Productivitatea energetica a ecosistemului viticol

Productivitatea energetica a ecosistemului viticol

In ecosistemul viticol, energia consumata sub forma de munca, combustibili, ingrasaminte, pesticide, erbicide, mijloace fixe, potenteaza energia solara necesara fotosintezei, transformand-o in energie biochimica alimentara reprezentata de productia de struguri. Din radiatia solara receptionata de sol, pe parcursul perioadei de vegetatie a vitei de vie (180 - 210zile) in fotosinteza sunt folosite numai radiatiile cu lungimile de unda cuprinse intre 0,75 si 0,38µ, acestea reprezentand cca 50% din radiatia totala. Radiatia solara receptionata in conditiile tarii noastre, de catre o suprafata orizontala, pe parcursul perioadei de vegetatie a vitei de vie este cuprinsa intre 775 ∙ 10¹⁰ si 957 ∙ 10¹⁰cal/ha, fractia ce intervine in fotosinteza (50% din total) ajungand la 387 ∙ 10¹⁰ - 477 ∙ 10¹⁰cal/ha.

Bilantul energetic

Dupa felul lor de actiune, formele de energie utilizate in productia viticola, ca si in celelalte ramuri agricole, se clasifica in:

Energie activa directa

Energie activa indirecta

Energie pasiva

Energia activa directa reprezinta energia consumata pentru efectuarea lucrarilor mecanice (lucrarile solului, fertilizare, tratamentele fitosanitare, transporturi tehnologice) a lucrarilor manuale (taiat, operatii in verde, recoltat) a tractiunii animale, necesara pentru intretinerea unei unitati de suprafata viticola sau pentru obtinerea unei unitati de produs.

Energia activa indirecta este cheltuita pentru producerea ingrasamintelor, pesticidelor si a tuturor materialelor folosite in procesul de productie viticola.

Energia pasiva reprezinta energia consumata pentru producerea mijloacelor fixe (tractoare, masini, plantatii viticole pana in momentul trecerii lor de la investitii la mijloace fixe, constructii).

In conditiile tarii noastre, energia consumata, exprimata in calorii/ha, variaza intre 1,1 ∙ 10¹⁰ si 1,74 ∙ 10¹⁰, abstractie facand de aportul adus in ecosistemul viticol de energie solara si de substantele nutritive extrase din sol. Din valorile acestor consumuri, in functie de directia de productie, densitatea de butuci la ha, baza energetica si sistemul de masini folosit, de tehnologia aplicata, energia directa reprezinta 19 - 30%, energia activa indirecta 59 - 68%, iar cea pasiva 6 - 13% (Aronovici N., 1980; Tesu I., si Baghinschi V., 1984).

La vita de vie, comparativ cu alte culturi agricole, echivalentul energetic al productiei obtinute este mai redus, in medie de 1000 Kcal/Kg struguri. In cazul strugurilor ca si in cazul altor fructe (mere, pere, caise) se iau in considerare, alaturi de continutul energetic, calitatile gustative, continutul in saruri minerale si vitamine, aroma. La plantatiile viticole nu se iau in calcul produsele secundare rezultate din cresterea anuala a lemnului si a frunzelor, care nu sunt de natura alimentara si practic inca nu se valorifica (Tesu I. si Baghinschi V., 1984). In conditiile din tara noastra energia obtinuta, calculata in cal/ha oscileaza intre 0,8 ∙ 10¹⁰ si 2,27 ∙ 10¹⁰, mai mare la soiurile de masa comparativ cu cele de vin.

Randamentul energetic

Folosirea de unitati comensurabile pentru aprecierea consumului de energie ce intra in ecosistem (intrari) necesara realizarii recoltei de struguri si a echivalentului energetic al productiei obtinute (iesiri), permite evidentierea masurilor de aplicat in fiecare ecosistem pentru a marii gradul de conversie a energiei solare in energie chimica si de reducere a consumului de energie. Exprimarea in unitati energetice ofera posibilitatea de a intervenii eficient in alegerea soiurilor noi, mai productive, cu rezistenta sporita fata de boli, daunatori si intemperii ca si prin mijloace agrofitotehnice (densitati optime, orientarea randurilor, normarea incarcaturii de ochi, forme de conducere, fertilizare rationala) pentru a reduce consumul de energie si a ridica valoarea energiei produse. Raportand echivalentul energetic al productiei obtinute (iesiri) la energia consumata (intrari) se obtine randamentul energetic. Acesta prezinta valori mai mari in cazul soiurilor de masa (1,13 - 1,56), comparativ cu soiurile de vin (0,66 - 1,13).

Analizand randamentul energetic la cateva soiuri pentru vin cultivate in ecosistemul Minis, rezulta ca acesta are valori supraunitare la soiurile Riesling italian, Mustoasa de Maderat si Cadarco, cultivate pe solurile brune (eumezobazice) tipice si valori subunitare la soiul Merlot pe solurile brune si in cazul soiurilor Mustoasa de Maderat si Cadarca pe regosoluri. Rezulta ca efortul energetic pentru realizarea productiei de struguri este mai mare in conditiile de cultura a vitei de vie pe regosoluri, comparativ cu solurile brune (Popa P., Ciocan M., 1987).

La repartizarea teritoriala a soiurilor de vita de vie se recomanda sa se tina seama de comportarea soiurilor in conditii de mediu variabile (clima, sol, relief), pentru a nu fi necesare consumuri sporite de energie, care determina obtinerea unor randamente energetice scazute si alegerea celor ce asigura o eficienta energetica superioara.