ANALIZA ACTIVITATII DE COMERT EXTERIOR IN CADRUL INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

1.Aspecte introductive privind activitatea de comert exterior

Schimburile economice internationale concretizate in activitati de comert exterior sunt foarte importante atat la nivel de entitati statale cat si la nivel de entitati economice.

Aceasta importanta deosebita deriva cel putin din urmatoarele considerente :

pe masura dezvoltarii economice apar utilitati si necesitati noi ce nu pot fi asigurate din productie interna ;

conditiile de economicitate si competitivitate impun agentilor economici sa participe la schimburile internationale ;

existenta sau cresterea capacitatilor de productie impun ca o parte din produsele realizate sa fie destinate exportului ;

imposibilitatea asigurarii de materii prime, subansamble, utilaje, instalatii din productia interna impun ca acestea sa fie asigurate prin activitati de import ;

activitatea de comert exterior stimuleaza dezvoltarea tehnica si tehnologica a intreprinderilor ;

calitatea produselor fiind cea care de multe ori este cea care asigura de multe ori vanzarea.

Activitatea de comert exterior a intreprinderilor industriale indiferent daca se desfasoara direct sau prin intermediari prezinta grade de complexitate sporita fata de activitatea de comert interior prin faptul ca apar aspecte specifice cum ar fi :

mecanismul de formare al preturilor este diferit ;

contractarea productiei pentru export si a importurilor prezinta aspecte specifice de multe ori diferite de la tara la tara ;

decontarea operatiunilor de comert exterior trebuie sa tina cont de reglementarile interne legale in aceasta privinta ;

existenta cursurilor de schimb pentru moneda nationala fata de valuta in care au fost intocmite contractele ;

competitivitatea internationala la aceleasi produse sau produse similare presupune o informare oportuna si de calitate pentru a evita cat mai mult riscurile generate de necunoastere ;

existenta barierelor de protectie impuse de diferite state ;

marii producatori internationali pot manipula pietele cu toata opozitia organismelor internationale.

Pe langa operatiile clasice de export, import in ultima perioada s-au dezvoltat operatiile de lohn.

Din punct de vedere organizatoric pentru derularea activitatii de comert exterior, intreprinderile industriale isi infiinteaza compartimente specializate care se ocupa de indeplinirea planurilor de comert exterior in conditii de eficienta economica.

Nu ne-am propus ca in cadrul acestui curs sa analizam problematica comertului exterior in toata complexitatea. Ne vom referi doar la cateva aspecte esentiale care sa permita o dezvoltare a cunostintelor si o intelegere a principalelor probleme in aceasta privinta.

2. Preturile in activitatea de comert exterior

Preturile externe reprezinta una din principalele probleme ale comertului international. Obtinerea de preturi avantajoase este o conditie sine qua non pentru fiabilitatea intreprinderilor, explicand atat eficacitatea cat si eficienta activitatii.

2.1. Clasificarea preturilor externe

Preturile practicate pe piata internationala prezinta niveluri diferite si se formeaza in general ca o marime medie a pietii respective. Preturile in general sunt determinate de raportul dintre cerere si oferta. Nu intotdeauna pietele sunt perfecte.

Uneori ele sunt controlate fie de detinatorii cei mai importanti de resurse minerale sau de producatorul care produce cea mai mare cantitate de produse dintr-un anumit produs sau grupa de produse.

2.1.1. Dupa modul de formare pe piata internationala

Din acest punct de vedere intalnim :

preturi negociate ;

preturi ce rezulta ca urmare a unor acorduri.

Preturile negociate pot fi :

preturi ce rezulta in urma unor tranzactii directe intre parteneri ;

preturi stabilite la bursa pentru marfurile ce fac obiectul cotarii la bursele de marfuri ;

preturi stabilite prin licitatii.

Preturile ce rezulta din acorduri se formeaza ca urmare a unor intelegeri intre furnizorii de materii prime sau produse. Ele sunt practicate de state, grupe de state, de carteluri.

Uneori chiar firmele concurente stabilesc unele acorduri de pret sau de volum a activitatii de comert exterior.

Aceste acorduri apar atat in activitatea de export cat si de import.

Un exemplu foarte cunoscut in acest sens il reprezinta acordurile de volum si pret practicat de OPEC sau chiar de Uniunea Europeana, sau altele.

2.1.2. Dupa practica internationala privind suportarea cheltuielilor de circulatie si asigurare

Marfurile exportate trec in proprietatea cumparatorului pe baza clauzelor prevazute in contracte. Tot in functie de aceste clauze se stabilesc si preturile.

In functie de conditiile de livrare acestea pot fi :

pret FOB - free on board, adica franco la bord

pret CIF - cost, insurance, freight, adica cost, asigurare si navlu

pret C and F - cost and freight, adica cost si navlu

pret Freight or caritage paid to . - adica    navlul sau frachtul platit pana la . cu stabilirea portului de destinatie

pret Ex ship - adica franco nava, urmat de portul de destinatie

pret Ex quai - adica franco cheiul portului de destinatie.

3. Analiza realizarii activitatii de export

3.1. Analiza gradului de contractare a productiei destinate exportului

Analiza contractarii productiei destinate exportului poate fi abordata atar din punct de vedere fizic pe produse, grupe de produse similare sau valoric.

Indiferent de modalitatea de abordare putem calcula :

abaterea absoluta

indicele variatiei relative privind indeplinirea programului sau planului

abaterea indicelui variatiei relative

Indicele variatiei relative poate fi calculat procentual sau ca o marime relativa simpla.

Ca urmare a unei abordari din punct de vedere fizic putem adopta urmatoarele relatii de calcul pentru :

abaterea absoluta

in cazul unei productii omogene, sau

in cazul unei productii neomogene

indicele de variatie relativa

abaterea indicelui de variatie relativa

in cazul calculului procentual, sau

in cazul calculului ca marime relativa simpla

Daca abordarea este din punct de vedere valoric putem adopta urmatoarele relatii de calcul pentru :

abaterea absoluta

indicele de variatie relativa

abaterea indicelui de variatie relativa

Am notat cu :

- cantitatea contractata la produsul "i"

- cantitatea planificata la produsul "i"

- volumul valoric contractat la export

- volumul valoric planificat la export

- pretul la export in valuta pentru cantitatea contractata la produsul "i"

- pretul la export in valuta pentru cantitatea planificata la produsul "i"

Este putin probabil ca intre planul de export si cantitatea contractata sa fie egalitate.

In cazul unei abateri pozitive sau a unui indice de variatie relativa supraunitar se pune problema existentei suplimentului de capacitate de productie si de asigurare cu resurse astfel incat intreprinderea sa faca fata unor contracte mai mari decat planul.

Pot exista riscuri privind neindeplinirea contractelor cu implicatii asupra situatiei financiare si a imaginii intreprinderii.

In cazul unei abateri negative sau a unui indice de variatie subunitar exista riscul unor pierderi ca urmare a neutilizarii capacitatilor de productie si a unor resurse neutilizate si eventual asigurate la nivelul planului.

Factorii care influenteaza gradul de asigurare cu contracte a productiei planificata pentru export pot fi identificati ca :

factori interni : calitatea activitatii de promovare a produselor sau capacitatea de respectare a procedurilor de contractare

factori externi : care tin de modificarea conjuncturii comerciale internationale, sau a unor decizii individuale sau colective a unor furnizori sau clienti privind volumele de comert sau preturile marfurilor.

3.2. Analiza gradului de realizare a programului de export

Programul de export trebuie sa fie in concordanta cu contractele realizate. Producerea de produse destinate exportului fara a avea desfacerea asigurata implica unele riscuri pentru intreprindere.

Aceste riscuri pot fi diminuate daca productia de export poate fi absorbita fara probleme de catre piata interna sau de alte piete externe.

Analiza comparativa este importanta atat din punct de vedere cantitativ cat si valoric. Aceasta analiza este posibila calculand abaterea absoluta, indicele de variatie relativa si abaterea indicelui de variatie relativa.

Deci in cazul analizei din punct de vedere cantitativ

• abaterea absoluta

in cazul unei productii omogene, sau

in cazul unei productii neomogene

• indicele de variatie relativa

• abaterea indicelui de variatie relativa

in cazul calculului procentual, sau

in cazul calculului ca marime relativa simpla

In cazul cand analiza este valorica putem utiliza urmatoarele relatii de calcul:

• abaterea absoluta

• indicele de variatie relativa

• abaterea indicelui de variatie relativa

Am notat cu :

- cantitatea realizata la produsul "i"

- cantitatea contractata la produsul "i"

- volumul valoric contractat la export

- volumul valoric realizat la export

- pretul la export in valuta pentru cantitatea contractata la produsul "i"

- pretul la export in valuta pentru cantitatea realizata la produsul "i"

Factorii care influenteaza abaterile volumului de productie destinat exportului realizat fata de volumul contractat pot fi interni sau externi.

Factorii interni sunt in principal cei care influenteaza in primul rand cei care se refera la :

asigurarea de resurse

utilizarea resurselor

gradul de organizare a productiei pe ansamblu intreprindere sau pentru productia cu destinatie export

asigurarea conditiilor pentru standardele de calitate atat in ceea ce priveste productia cat si livrarea.

Printre factorii externi se regasesc :

modificarea cererii in masura in care este posibil este bine sa se dea curs acesteia

modificarea conjuncturilor economice pe anumite piete

cazuri de forta majora asa cum sunt ele reglementate.

Daca vrem sa determinam sensul si intensitatea influentei factorilor consacrati asupra abaterii absolute atunci putem sa aplicam modelul ce rezulta din calculul volumului valoric de productie destinat exportului pe baza relatiei ca suma de produse.

rezulta ca

3.3. Analiza eficientei economice si a rentabilitatii activitatii de export

Eficienta economica este o categorie stiintifica complexa care in modul cel mai general este interpretata ca un raport sau ca o comparatie intre efectele utile obtinute si eforturile facute pentru obtinerea efectelor utile asteptate.

In ultimele decenii personalitati stiintifice consacrate au incercat sa defineasca conceptul de eficienta economica.

Din pacate dificultatea a rezultat din identificarea tuturor sau macar a cat mai multe efecte utile ca urmare a unui proces economic. Aceeasi dificultate apare si in delimitarea si comensurarea eforturilor aferente unui proces economic.

Ceea ce este foarte important pentru a putea determina eficienta economica, aspect remarcat si de prof. univ. dr. Alexandru Gheorghe, este faptul ca atat efectele cat si eforturile sa poata fi exprimate monetar.

Totusi in ceea ce priveste rentabilitatea lucrurile sunt mai clare si exista mai multa unitate de vederi aupra conceptului.

Astfel, prin rentabilitatea unei intreprinderi industriale trebuie sa intelegem capacitatea acesteia de a produce profit..

Din pacate de multe ori nu se obtine profit si se inregistreaza chiar pierderi si atunci discutam de nerentabilitate.

Marimea rentabilitatii sau intr-o alta exprimare a profitabilitatii se exprima prin :

marimea absoluta a profitului

prin ratele de rentabilitate

Indiscutabil rentabilitatea este o componenta a eficientei economice pentru ca raporteaza un efect util "profitul obtinut" in diferite exprimari raportat fie la mijloacele economice consumate fie la capitalurile antrenate in procesul economic.

Eficienta economica a activitatii de export este o parte componenta a eficientei economice a intreprinderii. Aceleasi dificultati comensurare rezulta si de aceasta data in primul rand din cauza identificarii si comensurarii efectelor propagate.

Pentru simplificare putem accepta relatia :

"Eficienta = economicitate x eficacitate"

introdusa de prof. univ. Vasile Muresan in lucrarea "Valorile si criteriile eficientei", Editura Politica, Bucuresti 1986.

Eficacitatea o putem determina prin cantitatea de produse exportate.

In ceea ce priveste economicitatea lucrurile devin mai complicate din cauza dificultatilor de separare a eforturilor generale ale intreprinderii.

Pentru determinarea eficientei resurselor consumate ca si eforturi putem utiliza urmatoarea relatie :

Am notat cu :

• - eficienta economica a exportului
• - valoarea marfurilor exportate exprimate in valuta forte
• - cursul derevenire utilizat
• - cheltuielile complete de export aferente produsului "i"
• - cantitatea exportata din produsul "i"
• - pretul produsului "i" exportat in valuta
• - costurile de fabricatie ale produsului "i"
• - cheltuielile speciale de export aferente produsului "i"
• - cheltuielile de ambalare aferente produsului "i"
• - cheltuielile de transport functie de conditia de livrare

In ceea ce priveste rentabilitatea consideram ca trebuie sa raportam efectul util sub forma profitului la efortul sub forma cheltuielilor totale de export.

Pastram aceeasi explicatie a notatiilor de la calculul eficientei.

O alta forma de exprimare e aceia a unei marje comerciale raportand profitul din activitatea de export la totalul veniturilor din vanzarea produselor la export.

Astfel:

De asemenea pastram aceleasi explicatii pentru notatii.

In functie de optiunea analistului si de necesitatea de a intelege diferite fenomene economice aferente activitatii de export pot fi concepute si alte relatii de calcul.

Pentru o detaliere a unei analize factoriale pe langa factorii    cantitatea de produse exportate, pretul complet de export, cheltuielile complete de export, de mare importanta in cazul unei productii neomogene este si structura productiei exportate.

Abaterile totale pot fi analizate factorial pe baza metodelor prezentate in cazul analizei rezultatelor economice.

4. Analiza eficientei economice a activitatii de import

Pentru determinarea eficientei economice a activitatii de import in cazul intreprinderilor industriale care folosesc materii prime si materiale din import, plecam de la aceeasi relatie simplificata a eficientei economice si anume :

Ef ec = economicitate x eficacitate

Eficacitatea fiind determinata prin cantitatea de materii prime si materiale importata

Economicitatea rezulta din diferenta dintre cheltuielile complete aferente materiilor prime si a materialelor importate si cheltuielile aferente ce ar fi fost facute daca aceleasi materii prime si materiale ar fi asigurate din tara.

Insa uneori aceste materii prime si materiale nu exista in tara si atunci ne vom multumi cu incercarea de a identifica alte efecte indirecte propagate de activitatea de import.

Bineinteles ca plecam de la premisa ca se face asigurarea materiilor prime si a materialelor in varianta cea mai economica posibil.

Revenind la problematica cheltuielilor complete de import precizam ca urmatoarele probleme trebuie obligatoriu sa fie luate in considerare :

pretul extern in valuta care poate fi : FOB, CIF sau alte variante

cursul de revenire practicat la momentul decontarilor

plata eventualelor cheltuieli de asigurare

plata taxelor vamale

plata accizelor daca este cazul

comisioane

alte eventuale cheltuieli.

5. Concluzii

In cele mai multe cazuri intreprinderile industriale, mai ales cele mari, cu produse complexe, sunt nevoite sa participe fie in calitate de furnizori, fie in calitate de clienti sau si una si alta la circuitul economic international.

Aceasta participare nu este un scop in sine ci ea este determinata de necesitati de eficacitate pentru ca intreprinderea sa-si poata indeplini obiectul de activitate.

Dar in acelasi timp sunt foarte importante si aspectele calitative ale activitatilor economice in general si a celei de comert exterior in special.

Calitatea activitatii de comert exterior reflectata de eficienta si rentabilitate este cea care da substanta economica activitatii intreprinderii

In acest context analiza performantelor reprezinta un instrument de management foarte important.

BIBLIOGRAFIE