Taieri de regenerare si speciale aplicate in viticulture
Taierile de regenerare sau de reintinerire se executa in plantatiile de vii in declin
sau imbatranite prematur. Butucii imbatraniti se manifesta prin: brate si
coarde uscate, se formeaza putine coarde si subtiri, se
degarnisesc cordoanele, apar tot mai multi lastari din portaltoi. Prin taierile
de regenerare se inlatura partial sau total lemnul uscat sau
batran, contribuind la formarea de organe tinere, astfel se reface
potentialul de crestere si productivitate, practic se mai
prelungeste viata plantatiei. Dupa intensitatea si modul de
executare, pot fi taieri de regenerare partiala si de
regenerare totala. Taierile de regenerare partiala
constau in inlaturarea de pe butuc in primul an numai a jumatate din
numarul elementelor existente, urmata de refacerea elementelor prin
pornirea in vegetatie a mugurilor dorminzi, iar in anul urmator se
indeparteaza cealalta jumatate. Dupa doi ani, butucul are
refacute toate cresterile. Deci, lucrarea se esaloneaza pe
parcursul a doi ani si este cel mai bine, deoarece nu se renunta
de tot la recolta intr-un an. Coardele lacome care se gasesc pe butuc se
scurteaza in cepi de 2-3 ochi, sau se pot forma elementele butucului in
sistemul inalt (tulpini, brate, cordoane etc.). Coardele roditoare se
scurteaza corespunzator cu sistemul de taiere practicat. Taierea
de regenerare totala: - consta in inlaturarea elementelor
imbatranite ale butucului deasupra zonei punctului de altoire, intr-un
singur an, renuntandu-se la recolta, creandu-se un dezechilibru intre
partea aeriana si subterana a butucului; - din mugurii dorminzi
apar lastari lacomi, iar acestia vor servi la refacerea
partii aeriene a butucului in functie de sistemul de
cultura si forma de conducere practicate; - aceasta taiere
nu este favorabila din punct de vedere economic, deci nu se
recomanda; - dupa
regenerarea totala, portiunea ramasa se
musuroieste cu sol reavan, bine maruntit, care sa
asigure conditii pentru pornirea mugurilor dorminzi in vegetatie;
- pentru refacerea rapida a
butucilor, taierile de regenerare se vor asocia cu alte lucrari din
complexul agrotehnic (subsolajul, fertilizarea, irigarea etc). Taierile
speciale: - aceste taieri se aplica in
plantatiile care au suferit in urma accidentelor climatice: grindina,
ingheturile din timpul iernii, gerurile tarzii de primavara,
seceta, mana, cu influenta negativa asupra cresterilor de
pe butuc. Grindina cauzeaza distrugeri asupra tuturor organelor
butucului, ducand la pierderea integrala a productiei din anul in
curs si cu urmari in anii urmatori. Distrugerile constau in: ruperea
lastarilor si inflorescentelor, ruperea frunzelor, cu
desfrunzirea vitelor, ranirea lastarilor si boabelor,
caderea boabelor, fisurarea boabelor, scurgerea mustului si
instalarea mucegaiului, ranirea coardelor prin ruperea scoartei. Pagubele
provocate depind de fenofaza cand a cazut grindina, marimea si
densitatea grauntilor, durata si daca este insotita
sau nu de ploaie. In acest sens, in anul caderii grindinei, in prima parte
a perioadei de vegetatie se recurge, pentru regenerarea butucilor, la
rezerva de muguri de pe butuc (mugurii de la baza coardelor care n-au pornit in
vegetatie, secundarii din ochii de iarna sau mugurii dorminzi de pe
capul butucului). Daca grindina a cazut in a doua parte a perioadei
de vegetatie (iunie-iulie) cand a inceput lignificarea lastarilor,
pierderile sunt mai mici, dar capacitatea de regenerare este mai slaba. Taierile viilor afectate de gerurile din
timpul iernii. In zona de cultura semiprotejata sau
neprotejata a vitei de vie, la un anumit interval de ani survin
temperaturi scazute sub limita de rezistenta, provocand pierderi
de ochi, afectiuni asupra coardelor de un an si chiar ale elementelor
multianuale. Rezistenta la temperaturile scazute din timpul iernii difera
cu: - soiul, - modul de
pregatire pentru iernare a butucilor, - sistemul de cultura, - forma de conducere, - momentul
aparitiei temperaturilor scazute, - amplitudinea de variatie,
- intervalul de timp cat se
mentine. Daca pierderile de ochi sunt de pana la 60-75% muguri
morti, se efectueaza taieri de compensare sau la pierderi mai
mari de 75% taieri de regenerare partiala sau totala. Taierile viilor afectate de brumele
si ingheturile tarzii de primavara. Desi la
alegerea amplasamentelor pentru noile plantatii viticole sunt excluse
zonele unde survin brume si ingheturi tarzii de primavara,
pot aparea in arealele de cultura sub forma de accidente
climatice. Aceste accidente survin dupa pornirea in vegetatie, pot provoca
pierderi de recolta prin distrugerea organelor verzi. Pierderile difera in functie de
fenofaza cand au survenit, durata de actiune, variatia in
functie de orografia terenului, sistemul de cultura, forma de
conducere, soiul etc. Dupa pornirea in vegetatie, daca
survin temperaturi de -1 C, -2 C si se mentin timp mai lung,
pierderile sunt mari, deoarece lastarii sunt in formare (mici, de
cativa cm), si sunt distrusi in intregime. Daca inghetul survine in a doua
faza cand au pornit majoritatea lastarilor (luna mai) lastarii
fiind in mare parte in fenofaza de crestere intensa (>20 cm), sunt
distruse numai varfurile de crestere si inflorescentele. Taierile viilor afectate de mana.
Mana nu constituie un accident ci reprezinta o scapare in complexul
agrotehnic prin neexecutarea la timp a tratamentelor, mai ales in anii de
favorabilitate. Daca totusi se intampla, in anul atacului se va
elimina o parte din aparatul foliar (afectat), se combat buruienile, se fac
fertilizari. In anul urmator efectele sunt nefavorabile,
cresterile sunt slabe, lemnul este nematurat. Taierile se vor executa la fel ca in
viile afectate de grindina, lasand pe butuc ceea ce este viabil sau
efectuand taieri de regenerare partiala. Taierile
viilor afectate de seceta Vita
de vie este una dintre speciile care da bune rezultate chiar in
conditii de seceta relativa, deoarece are un sistem radicular
puternic dezvoltat, exploreaza un volum mare de sol si are o mare
capacitate de absorbtie pentru apa. Totusi, la un deficit
prelungit de apa, asociat cu temperaturi ridicate, vita sufera
prin scaderea cresterilor si, implicit, a productiei. Ca
soiuri, sunt mai sensibile: Feteasca regala, Chasselas doré, Afuz
Ali. In anul cand a survenit seceta, se vor lua masuri indirecte, prin
pastrarea rezervei de apa - reducand suprafata de evaporare
(indepartarea frunzelor, lastarilor sau chiar a coardelor 20-30%);
cea mai buna masura este irigarea, la momentul critic.
