Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
1. Clasificarea si organizarea burselor
In prezent, bursele sunt institutii destinate tranzactiilor comerciale rapide si de anvergura caracteristice societatilor industriale avansate. A. Marshall afirma ca: "centrul unei piete il reprezinta bursa".
Istoric
Ca etimologie, cuvantul provine din franceza (bourse), insemnand saculet sau punguta destinata banilor pentru cheltuieli zilnice. Prima bursa in acceptiune moderna a fost inaugurata in 1531 in Anvers. Din secolul XVIII incepe procesul de specializare a burselor dupa mai multe criterii conform carora se poate realiza o clasificare valabila chiar in prezent. La noi in tara, in ianuarie 1882 s-a deschis Bursa comerciala de la Iasi, iar in decembrie, acelasi an, cea de la Bucuresti.
Clasificarea burselor:
a) in functie de persoanele care le intemeiaza si administreaza, pot fi:
- private;
- de stat.
b)dupa obiectul tranzactiei:
- de marfuri;
- de valori;
- de operatiuni auxiliare (de asigurari, de navlosiri).
c) din punct de vedere al participarii la tranzactii, sunt burse:
- cu participare nelimitata;
- cu acces limitat (numai pentru membrii bursei sau persoanele autorizate).
Organizarea
Cea mai frecventa forma de organizare a burselor este in S.A.(Societate pe actiuni). Capitalul lor se constituie prin emisiunea de actiuni numite "certificate de bursa", care confera posesorului dreptul de a participa la tranzactii. Membrii ai burselor pot fi:
- bancile;
- mari firme industriale sau companii comerciale;
- agentii de schimb.
Numarul lor se ridica la 30-40 de firme. Din randul membrilor se alege un comitet de conducere. Cel mai important rol in activitatea bursei il au agentii de bursa. Ei sunt numiti:
- brokeri - cand actioneaza pe baza ordinelor primite de la clienti, pe baza de comision;
- dealeri - cand actioneaza pe risc si cont propriu (joberi in Anglia sau curtieni in Franta).
Ordinele primite de brokeri pot fi: - la un curs specificat;
- la cel mai bun curs.
2. Bursele de marfuri sunt nucleul pietei marfurilor. Ele concentreaza in acelasi loc si timp o mare parte din cererea si oferta mondiala de anumite produse. Au ca functii centralizarea si mijlocirea tranzactiilor cu marfuri de mare consum. In general sunt specializate pe produse sau grupe de produse (ca de exemplu materii prime: lemn (cherestea, scandura), combustibil, cauciuc; produse agro-alimentare).
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile pentru a fi comercializate la bursa sunt:
1. sa fie omogene;
2. sa aiba grad mare de standardizare;
3. sa aiba importanta mare in consumul mondial, antrenand multi agenti economici;
4. sa se caracterizeze prin oscilatii mari ale cererii si ofertei si preturilor ca sa dea posibilitate speculatiilor;
5. sa fie depozitabile si sa ofere certitudinea livrarii.
Calitatea si cantitatea lor fiind standardizata, se poate institui o unitate de masura numita lot sau contract, desemnand o cantitate fixa din marfa respectiva.
Tranzactiile la bursa se consemneaza in procese verbale, urmand ca din forma orala sa se incheie un contract scris si semnat de parti. Preturile la bursa sunt numite cotatii. Se stabilesc zilnic si se afiseaza public. Variatiile cotelor se exprima prin puncte. Punctul reprezinta subdiviziunea minima a unitatii, sau a subunitatii monetare in care se exprima pretul la bursa.
Ca particularitate a comercializarii la bursa e faptul ca marfa supusa tranzactiei nu trebuie sa fie intotdeauna prezenta, dar trebuie sa fie atestata cu documente. Mai mult, marfa poate sa nu fie in posesia vanzatorului in momentul tranzactiei.
Tipurile de operatiuni la bursa sunt:
a) tranzactii la vedere, pe bani gheata sau cash, cand livrarea marfii se face pe loc, in momentul incheierii contractului (marfa se afla in depozitele bursei) la preturi "spot", sau in cel mult doua zile lucratoare.
b) tranzactii la termen sau future market, cand livrarea se face la o data ulterioara incheierii contractului. Acestea sunt tranzactiile care constituie esenta ratiunii aparitiei si functionarii burselor, fiind speculative. Operatiunile la termen sunt majoritare in tarile dezvoltate. Speculatiile sunt:
- "á la hausse", cand cumparatorul achizitioneaza marfa si spera ca o va vinde la un pret mai ridicat la termen;
- " á la baisse", cand vanzatorul incheie o tranzactie cu o marfa pe care nu o are si spera sa o procure pana la termenul de livrare la un pret mai scazut.
In afara avantajelor calculate pe baza diferentei de pret in timp, se calculeaza si diferente de pret in spatiu, de la o bursa la alta. Din actiunile speculative nu pot iesi in castig ambii agenti economici.
Actuala Bursa Romana de Marfuri a luat fiinta la sfarsitul anului 1992 ca institutie privata pe actiuni cu un capital de 950 milioane lei si 88 membri fondatori.
Functiile burselor de marfuri:
1. Sunt centre de recoltare, prelucrare, difuzare a informatiilor privind conjunctura pietei nationale si internationale, fiind cele mai importante surse de date economice;
2. Se constituie in cele mai importante mecanisme de formare a preturilor;
3. Au rolul de piete caracteristice, cu tendinta de egalizare a cotatiilor.
3. Bursa de valori (sau de titluri)
Este o piata publica, organizata si specializata in tranzactii cu titluri emise anterior. Infiintarea de burse de valori presupune unele conditii, precum:
- extinderea societatilor pe actiuni pentru a fi posibila circulatia hartiilor de valoare;
- dispersarea actiunilor si obligatiunilor la un numar suficient de mare de posesori;
- reglementarea stricta a tranzactiilor si limitarea numarului de participanti.
Ca institutie, bursa de valori este o societate comerciala privata, publica sau mixta, asigura secretul operatiunilor, rigoarea si siguranta tranzactiilor.
Prin rolul cheie ce-l indeplineste bursa de valori in economia de piata, activitatea ei este strict vegheata de autoritatea publica. Pentru servicile prestate agentilor economici, ea percepe un comision, ce face ca aceasta Societate Comerciala sa fie foarte rentabila.
Cerintele pentru ca un titlu sa fie admis in tranzactiile bursiere sunt:
- sa existe un numar minim de titluri;
- sa existe un capital propriu de o anumita marime;
- sa aiba un prag de rentabilitate;
- obligatia de a informa publicul asupra situatiei financiare;
- sa aiba obiective de perspectiva, strategice.
In mod normal titlurile unui emitent sunt admise la o singura bursa. Pentru titlurile unui emitent de importanta nationala, tranzactiile se fac la bursa din capitala, pentru cele de importanta regionala, la bursele din provincie.
Pe piata bursiera se intalneste cererea cu oferta de titluri prin ordinele de bursa. Ele sunt colectate de agentii bursieri. Fixarea cursului depinde de numerosi factori, cei mai importanti fiind:
- marimea anterioara a dividendului;
- dinamica preturilor;
- rata dobanzii.
Functiile bursei de valori:
a) Plasarea economiilor intreprinderilor si populatiei in hartii de valoare, respectiv alimentarea intreprinderilor cu capitaluri (transformarea capitalului banesc in capital real si invers).
b) Finantarea trezoreriei publice prin vanzarea titlurilor de credit.
c) Asigurarea mobilitatii capitalurilor.
d) Barometru a starii economice a unei firme si a starii economiei nationale in general.
Indicele general al cursului actiunilor, spre exemplu, exprima preferinta - sau lipsa ei - pentru societatea emitenta; cresterea cursului pune in evidenta conjunctura economica favorabila, in timp ce scaderea cursului poate releva deteriorarea conjuncturii economice.
Operatiunile pot fi:
- la vedere - livrarea imediata a titlurilor la cursul zilei, in schimbul sumei corespunzatoare;
- la termen - se convine la un moment dat asupra tranzactiei, dar efectuarea are loc la o data ulterioara, fixata, numita zi de lichidare. Operatiunile la termen sunt speculative, vanzatorul e un speculator "á la baisse", cumparatorul "á la hausse". Pot fi operatiuni:
1. la termen fix - insemnand ca unul dintre agenti plateste doar diferenta dintre cursul zilei si cel convenit;
2. la termen, cu premii - unul dintre agenti isi rezerva dreptul ca, la scadenta, sa opteze intre a plati un premiu stabilit renuntand la contract, ori sa se declare vanzator, cumparator sau chiar sa dubleze sau sa tripleze numarul titlurilor supuse tranzactiei.
In statele cu piata bursiera de valori dezvoltata, operatiunile la termen detin chiar 80% din total. Rolul acestei piete e pus in evidenta de faptul ca produsele acestor tranzactii bursiere au o cota semnificativa in capitalizarea bursiera. Prin intermediul bursei de valori e stimulat procesul investitional.
Bursa valutara: este o piata unde se vand si se cumpara liber valute convertibile; aceste operatiuni sunt preluate aproape integral de banci si au caracter speculativ.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate