se cultiva alaturi de Cabernet Sauvignon si Malbec si se obtin renumitele vinuri din aceasta zona.

Strugurii sunt mijlocii, cilindrici, biaripati, cu boabele asezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu, acoperita cu un strat subtire de pruina; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Insusirile agrobiologice. Soiul Merlot are perioada mijlocie de vegetatie (170-180 zile) are vigoare mare de crestere si dezvolta un frunzis bogat. Prezinta fertilitate buna 70-75% lastari fertili si productivitate mai mare decat la Cabernet deoarece strugurii sunt mai mari. Maturarea deplina se realizeaza la circa 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistente biologice: soi cu rezistenta slaba la ger (-16°C -18°C) si la seceta, sensibil la mana, mijlociu rezistent la fainare si putregai, sensibil la molii si acarieni.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Are nevoie de terenuri fertile si cu umiditate asigurata. Se conduce pe tulpini inalte si semiinalte, cordon bilateral cu taiere in elemente scurte, sarcina de rod fiind de 15-20 ochi/m2. Productiile de struguri variaza in functie de arealul de cultura, de la 6 la16 t/ha. Tehnologic este soi de calitate, dar care nu atinge nivelul soiului Cabernet Sauvignon. La maturarea deplina acumuleaza 190-200 g/l zaharuri cu aciditate de 4 -5,5 g/l H2SO4. Datorita pielitei subtiri, boabele pierd usor apa putand atinge concentratii in zaharuri de 22-240 g/l. Continutul in compusi fenolici este de 2 , incat vinurile obtinute sunt suficient de colorate si extractive

v    Feteasca regala este o varietate de struguri originara in Transilvania si cultivata in majoritatea podgoriilor din Romania.

Soiul a fost identificat, in jurul anilor 1920, in podgoria Tarnave, mai exact in comuna Danes, Mures si este rezultatul unei hibridari naturale intre Feteasca alba si Grasa de Cotnari. In literatura de specialitate a fost denumit si Galbena de Ardeal.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare verde galbui, usor pruinata; pulpa zemoasa, nearomata.

Insusirile agrobiologice. Soiul Feteasca regala are perioada mijlocie de vegetatie, vigoare mijlocie de crestere si fertilitate ridicata, 80-85% lastari fertili. Se reface usor in urma accidentelor climatice. Rezistente biologice: soi cu rezistenta mijlocie la ger (-20°C -22°C), dar sensibil la seceta; rezistenta mijlocie la mana si fainare, sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Feteasca regala este un soi care valorifica bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurata. Productiile de struguri obtinute variaza in functie de arealul de cultura, cu o medie de 15 t/ha. Acumuleaza zaharuri de la 170-180 g/l pana la 200-210 g/l, cu o aciditate totala a mustului variabila intre 4 -7,0 g/l H2SO4. Obisnuit, vinurile rezultate din Feteasca regala sunt de calitate, dar pot fi folosite si la obtinerea vinurilor materie prima pentru spumante sau distilate invechite din vin. Vinurile au un continut alcoolic intre 10 -11,5%.

Valorile aciditatii (7-7 g/l acid tartric) se situeaza la un nivel excelent si confera acestui vin un bun echilibru si un gust bine conturat. Corpolent, prezinta o nuanta de prospetime care determina o amintire placuta in memoria degustatorului.

v    Tamaioasa romaneasca este o varietate de struguri romaneasca folosita pentru producerea de vinuri albe aromate de calitate. Vinurile tamaioase sunt dulci sau demidulci, cu un continut de alcool de 12%-12,5%, de o culoare galben-aurie si cu o aroma bogata de flori si miere, cu gust puternic si o armonie perfecta intre zahar, alcool si aciditate

Acest soi aromat isi gaseste radacinile in sudul Greciei antice, fiind apreciat de catre toate popoarele aflate in bazinul Marii Mediterane, unde era folosit ca moneda de schimb.

In spatiul romanesc, Tamaioasa a ajuns atat prin colonistii greci, cat si prin interventia romanilor. Suprafata totala cultivata cu Tamaioasa este de 1.000 de hectare, acest soi putand fi gasit in podgoriile: Plaiurile Vrancei, Podgoria Severinului, Dealurile Craiovei, Stefanesti Arges, Dragasani, Dealu Mare, Pietroasa si Cotnari..

Strugurii sunt mijlocii, conici, sau cilindro-conici, uneori biaripati, desi in boabe. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita de culoare galben verzui, cu pete ruginii pe partea insorita; pulpa consistenta, cu gust dulce si aroma de muscat.

Insusirile agrobiologice. Este soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile) si cerinte ridicate heliotermice, are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, 55-65% lastari fertili. Maturarea se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore. Rezistente biologice: este un soi pretentios, sensibil la ger (-18°C -20°C), la seceta sau excesul de umiditate, puternic atacat de boli, moliile strugurilor, viespi.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Prefera zone cu toamne lungi si insorite, lipsite de precipitatii, care sa permita acumularea lenta a zaharurilor si aromelor in must. In vederea supramaturarii strugurilor se recomanda desfrunzitul partial al strgurilor la intrarea strugurilor in parga. Tehnologic, la maturarea deplina acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar prin supramaturare atinge 250-270 g/l si poate depasi usor aceste valori, fara ca aciditatea totala a mustului sa coboare sub 4 -5 g/l H2SO4. Productiile de struguri sunt mici 5-8 t/ha, dar pot atinge 10-14 t/ha.

v    Burgund mare. Provenienta acestui soi este necunoscuta, face parte din acelasi sortogrup cu soiul Pinot noir si este considerat ca o variatie mugurala a acestuia.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro conici, cu primele ramificatii de la baza, mai dezvoltate, boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare rosu violaceu, acoperita cu pruina persistenta; pulpa zemoasa cu mustul necolorat.

Insusirile agrobiologice. Soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile), are vigoare mare de crestere si fertilitate mai scazuta decat Pinot noir, 75-80%, lastari fertili, dar productivitatea mult mai mare datorita marimii strugurilor. Maturarea deplina se realizeaza la 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistente biologice: fata de soiul Pinot noir are rezistenta mai slaba la ger, suportand -20°C -22°C, buna la seceta si este mai rezistenta la putregaiul cenusiu.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Burgund mare este adaptat terenurilor in panta, scheletice, erodate. Se conduce pe tulpini semiinalte si inalte, cordon bilateral cu taiere in cepi sau cordite, sarcina de rod fiind de 18-22 ochi/m2. Tehnologic, soiul Burgand mare nu atinge nivelul calitativ a lui Pinot noir. Acumularile in zaharuri sunt mai mici 185-195 g/l, nu are capacitate de supramaturare, in schimb, continutul in compusi fenolici este mai ridicat 2 , iar aciditatea totala usor ridicata 5,5-6,3 g/l H2SO4. Productiile sunt mult mai mari, in medie 12-14 t/ha, putand atinge 20 t/ha. In anii nefavorabili da vinuri de masa.

v    Aligoté este o varietate de vita de vie utilizata pentru a produce sortimentul de vin cu acelasi nume. Este un vin alb, cu un gust specific usor de pelin si de cicoare, altii identificand miasme de fructe. Este un vin demisec spre sec, originar din zona Burgundia (Franta), de unde s-a raspandit, aclimatizandu-se foarte bine in Romania, Bulgaria, Crimeea, Caucaz etc..

Are un continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 11,5°) extractive, galben-verzui, se poate ridica nivelul calitativ al vinurilor cu denumire de origine.   

Frunza este rotunda de culoare verde inchis, glabra si lucioasa pe partea superioara, fiind scamoasa pe partea inferioara, cu lobul terminal scurt, triunghiular. Sinusul petiolar este deschis in forma de "v".

Strugurele are forma cilindrica sau cilindro-conica, uniaripat cu axul deseori usor indoit, mic (10-12 cm lungime), compact. Boabele au forma sferica, deseori deformate de marime mijlocie, cu pielita de culoare verde-galbuie cu pete galbene ruginii pe partea insorita si puncte mici negre.

Insusirile agrobiologice. Perioada de vegetatie este mijlocie spre lunga (170 -210 zile), are vigoare mijlocie. Soiul are fertilitate ridicata, 90 % lastari roditori ( cu 2-3 struguri pe lastar), coeficientul de fertilitate absoluta 2,5 si relative 2,4. Este un soi rezistent la seceta, dar sensibil la mana si in special la putregaiul cenusiu. Isi matureaza bine lemnul, rezistenta la ger este mijlocie (-22 . -20○C).

In general, soiul Aligot se remarca printr-o plasticitate ecologica ridicata, fapt ce face posibila cultura sa, atat in arealele racoroase din nordul Moldovei, precum si pe terenurile nisipoase ale podgoriilor din judetele Galati si Braila.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Ajunge la maturitate deplina in ultima decada a lunii septembrie, cand acumuleaza intre 165-170 g/l zaharuri in must si o aciditate totala ridicata in medie 6 -8 gr/l H2SO4. Se preteaza putin la supramaturare, continutul in zaharuri nedepasind 202 g/l.

La Stefanesti Arges a fost omologat clonul Aligot 63 Stefanesti, care asigura obtinerea unor productii medii de 20t/ha.

v    Chasselas doré. Dupa unii ameplografi se presupune ca provine din Chasselas Noir, care se cultiva de foarte multa vreme in Egipt, in jurul anului 1200, fiind ulterior adus de romani in Elvetia si apoi in Franta. Este soiul cu cea mai mare raspandire de pe Glob, fiind considerat un soi cosmopolit, datorita plasticitatii ecologice ridicate.

Floarea este hermafrodita normala cu polen fertil. Frunza adulta este de marime mijlocie, pentalobata, de culoare verde, grabra, usor basicata de partea superioara, cu marginile usor orientate in sus. Sinusul petiolar are forma de "v".

Strugurii sunt cilindro-conici, unii axiali cu boabe nu prea dese, mijlocii ca marime. Bobul are forma sferica, de marime mijlocie, pielita groasa de culoare galben-aurie, miezul este crocant, dulce-acrisor, nearomat, must necolorat.

Insusirile agrobiologice. Se caracterizeaza prin cresteri vegetative moderate, vigoare mijlocie, fertilitate ridicata (peste 70% lastari fertili si valori ridicate ale coeficientilor de fertilitate 1 -2=c.f.a. si 1,2-1,4=c.f.r.). prezinta toleranta mijlocie la ger si seceta. In conditii heliotermice si hidrice normale nu este atacat de oidium si putregai cenusiu. Este, in schimb, foarte sensibil la mana.

Insusirile agrotehnice si tehnologice. Este un soi cu maturare mijlocie (epoca a III-a ).

Chasselas doré asigura salonarea consumului de struguri in stare proaspata din a doua jumatate a lunii august.

Acumuleaza in medie 133-160 g/l zaharuri in must si o aciditate totala medie cuprinsa intre 4-5.8g/l H2SO4. Are durata mare de pastrare pe butuc dupa maturare, circa 20-25 zile, rezistenta buna la fisurarea boabelor si transport.

Productia este de 10-15t/ha dintre care 70-75% productie marfa. Se foloseste pentru consum in stare proaspata, dar si pentru vinificatie, in cupaj cu Aligot si Muscat Ottonel.