Protectia vitei de vie contra temperaturilor scazute, inghetului si brumelor de primavara

Protectia vitei de vie contra temperaturilor scazute, inghetului si brumelor de primavara

Protectia vitei de vie contra temperaturilor scazute

Spre deosebire de cea salbatica, vita din cultura si-a sporit sensibilitatea fata de temperaturile scazute. Protectia contra de temperaturile scazute se asigura printr-un complex de metode adecvate.

Rezistenta vitei de vie la temperaturi scazute se manifesta diferit in cursul anului, fiind mai mare in perioada de latenta si mai mica in cea de vegetatie.

Partile multianuale ale aparatului supraterestru sunt mai rezistente la ger fata de cele anuale, iar acestea fata de diafragma si ochii de iarna. Tulpina si bratele multianuale rezista pana la minus 22 - 24⁰C, coardele anuale pana la minus 20 - 21⁰C, ochii de iarna pana la minus 15 - 20⁰C, diafragma pana la minus 5 - 7⁰C.

Metodele contra temperaturilor scazute din iarna depind de un complex de factori, intre care zona in care se afla plantatia, soiul de vita cultivat si inaltimea tulpinii detin un rol de seama.

Plantatiile de vii se pot afla in zona culturii ingropate sau in afara ei. Se considera in zona culturii ingropate, acele podgorii in care temperatura minima absoluta depaseste cu regularitate cateva zile la rand (3 - 5), 18 - 20⁰C sub zero, iar solul este lipsit sau acoperit cu putine zapezi, si in afara ei, acelea in care temperatura respectiva nu atinge limite de 18 - 20⁰C, decat in cazuri rare (la 10 - 20 ani).

In cadrul aceleiasi zone unele soiuri manifesta rezistenta mai mare la temperaturile scazute din iarna (Cabernet, Sauvignon, Feteasca regala, Coroana alba sau neagra), altele mai mica (Afuz - Ali, Cramposie, Negru moale, Gordon). Soiurile rezistente la temperaturi scazute din iarna pot ramane neprotejate peste iarna, deoarece inregistreaza pagube mai mici, insa cele cu rezistenta mai mica la temperaturile scazute din timpul iernii, aflate in zona viilor ingropate, pe tulpini joase (0,10 - 0,30m) se protejeaza prin ingropat.

Ingropatul consta in acoperirea partii supraterestre a butucului de vita cu un strat de pamant gros de cca 10cm.

Protectia vitei de vie contra brumelor si ingheturilor de primavara

Metodele de aparare contra brumelor si ingheturilor de primavara pot fi impartite in doua categorii: pasive sau indirecte si active sau directe.

Mijloacele indirecte au ca scop prevenirea     permanenta, de durata a riscurilor de inghet prin eliminarea tuturor factorilor naturali defavorabili, la intarzierea dezmuguritului si la micsorarea radiatiei nocturne.

Mijloacele directe constau in actiuni artificiale asupra microclimatului local doar in momentul critic, si se refera la utilizarea in practica a soiurilor de vita numita "rezistenta".

1.Mijloace indirecte

In cadrul acestor mijloace se petrec o serie de etape:

a)       alegerea de soiuri cu dezmugurire tarzie - care se poate realiza pe intreaga lungime a coardei sau numai pe o portiune a sa;

b)      lucrari culturale - vitele din zonele bine lucrate suporta todeauna cel mai bine ingheturile;

c)       ingrasaminte si amendamente - ingrasamintele fosfatice si potasice contribuie la consolidarea rezistentei vitei la temperaturi scazute. Cele in potasiu asigura vitelor substante tertiare, care, sporind concentratia sucului celular, contribuie la coborarea punctului de inghet;

d)      alegerea unei forme adecvate de conducere;

e)       taierea esalonata;

f)       amplasarea viilor si orientarea parcelelor;

g)      eliminarea focarelor de aer rece

h)      drenarea maselor de aer rece.

Mijloacele indirecte, simple si economice, pot modifica cu cateva grade temperatura microclimatului. In plus, ele contribuie la usurarea aplicarii mijloacelor directe, facandu-le mai putin costisitoare si mai eficiente.

2.Mijloace directe

La fel ca si cele indirecte, si mijloacele directe se realizeaza printr-o serie de etape:

a)       avertizarea ingheturilor de primavara;

b)      ecranele;

c)       norii artificiali care cuprind la randul lor:

→gramezi fumigene;

→anvelope uzate;

→lumanarile fumigene;

→incalzirea aerului cu aparate de radiatii infrarosii;

d)      amestecarea (ventilarea) aerului;

e)       combinarea incalzirii si ventilarii aerului;

f)       aspersiunea antigel;

g)      submersiunea (inundarea).

In plantatiile de vii pe tulpini inalte, ingheturile si brumele tarzii de primavara produc pagube mici sau adesea nici nu se simt, de aceea cultura pe asemenea forme prezinta si acest avantaj.