 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
COMERT INTERNATIONAL
Abordari teoretice conceptuale
Trasaturi si tendinte in evolutia fluxurilor comerciale internationale
Instrumentele de politica comerciala
Gruparile de integrare economica regionale
Examen : intrebari cu raspunsuri scurte
ABORDARI TEORETICE CONCEPTUALE
Comertul international- totalitatea legaturilor de vanzare-cumparare de bunuri, servicii intre diferite categorii de participanti (tari sau firme) in functie de procesul de specializare internationala a fiecaruia dintre acestia.
(Procesul de specializare = "diviziunea internationala a muncii")
Caracteristici ale statelor - reprezinta celulele de baza ale REI
existenta unei piete interne unificate
existenta unei monede nationale
guvenarea uniforma din punct de vedere economic
impartirea pe sectoare si ramuri economice (primar, secundar, tertial, cuaternal)
exitenta unui anumit tip de mecanism economic, combinatie optima si unica a doua aspecte : interventiei statului in economie si a principiilor de economie de piata libera.
Corporatii - principalii actori ai comertului international (aproxomativ 70.000 corporatii cu 690.000 filiale).
UNCTAD = Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. www.unctad.org
Diviziunea internationala a muncii
Reprezinta procesul de specializar internationala in productia economiei nationale, reflecta locul si rolul fiecarei tari in economia mondiala si urmareste permanenta adaptare la cerintele mondiale.
Factori de influenta :
conditiile naturale (turism) ;
marimea teritoriului si a populatiei
traditiile economice
nivelul tehnic al aparatului productiv
apropierea geografica dintre state si existenta unui raport de complementaritate intre acestea
factori economici
dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial
aparitia pe harta politica si economica a lumii a peste 135 de state nationale noi (foste colonii)
transnationalizarea vietii economice (1880 -1890) (1/3 din productia si comertul mondial este derulat de corporatiile transnationale)
progresul tehnic - revolutia tehnico-stiintifica : dezvoltarea IT;
accentuarea interdependentelor dintre state (globalizarea)
Balanta de plati externe - tablou statistico-matematic in care sunt inregistrate sub forma contabila fluxurile reale, financiare si monetare ale unei tari cu strainatatea, in decursul unui an de zile. (www.bnr.ro - pulicatii "Balanta de plati externe")
Cuprinde : contul curent, contul de capital, contul financiar, erori si omisiuni.
Structura contului curent : balanta comerciala - importuri si exporturi de bunuri
: balanta serviciilor - importuri si exporturi de servicii
: balanta veniturilor (salariile capsunarilor)
: balanta transferurilor - donatii , contributii
Forme ale balantei : - balanta globala (generala)
balanta regionala (pe zone)
balanta bilaterala (pt anumite zone si tari)
balanta program (obiectiv, prognoza pt viitor)
balanta statica (radiografie a momentului)
balanta dinamica (radiografie periodica de lunga durata 5-10 ani)
Rolul balantei :
sursa de informare ;
elemente importante de analiza in fundamentarea unei decizii cu caracter comercial, valutar ;
ofera posibilitatea evaluarii avantajelor si dezavantajelor schimbarilor externe ;
permite compararea sub aspect cantitativ si calitativ in raport cu strainatatea ;
apreciera competitivitaii externe.
In interiorul balantei de plati externe pot aparea multiple dezechilibre puse pe seama unor factori endogeni sau exogeni, pentru care autoritatile au si solutii.
Factori endogeni:
reducerea exporturilor (calamitati naturale)
scaderea gradului de prelucrare a exporturilor
deteriorarea climatului intern de afaceri (fiscalitate mare, parteneri comerciali neseriosi, instabilitate legislativa, coruptie, birocratie)
insuficienta cerere interna
Factori exogeni :
cresterea preturilor mondiale (pentru produsele importate)
reducerea preturilor mondiale (pentru produsele exportate)
politica comerciala a unor state dezvoltate
dereglarea fluxurilor comerciale zonale (calamitati naturale, conflicte)
Solutii de echilibrare :
politici comerciale : subventionarea exporturilor, controlul importurilor, deprecierea cursului de schimb; atragerea de investitii straine directe, relaxarea fiscalitatii ).
TRASATURI SI TENDINTE IN EVOLUTIA FLUXURILOR COMERCIALE INTERNATIONALE
Factorii de influenta
Dinamica comertului international in ultimii 50 de ani
Modificari in structura comertului international in ultimii 50 de ani
Orientarea geografica
Curente de schimb comercial
FACTORII DE INFLUENTǍ
urmarile politice si economice ale celui de-al doilea Razboi Mondial, aparitia blocurilor socialiste, schimbarea raportului de forta;
evolutia economica modiala sub incidenta progresului tehnic
aparitia proceselor de integrare economica regionala
politicile comerciale promovate de tarile dezvoltate
crizele economice (socurile petroliere)
colapsul comunismului in Europa de Est
DINAMICA COMERTULUI INTERNATIONAL
I. Comertul international a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere, cea mai sustinuta dinamica din 1950 pana in 2005, fata de perioadele anterioare.
Volumul valoric al exportului a crescut de la 61 mld in 1950, la 10120 mld anul trecut - 2005.
www.wto.oro
CAUZE CARE AU MARCAT ACEASTA CRESTERE
progresul tehnic
evolutia pretului
adancirea proceselor de specializare internationala, specializare industriala
cresterea capacitatii de absortie a pietei mondiale
Din punct de vedere al participarii tarilor la aceasta expansiune se observa o diferenta intre tari (dezvoltate si in curs de dezvoltare)
CAUZELE in cadrul tarilor dezvoltate
structura economiilor nationale, structura importului-exportului
evolutia diferita a preturilor
cresterea schimburilor dintre tarile dezvoltate
II Comertul international a depasit ca ritm de crestere si volum valoric alti indicatori ai dezvoltarii economice (PIB, PNB, productia industiala, productia agricola)
1950 -2000 CI>10 ori
III Comertul international (exprimat din punct de vedere al importurilor) a devansat ca ritm de crestere si volum valoric rezervele de aur si devize convertibile.
CARACTERISTICI ALE EVOLUTIEI STRUCTURII COMERTULUI INTERNATIONAL
permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului produselor comercializate la nivel mondial
aparitia si disparitia de produse la intervale tot mai scurte de timp
reducerea duratei medii de viata a produselor
accentuarea uzurii morale a produselor sub impactul progresului tehnic .
FACTORII CARE AU DETERMINAT ACESTE CARACTERISTICI
accentuarea caracterului industrial al economiei mondiale
succesul programelor de restructurare, industrializare in multe tari in dezvoltare
procesul de militarizare (noi produse)
comertul imoral (narcotice)
ofensiva pentru cucerirea spatiului cosmic (creearea de noi produse pentru sateliti, rachete)
masuri antipoluare
fenomenele negative din economia mondiala (socuri petroliere 1973-1974, 1981-1982)
MODIFICARI / SCHIMBARI IN STRUCTURA COMERTULUI INTERNATIONAL
a) Produse de baza
b) Produse manufacturate
pana la cel de-al doilea Razboi Mondial 2/3 din comertul international se derula cu produse de bazsa, in prezent 80% manufacturate si 20% produse de baza
PRODUSE DE BAZA - in prezent comertul cu produse de baza este dominat de tarile dezvoltate
PRODUSE MANUFACTURATE-
atat exportul cat si importul de produse manufacturate sunt dominate de
tarile dezvoltate, acestea detin monopolul industriei
prelucratoare. Tarile
in dezvoltare cuceresc greu piata industriala a produselor
manufacturate. Tarile recent industrializate (
ORIENTAREA GEOGRAFICA
Pe categorii de tari :
tari dezvoltate
tari in dezvoltare
tari in tranzitie (Romania, Bulgaria , Federatia Rusa)
TARILE DEZVOLTATE - deruleaza cea mai mare parte din volumul comertului international, au inregistrat o crestere permanenta, exceptie facand deceniul 8 (datorita socului petrolului).
Tarile dezvoltate deruleaza 70% din CI si detin 60% din productia mondiala, aceste ponderi vor mai scadea.
TARILE IN DEZVOLTARE - au inregistrat o permanenta scadere, exceptie deceniul 8, deruleaza 30% din comertul mondial. Pozitia lor modesta in comertul international se datoreaza structurii lor deficitare la nivelul economiei nationale si exporturilor, precum si evolutia necorespunzatoare a preturilor la produsele de baza pe care le exporta. In aceasta grupa intra tarile OPEC (tari exportatoare de petrol) cu influenta pozitiva, intra si China recent industrializata.
TARILE IN TRANZITIE au o pondere redusa in comertul international, in ultimii 15 ani au pus in aplicare ample procese de reforma menite sa le revigoreze din punct de vedere economic si sa le pregateasca pentru aderarea la UE, 8 dintre ele intrand in mai 2004.
Pe continente:
EUROPA detine locul I in comertul mondial, a inregistrat cele mai inalte ritmuri de crestere economica, deruleaza aprox. 45% din comertul mondial, in cadrul ei se disting : UE, tarile AELS, tarile in tranzitie (Federatia Rusa)
AMERICA DE NORD deruleaza 17% din comertul mondial,
CURENTELE DE SCHIMBURI COMERCIALE
Curentul N-N detine cea mai mare pondere 50%, in perioada antebelica detinea locul al II-lea, cresterea pretului petrolului din deceniul 8 (sec XX) a condus la o reducere a ponderii acestui curent.
Se imparte in patru microcurente :
microcurentul schimburilor comerciale intraeuropene (UE, AELS)
microcurentul schimburilor comerciale dintre Europa Occidentala si celelalte regiuni si tari dezvoltate (America de Nord si Japonia)
microcurentul dintre SUA si Canada
microcurentul dintre SUA si Japonia
Ponderea mare a curentului N-N se datoreaza diviziunii internationale a muncii, procesului de specializare.
Curentul N-S (intre tari dezvoltate si tari in dezvoltare) detine 32% din comertul mondial, se subanparte pe microcurente si continut.
Relatiile comerciale intre N si S se deruleaza pe tipul de specializare industrie-agricultura si prelucrare-extractie.
Curentul S-S (intre tarile in dezvoltare), inregistreaza azi o pondere in crestere de 12%.
Curentele E-V si E-E s-au format ca rezultat al dezvoltarii grupului statelor socialiste din Europa de Est ( CAER).
Pentru examen citim pana la pag.182
Proiect individual 'Evolutia comertului exterior
si a politicii comerciale pentru . ' o
Bibliografie: www.wto.org - trade topics - policy review - by
country - ne alegem o
Tratam :
Evolutia comertului exterior, export, import pe o anumita perioada.
Principalele categorii de marfuri la export, la import - principalele tari din care importa si unde exporta.
Din ce grupare economica internationala (politica UE) face parte tara respectiva, despre politica comerciala - tarifara, vamala comerciala
Servicii si reglemetarea serviciilor
Instrumente de politica comerciala (taxe vamale, tarifare, comerciale)
Proiectul trebuie sa ne reprezinte - 10 pagini aproximativ, trebuie sa aiba coperta, cuprins,
bibliografie si sa fie redactat pe calculator.
3. POLITICI COMERCIALE
1. Definitie : Politica comerciala reprezinta o parte componenta a politicii economice a unui stat care vizeaza relatiile externe ale acelui stat. Reprezinta un atribut al suveranitatii oricarui stat independent d.p.d.v economic.
In sens larg in politica comerciala sunt incluse toate reglementarile adoptate de stat in scopul promovarii sau restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii producatorilor autohtoni de competitia externa.
2. Obiectivele politicii comerciale
a. pe termen lung orice politica comerciala vizeaza stimularea dezvoltarii economiei nationale.
b. pe termen mediu si scurt sunt desprinse din obiectivul pe termen lung :
- perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe
- restrangerea sau stimularea comertului cu anumite produse
- promovarea exporturilor pentru realizarea importurilor necesare in vederea
echilibrarii dinamice a balantei comerciale
- protejarea unor sectoare economice strategice, de interes economico-social
- modificarea orientarii geografice
- imbunatatirea raportului de schimb prin cresterea puterii de cumparare a exporturilor
3. Functiile politicii comerciale
a. impulsionarea exporturilor
b. reglementarea si controlul importurilor
c. realizarea unui echilibru dinamic in balanta comerciala si in balanta de plati externe
d. sporirea rezervelor valutare ale tarii
4. Instrumentele politicii comerciale
a. tarifare (vamale)
b. netarifare (la import)
c. promovare si stimulare a exportului
a. Tarifare
- definitie, instrumente, functii, taxe vamale, tariful vamal, efectul protectionist al taxelor vamale, teritoriul vamal, fenomenul de creare si deturnare de comert.
POLITICA VAMALA
Definitie
Parte componenta a politicii comerciale a unui stat ; se realizeaza prin reglementari adoptate de stat care vizeaza intrarea si iesirea marfurilor in si dintr-o tara. Implica 3 aspecte :
controlul la trecerea frontierei (vamale) de stat a marfurilor si mijloacelor de transport care le insotesc ;
indeplinirea formalitatilor vamale
inpunerea vamala
Instrumente
Tariful vamal reprezinta cel mai important instrument in care sunt incluse taxele vamale si legile vamale (norme, coduri, regulamente).
Functiile politicii comerciale
Concesiile vamale imbraca 3 forme :
reducerea taxelor vamale
eliminarea taxelor vamale
consolidarea taxelor vamale
TAXELE VAMALE
Reprezinta impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor cu ocazia trecerii granitelor vamale ale unei tari.
Reprezinta un instrument de politica comerciala cu caracter fiscal. Au incidente directe asupra preturilor produselor ce fac obiectul exporturilor - importurilor.
Clasificarea taxelor vamale dupa :
- cu caracter protectionist
a. Taxele cu caracter fiscal - urmaresc colectarea de fonduri la bugetul de stat
b. Taxele cu caracter protectionist - urmaresc reducerea fortei concurentiale a marfurilor importate si protejarea producatorilor autohtoni de competitia externa.
Nivelul taxelor vamale poate fi foarte mare.
- de export
- tranzit
a. Taxele vamale de import
se percep asupra marfurilor importate cu ocazia trecerii granitei tarii importatoare;
reprezinta un mijloc de protejare a producatorilor autohtoni
contribuie la cresterea preturilor
sunt platite de firmele importatoare, suportate de consumatori prin pret
sunt cele mai raspandite
vizeaza cel mai larg nomenclator de produse
se practica pe perioade lungi de timp
fac obiectul negocierilor
au cel mai ridicat nivel in raport cu cele de export si tranzit
b. Taxele vamale de export
se percep de catre stat asupra marfurilor indigene cand fac obiectul exporturilor
nu sunt foarte raspandite (foarte rar)
se percep asupra unui nomenclator restrans de produse
pe perioade scurte de timp
cand se percep urmaresc 2 obiective :
urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala si sunt aplicate de acele state care au statutul de principal furnizor pe o anumita piata, mizand pe faptul ca sunt unici exportatori.
limitarea unor exporturi (materiile prime)
c. Taxele vamale de tranzit
se aplica foarte rar, cu ocazia tranzitului teritoriului vamal a unor mijloace de transport si produse;
au nivele reduse
scopul lor este pur fiscal
- taxe vamale specifice
- taxe vamale mixte
a. Taxele vamale ad-valorem
- se percep asupra valorii vamale a marfurilor importate
- se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea in vama a marfurilor
(de exemplu, 15 % din valoarea inscrisa in factura externa, pret CIF)
Avantaje :
- sunt foarte vechi, foarte cunoscute, raspandite, nu implica un tarif vamal foarte detaliat
Dezavantaje :
sensibilitate la fluctuatiile preturilor mondiale
posibilitatea practicarii unor abuzuri de catre parteneri (subfacturarea unor tranzactii) in scopul perceperii unor taxe mai reduse
b. Taxele vamale specifice
- se percep sub forma unor sume absolute aplicate pe unitatea de masura a marfurilor importate (pe bucata, pe tona, metri cubi, vagon)
Avantaje :
inlatura posibilitatea sustragerii de la plata taxelor vamale
stabilitatea incasarilor la bugetul statului
efect protectionist ridicat cand pretul produselor importate sunt mari
Dezavantaje :
greu de practicat (implica un tarif vamal foarte detaliat)
nu sunt raspandite
c. Taxele vamale mixte
- se percep atunci cand cele ad-valorem nu sunt suficient de eficiente in protejarea pietei interne - presupun perceperea simultana atat a taxei vamale ad-valorem cat si a taxelor vamale specifice (10 % din pret + 10 $/tona)- ex. de subiect de examen
4. Modul de stabilire de catre stat avem taxe vamale :
- autonome
- conventionale
- preferentiale
- de retorsiune
a. Taxe vamale autohtone
- sunt fixate in mod independent de catre stat
- se aplica in afara regimului clauzei natiunii cele mai favorizate
Romania a aderat la GATT in 1971, in anii 80 a fost scoasa, a fost reobtinuta in 1993.
- Clauza regimurilor comerciale normale
b. Taxele vamale conventionale
- se aplica in regimul clauzei natiunii cele mai favorizate
- au nivele mult mai reduse - sunt negociate
- se negociaza in cadrul GATT - OMC
c. Taxele vamale preferentiale
- confera regim de favoare
- reprezinta o derogare de la clauza natiunii cele mai favorizate, nu se extind
- pot merge pana la nivel 0
- UE, NAFTA, SGP - Sistem general vizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, SGPC - Sistem global de preferinte comerciale
d. Taxele vamale de retorsiune
- sau de raspuns ca urmare a politicii comerciale neloiale aplicata de anumite state (politica de dumping si politica de subventionare a exporturilor)
- aceste taxe de retorsiune se percep ca niste taxe suplimentare peste nivelul taxelor vamale in vigoare
- imbraca 2 forme : - taxe antidumping
- taxe compensatorii
- au nivele prestabilite
Taxa vamala antidumping (se mai numeste si marja de dumping) si se calculeaza ca diferenta intre valoarea normala - pretul de dumping.
valoarea normala poate fi data de - pret practicat pe piata tarii exportatoare
- pret practicat pe pietele de export terte
- suma costurilor considerate corecte
Taxa vamala compensatorie
compenseaza nivelul subventiei de export de care a beneficiat firma exportatoare din tara ei de origine
Taxele de retorsiune au caracter :
tarifar - se percep sub forma unor taxe
netarifar - trebuie dovedit prejudiciul adus producatorilor autohtoni - se realizeaza in cadrul unei anchete (in timpul anchetei se sisteaza relatiile comerciale)
TARIFUL VAMAL
Reprezinta un catalog ce cuprinde : - lista produselor care fac obiectul importurilor
- taxele vamale aferente fiecarui produs pe tari de
provenienta
Pot fi - simple sau compuse (2 sau mai multe coloane de taxe vamale)
Tarifele vamale sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina ; se pot negocia concesii tarifare, se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale externe.
Clasificarea marfurilor in tarifele vamale se poate face in functie de urmatoarele criterii :
dupa originea marfurilor - animale, vegetale, minerale ;
dupa gradul de prelucrare - materii prime, produse semifinite, produse finite ;
o combinatie a primelor doua forme
In 1983 la Bruxelles s-a adoptat Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor - la aceasta conventie au aderat toate statele lumii.
Efectul protectionist al taxelor vamale
protectie nominala
protectie efectiva
Protectia nominala este data de nivelul impunerii vamale inscris in tariful vamal oficial. Protectia efectiva masoara intensitatea actiunii taxei vamale ca instrument de protectie.
Te = 
Tf = taxa vamala perceputa asupra produsului finit
Tm = taxa vamala perceputa asupra materiei prime incorporate in produsul finit
Vf = valoarea produsului finit
Vm = valoarea materiei prime incorporate
Te este influentata de mai multi factori:
de nivelul celor 2 taxe vamale
de dispersia tarifara (Tf - Tm)
de gradul de prelucrare al produsului
Exemplu :
a) In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 u.m, ponderea manoperei incorporate este de 60 %. Taxa vamala nominala la produsul finit este de 20 %, dispersia tarifara este de 10 puncte procentuale.
Sa se determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective.
Vf = 1000 um
Vm = 400
Tf = 20
Tm = 10 => Te = 
b) Se cunosc urmatoarele date: ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs este de 75 %, pretul total al produsului finit este de 200 Euro, taxa vamala nominala la materiile prime 5 %, dispersia tarifara 20 puncte procentuale.
Sa se determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective.
Vf = 200 Euro
Vm = 75 % din 200 = 150
Tf => 20 = x -5 => x = 25 => Tf = 25
Tm = 5
Te = 
= 85
Tf = protectia nominala
TERITORIUL VAMAL
reprezinta acel teritoriu in interiorul caruia se aplica acelasi regim vamal;
in multe cazuri acesta nu coincide cu teritoriul national
in ultimile decenii s-au manifestat diferite forme de extindere si restrangere a teritoriului vamal.
Extinderea teritoriului vamal presupune insumarea teritoriilor vamale a 2 sau mai multe state. Aceasta imbraca 2 forme: - uniunea vamala
- zona de liber schimb
- Uniunea vamala presupune desfiintarea barierelor comerciale in comertul reciproc si aplicarea unei politici comerciale comune in relatiile cu tertii.
Uniunea vamala perfecta (completa) vizeaza toate marfurile ce se schimba reciproc si cu tertii ;
Uniunea vamala imperfecta (incompleta) vizeaza numai o parte din marfurile ce se schimba reciproc si cu tertii.
- Zonele de liber schimb presupun eliberarea barierelor comerciale in relatiile reciproce, iar in relatiile cu tertii fiecare tara isi ptstreaza independenta in materie de politica comerciala.
AELS, NAFTA, APEC.
La randul lor zonele de liber schimb pot fi :
Perfecte - vizeaza toate marfurile ce se schimba reciproc
Imperfecte - vizeaza o parte din marfurile ce se schimba reciproc
Restrangerea teritoriului vamal reprezinta exceptarea de la regimul vamal in vigoare a unei portiuni (zone) dintr-un stat (port, aeroport, zona industriala). In aceste zone nu se percep taxe vamale de import, granitele vamale nu mai coincid cu cele ale statului.
Restrangerea teritoriului cunoaste 2 forme : - zonele libere
- antrepozitele vamale
Regula generala: marfurile introduse in zonele libere sunt scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea destinatiei lor ulterioare.
In interiorul unei zone libere marfurile pot fi prelucrate, transformate, selectate, reambalate.
1978 - in China apar zonele economice speciale care au dimensiuni foarte mari, s-au urmarit urmatoarele obiective: - atragerea capitalului strain si punerea in valoare a resurselor naturale si de forta de munca. Acestea au contribuit puternic la dezvoltarea economica a Chinei.
Antrepozitele vamale sunt depozite in care pot fi depuse si pastrate marfurile importate sau in tranzit, pe o perioada determinata, fara plata taxelor vamale de import, dar cu plata taxelor de antrepozitare.
Sunt amplasate in marile centre comerciale si industriale importante si in zonele de tranzit.
Antrepozitele imbraca 2 forme : - antrepozite vamale reale (asigura depozitarea si pastrarea in conditii corespunzatoare a marfurilor pentru o perioada determinata) ;
- antrepozitele vamale nominale (create numai in conditiile in care cele reale nu fac fata d.p.d.v al cererilor) - ele sunt temporare; asigura doar depozitarea nu si pastrarea; taxele sunt mai mari.
FENOMENE DE CREARE SI DETURNARE DE COMERT
Deturnarea de comert presupune inlocuirea surselor mai eficiente de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale cu surse interne din cadrul uniunii vamale mai putin avantajoase.(renuntarea la 40 in favoarea unei surse mai putin eficiente (45 sau 50) din UE - o sursa mai eficienta din afara UE)
Ex.1. Identificati fenomenele de creare si deturnare de comert cunoscand urmatoarele date (examen de licenta).
Produsul x se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 Euro pe piata tarii B cu 40 Euro, pe piata tarii C cu 45 E, la importul produsului x tara A percepe o taxa vamala de 20 %, tarile A si C convin crearea unei uniuni vamale.
A B C
Px 50 40 45 A + C = UV (uniune vamala)
Tv(A) = 20 % 50 48 54
Crearea interna de comert presupune aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunii vamale ce inlocuiesc sursele furnizate mai putin eficiente cu sursele cele mai eficiente d.p.d.v al costului de productie (renunt la achizitionarea produsului x din tara mea in favoarea produsului din tara C (45) din UE)
Crearea externa de comert (deturnarea negativa de comert) vizeaza inlocuirea unor surse mai putin eficiente din interiorul uniunii vamale cu fluxuri mai eficiente din afara uniunii vamale. (renunta la achizitionarea produsului x cu 50 si accept cu 48)
Fenomenul crearii de comert este valabil numai in situatia in care tarile ce s-au constituit intr-o uniune vamala aplicau inainte tarife vamale cu taxe vamale ridicate iar dupa instituirea uniunii vamale au aplicat un tarif vamal comun cu un nivel de impunere vamala redus.
Ex.2 La licenta gasim in carte la pag.142
POLITICA NETARIFARA
- cuprinde o serie masuri si reglementari de politica comerciala care limiteaza, deformeaza sau impiedica fluxurile internationale de bunuri si servicii.
- scopul acestor masuri (numite si bariere netarifare) este apararea pietei interne de concurenta straina (apararea intereselor producatorilor autohtoni de produse din aceeasi gama) si echilibrarea balantei comerciale si de plati externe.
- are caracter administrativ in comparatie cu politica tarifara care este considerata un instrument de natura economica de protectie a economiei.
Principalele caracteristici :
Barierele netarifare sunt impartite in 5 pachete:
a. prohibitiile la import
b. contingentele
c. licentele de import
d. autolimitarile voluntare la export
e. acordurile de comercializare ordonata a produselor
a. prelevarile variabile la import
b. preturi minime si maxime la import
c. barierele paratarifare
d. taxele de retorsiune
e. depunerile prealabile in valuta la import
a. achizitii guvernamentale
b. comertul de stat
c. monopolul de stat
a. evaluarea vamala
b. nr.mare de documente si formalitati cerute la import
a. normele sanitare si fitosanitare
b. normele de securitate
c. normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea (cele mai exigente, efecte eficiente, genereaza intarzieri ale tranzactiilor)
1. BARIERE CANTITATIVE SE MAI NUMESC SI RESTRICTII CANTITATIVE SAU BARIERE CARE AFECTEAZA DIRECT IMPORTURILE:
1.a. Prohibitiile la import
Autoritatile statului iti interzic importurile anumitor produse pe o anumita perioada de timp dintr-o anumita tara sau stat..
Motivele sunt : - cu caracter economic (sustinerea masiva a industriei de profil din tara)
cu caracter politic (embargo comercial cu anumite tari)
alte motive ( protejarea sanatatii populatiei, protectie fitosanitara, protejarea mediului
Manifestari : Se realizeaza de regula prin refuzul organelor de stat de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictii.
In UE pentru produsele agro-alimentare se gasesc destul de frecvent asemenea interdictii.
1.b. Contingentele de import
Statul fixeaza niste plafoane cantitate sau valorice pe maxim 1 an (o anumita perioada de timp). Sunt administrate si fac obiectul negocierilor intre tari. In functie de nr. tarilor participante avem contingenete : - bilaterale
- multilaterale
Ex : - in anul 2007 avem voie sa importam doar 500.000 de pantofi (cantitativ) - contingent multilateral
- in anul 2007 avem voie sa importam in pantofi din Italia in valoare de 3.000.000 Euro (cantitativ) - contingent bilateral.
Efectul protectionist al contingentelor este destul de dificil de evaluat, pentru aceastarecomandandu-se transform,area lor in taxe vamale.
Evidnetierea efectelor cprotectioniste ale contingentelor depinde si de modul de administrare a contingentelor, acestea au si un puternic caracter discriminatoriu.
1.c. Licentele de import
Sunt autorizatii eliberate de stat firmelor importatoare pe o anumita perioada mai lunga de timp in functie de :
distanta geografica a tarii exportatoare
situatia marfii (stadiul)
mijlocul de transport
Licentele pot fi :
a. automate
b. neautomate
a. Licentele automate vizeaza produsele liberalizate - sunt folosite din motive de ordin statistic ; nu restrictioneaza importul
b. Licentele neautomate : se aplica produselor care nu sunt liberalizate pentru ele se asteapta aprobarea, sunt cele care administreaza contingentele, se vor elibera in cuantumul contingentelor si pot fi :
globale sunt eliberate pe baza contingentelor globale ; stabilesc volumul marfurilor ce pot fi importate cu indicarea tarilor de provenienta, intr-o anumita perioada de timp ; nu au caracter restrictiv ; pe baza lor importatorii pot deschide acreditive.
individuale precizeaza obligatoriu tara de origine a importului
- deschise precizeaza doar tara de origine fara o plafonare
cantitativa sau valorica a acestora.
- specifice precizeaza pe langa tara de provenienta si plafonul maxim al acestora din tara respectiva. Acestea sunt cele mai restrictive, prin intermediul lor se urmareste cateodata discriminarea comerciala fata de anumite tari
1.d. Limitarile voluntare la export
Sunt intelegeri oficiale sau neoficiale intre state, tarile exportatoare se angajeaza ca vor limita exporturile voluntare catre o anumita tara de import a unui produs sau grupe de produse pana la un anumit nivel, pe o perioada determinata de timp.
Acest angajament poate veni la solicitarea sau presiunea tarii importatoare amenintand-o ca daca nu se conformeaza aplica masuri drastice pentru exportul produselor lor.
Pot fi : - bilaterale si multilaterale
sunt foarte restrictive
daca este justificata si aplicata temporar nu are efecte negative asupra comertului
Folosirea autolimitarilor la export au generat urmatoarele efecte:
modificarea sau reorientarea geografica
incurajarea cartelizarii industriilor de export (crearea de carteluri intre tarile exportatoare)
aceste acorduri s-au permanentizat, protejand in continuare industrii necompetitive ale tarilor importatoare
Principalele particularitati ale acestui tip de protectionism netarifar sunt :
limitarile voluntare la export confera autoritatilor guvernamentale din tara importatoare o mai mare libertate de actiune
sunt extrem de eficiente, fiind foarte selective
sunt masuri de politica comerciala avand cel mai redus nivel de transparenta
1.e. Acordurile de comercializare ordonata a produselor
Sunt intelegeri bi sau multilaterale intre state si vizeaza limitatea negociata si controlata a comertului international cu anumite produse sau grupe de produse.
Combina autolimitarile voluntare la export si contingentele intr-o anumita masura. Limiteaza comercializarea produselor la nivel international.
Ele implica pe langa autolimitarea la export, anumite prevederi referitoare la limitele de pręt si la clauza de salvgardare, de care pot face uz tarile importatoare cand interesele lor comerciale sunt lezate.
2. BARIERELE NETARIFARE CARE IMPLICA LIMITAREA INDIRECTA A IMPORTURILOR PRIN MECANISMUL PRETURILOR :
2.a. Prelevari variabile la import
Se prezinta sub forma unor taxe vamale suplimentare, care se percep peste taxele vamale obisnuite prevazute la importul produselor respective.
ele vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte si care intra sub incidenta politicii agricole comunitare
la produsele alimentare la import
taxele vamale nu au fost suficiente pentru a limita importul si atunci se aplica alte taxe suplimentare
Taxele de prelevare se calculeaza pe baza urmatoarei relatii :
Taxele de prelevare = Pretul de - Pretul comunitar - Cheltuieli de transport pe
import (indicativ) parcurs comunitar
Taxele de prelevare = Pretul de ecluza - Pretul de prag
Pretul de ecluza este pretul de import din afara UE
Pretul de prag este un pręt comunitar > decat pretul international la produsul respectiv
nivelul variaza in functie de pretul international
toate taxele merg la bugetul comunitar - 40 % merg la politica agricola comerciala
2.b. Preturi minime si preturi maxime
Sunt fixate de stat. Statul fixeaza anumite preturi minime sau maxime, impune exportatorului ce preturi sa practice pe piata noastra.
Preturi minime de import (ex.cel putin 100 Euro/tona) se folosesc ca instrument de politica comerciala atunci cand :
produsele indigene au costuri de productie ridicate comparativ cu cele ale concurentei (ex.95 Euro/tona)
pe piata internationala, preturile anumitor produse scad, produsele respective devenin mai competitive la export (ex.80 Euro/tona)
Preturi maxime de import(ex.200 euro/tona) se folosesc ca instrument de politica comerciala in cazul in care unele tari incearca cresterea artificiala a preturilor la numite produse pe care le exporta.
Ca raspuns la o asemenea politica, tarile importatoare stabilesc preturi maxime de import la produsele respective la un nivel ce nu trebuie sa depaseasca pretul produselor indigene (max.2-6 %). Aceasta masura genereaza limitarea importurilor si reducerea preturilor la export.
2.c. Impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (ajustari fiscale sau bariere paratarifare)
Sunt taxe in cascada - sunt periculoase, cumuleaza toate taxele (adica taxe la alte taxe).
Produs + TVA + taxa suplimentara care se aplica la intreaga valoare a marfii.
Tarile negociaza asa numitele conventii privind evitarea dublei impuneri. Sistemul fiscal aplicat marfurilor de import difera de la o tara la alta, de la un grup de tari la altul, ceea ce poate duce la discriminare in relatiile economice internationale. Discriminarea marfurilor importate se poate produce prin :
evaluarea diferentiata a bazei de impunere :
o pentru produsele indigene, impozitele se percep la pretul cu ridicata
o pentru importuri , la pretul CIF majorat cu taxe vamale si alte taxe
ordinea perceperii tatelor
Ajustari fiscale la frontiera :
taxa asupra valorii adaugate (TVA)
taxa in cascada - caracter cumulative
taxa de acciza impozit perceput indeosebi la produsele care constituie monopolul statului (tutun, bauturi alcoolice, etc.) sau la o serie de bunuri de lux (automobile, televizoare, video, cosmetice, bijuterii) cu scopul de a limita consumul la produsele respective si de a proteja productia interna
taxele oculte (ascunse) se aplica bunurilor destinate consumului productiv (bunuri de echipament, miloace de transport, etc.)
alte forme (taxe portuare, taxe statistice, taxele sanitare, taxele consulare)
2.d. Taxele de retorsiune (taxele antidumping si taxele compensatorii)
Au caracter tarifar si netarifar, si se aplica ca raspuns la politica momerciala neloiala (preturi de dumping si subventii la export).
Potivit celor doua coduri de conduita (primul revizuit si al doilea adoptat la Runda Tokyo), trebuie facuta o ancheta prin care se dovedeste ca aceste politici au cauzat tarii importatoare un prejudiciu grav. Caracterul netarifar al acestei politici consta in faptul ca pe perioada desfasurarii anchetei se sisteaza relatiile comerciale cu firmele acuzate.
Experienta internationala arata ca tarile cel mai frecvent acuzate de practici de dumping sunt tarile in dezvoltare in special de catre tarile dezvoltate. In perioada cat dureaza ancheta, aceasta constituie o adevarata bariera cu efecte negative asupra schimburilor comerciale internationale.
Actiunile antidumping sunt unele dintre cele mai utilizate instrumente in comertul international contemporan.
Tipuri de dumping :
sporadic - determinat de nevoia de a reduce stocurile acumulate
intermitent - generat de intentia distrugerii competitorilor
continuu, determinat de intentia de a atinge say a mentine deplina utilizare a factorilor de productie abundenti in economiile de mari dimensiuni
dumping involuntar generat de : - fluctuariile cursurilor de schimb valutar
-distanta in timp intre momentul
dimensionarii volumului productiei si cel al
validarii pretului de vanzare de catre piata
Problema 1 : Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de dumping este de 3500 $/vagon. Costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt de 3770$/vagon, pretul practicat de exportator pe piata sa interna este de 4000 $/vagon.
Conform codului antigumping marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de tara importatoare este de :
a)
b)
c)
d)
Valoarea normala - Pret practicat intern
- Pret tert
- Pret recalculat
Valoarea normala = 3500
Valoarea interna = 4000 => 4000 - 3500 = 500
Problema 2 : Pretul tranzactiei unui produs suspectat de dumping este 1200 $/buc., costurile de productie ale exportatorului acuzat este 1350 $/buc. Pretul practicat pe o piata terta reprezentatativa pentru el este de 1420 $/buc.
1420 - 1200 = 220
2.e. Depunerile prealabile in valuta la import
Autoritatile obliga firmele importatoare ca inainte cu 6 luni sa depuna intr-un cont al autoritatilor 50 % din suma tranzactiei. Aceasta suma nu este purtatoare de dobanda. Importatorul va trebuie sa recupereze pierderile cauzate de imobilizarea acelei sume de bani.
a. Daca importatorul renunta la import, acestuia i se va restitui aceeasi suma varsata - importatorul pierde castigurile obtinute pein investirea profitabila a sumei respective.
b. Daca importatorul realizeaza importul, acesta va cauta sa-si recupereze pierderile cauzate de imobilizarea acelei sume de bani, ridicand pretul produselor importate sau va solicita reduceri de pręt din partea exportatorului.
Aceasta reprezinta in acelasi timp si o forma de creditare a statului, pe termen scurt, fara dobanda, deosebit de avantajoasa mai ales in perioadele de dezechilibru ale balantelor comerciale si de plati externe.
3. BARIERELE NETARIFARE CARE DECURG DIN FORMALITATILE VAMALE SI ADMINISTRATIVE PRIVIND IMPORTURILE
Au in general un caracter legitim pentru aplicarea politicii comerciale. Formalitatile vamale si administrative la import desi, par simple cerinte de ordin tehnic, aplicarea lor permite in unele cazuri discriminarea comerciala si limitarea importurilor. Din categoria acestor bariere netarifare fac parte: evaluarea vamala si documente si formalitati suplimentare cerute la import.
3.a. Evaluarea valorii marfurilor in vama
Se face pornind de la pretul inregistrat in factura externa in conditia de livrare CIF (pret real de platit), iar transformarea lui in moneda nationala a tarii importatoare se face la un curs agreat de FMI.
In Runda Tokyo (atr.VII din GATT) s-a negociat un cod de conduita privind evaluarea vamala, care, a stabilit 5 metodologii de evaluare vamala (1 ianuarie 1980), acestea sunt:
a. valoarea tranzactiei reprezentata de pretul de facturare externa - pret CIF;
b. valoarea unei tranzactii identice avand aceeasi tara de origine si aceeasi destinatie, intrun orizont de timp apropiat;
c. valoarea unei tranzactii similare avand aceeasi tara de origine si aceeasi destinatie, intr-un orizont de timp apropiat;
d. pretul de revanzare a marfii pe piata importatoare (din care se scad cheltuielile pe parcurs intern);
e. valoarea recalculata formata din costul total la care se adauga o marja rezonabila de beneficiu, inclusiv cheltuielile generale.
3.b. Documente si formalitati suplimentare cerute cu ocazia importurilor
Camera internationala de Comert de la Paris, GATT si Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles s-au preocupat in directia simplificarii formalitatilor si tipizarii documentelor legate de circulatia marfurilor pe plan international.
Cu toate acestea unele tari dezvoltate cer indeplinirea unor formalitati si documente suplimentare, cu un format dificil de completat, percepandu-se chiar penalizari pentru greselile de completare.
4. BARIERELE NETARIFARE CARE DECURG DIN PARTICIPAREA STATULUI LA ACTIVITATI COMERCIALE
4.a. Achizitii guvernamentale (piete publice)
Reprezinta cumpararile de bunuri si servicii de catre stat.
Pot deveni bariere netarifare atunci cand anumite reglementari, in anumite state, favorizeaza anumite firme (nationale in detrimentul celor straine) in privinta aprovizionarii organelor de stat cu bunurile si serviciile necesare desfasurarii activitatii.
Achizitiile guvernamentale trebuie adjudecate prin licitatie la care trebuie sa participe atat firme nationale cat si straine (1 iunie 1981 Acordul cu privire la achizitiile guvernamentale) in conditii nediscriminatorii.
D.p.d.v. al transparentei, trebuie avute in vedere doua aspecte:
obligativitatea publicarii rezultatelor procedurilor de adjudecare a contractelor de achizitii publice;
interdictia desemnarii unei oferte drept cea mai avantajoasa pe baza unor criterii de evaluare nespecificate in documentele de licitatie.
Exista 3 forme de eludare a reglementarilor spefice achizitiilor publice si anume:
divizarea achizitiilor de mare valoare intr-o serie de contracte de valori individuale care sa permita evitarea obligatiei de organizare a unor licitatii deschise;
recurgerea la achizitii de la furnizorii desemnati
publicarea unor informatii insuficiente privind oportunitatile de afaceri si stabilirea unor termene nerezonabil de scurte pentru prezentarea ofertelor.
utilizarea de specificatii tehnice care favorizeaza anumiti furnizori in detrimentul altora.
4.b. Comertul de stat
Vizeaza totalitatea operatiunilor de vanzare-cumparare efectuate de intreprinderile de stat. Activitatile comerciale ale acestora reprezinta obstacole comerciale numai in conditiile in care statul ofera acestora anumite privilegii fiscale suplimentare in raport cu firmele private avand posibilitatea de a-si rentabiliza activitatea si de a participa la schimburile comerciale in conditii mei avantajoase.
4.c. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse
Monopolul permite statului sa limiteze importul la anumite produse si sa stabileasca preturile de vanzare cu amanuntul la aceste produse, de regula foarte ridicate, pentru a reduce consumul acestora. Instituirea monopolului de stat se face uneori din motive legate de asigurarea starii de sanatate a populatiei, a animalelor, prezervarea agriculturii, a mediului si se justifica, chiar daca duce la limitatea importului.
4.d. Subventionarea activitatilor de comert exterior
Poate distorsiona competitia care se dezvolta intr-un sistem comercial liber. Subventionarea exporturilor poate aduce importante prejudicii:
industriilor interne ale tarilor importatoare care produc bunuri substituibile sau concurente;
celorlalti exportatori de produse similare care deservesc aceleasi piete externe
Acordurile GATT - OMC reglementeaza subventionarea exporturilor, pe de o parte interzicand
acele subventii care genereaza efecte de distorsiune in comertul international, pe de alta parte permitand statelor importatoare sa aplice masuri de raspuns pentru acele importuri care afecteaza industria interna.
4.e. Politicile guvernamentale industriale si masuri de dezvoltare regionala
In aceasta categorie sunt incluse pachetele de actiuni guvernamentale destinate sprijinirii firmelor private, industriilor si anumitor regiuni in scopul:
ajustarii structurale
retehnologizarii,
schimbarii profilului de activitate
4.f. Finantarea din surse guvernamentale a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare si a altor politici tehnologice.
In aceasta categorie sunt incluse politicile legate de drepturile de proprietate intelectuala: brevete, know-how, drepturi de autor si marci de fabrica, de comert sau de servicii. De obicei autoritatile sprijina programele de cercetare fundamentala, alocand importante fonduri pentru cercetarea aplicativa, permitand firmelor autohtone sa realizeze importante ecopnomii in planul costurilor de productie, sa-si sporeasca competitivitatea, ceea ce in final distorsioneaza schimburile comerciale internationale, prin defavorizarea acelor companii ce provin din tari care nu se preocupa cu aceeasi intensitate de acest aspect.
4.g. Sistemul international de impozitare si de asigurari sociale
Cu efecte extrem de eficiente in planul protectionismului netarifar pot fi incluse si:
impozitarea veniturilor persoanelor fizice si a profiturilor companiilor
politicile salariale la nivel national,
asigurarea impotriva somajului
contributiile la asigurarile sociale
securitatea sociala
4.h. Politicile macroeconomice
Sunt incluse:
- actiunile intreprinse de catre autoritari in domeniile monetar, fiscal, al cursului de schimb sau al balantei de plati externe.
Masurile intreprinse in aceste directii pot distorsiona fluxurile comerciale externe, constituindu-se in bariere netarifare in calea schimburilor comerciale internationale.
4.i. Politicile in domeniul concurentei
Reglementarile antitrust sau regulile privind proprietatea intelectuala se pot constitui in importante obstacole in calea fluxurilor comerciale internationale.
4.j. Politicile privind investitiile straine
Pot fi incluse: - stimulentele sau impunerea de restrictii in vederea atragerii sau mentinerii sub control al fluxurilor de investitii straine directe din punct de vedere al localizarii sectoriale si regionale si al dimensiunii lor.
5. BARIERE NETARIFARE CE DECURG DIN STANDARDELE APLICATE PRODUSELOR IMPORTATE SI CELOR INDIGENE (OBSTACOLE TEHNICE)
Obstacolele tehnice sunt norme si reglementari internationale sau nationale privind caracteristicile tehnice si de calitate ce trebuie indeplinite de produsele importate si indigene.
Standrdele internationale devin obstacole atunci cand acestea nu sunt respectate de anumite state si atunci cand statele adopta norme proprii foarte diferite si neuniforme.
5.a. Normele sanitare si fitosanitare
Sunt reglementari care vizeaza produsele destinate consumului oamenilor si animalelor. In tarile dezvoltate acestea sunt foarte severe:
respectarea compozitiei si proceselor tehnoogice, a unor conditii suplimentare de calitate
omologarea, certificarea si examinarea antreneaza cheltuieli suplimentare care ingreuneaza tranzactiile comerciale
Pe plan mondial exista 4 categorii de obstacole sanitare si fitosanitare:
chimice;
microbiologice;
legate de prezenta insectelor si rozatoarelor;
privind etichetarea
Din aceasta cauza, pentru armonizarea specificatiilor de cerificare si a procedurilor de inspectie s-a creat un Comitet al Codexului pentru inspectia si certificarea alimentelor.
5.b. Normele de securitate
Sunt reglementari ce vizeaza bunurile destinate consumului productiv si care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate. Lipsa sau abaterea de la aceste standarde ingreuneaza schimburile comerciale. Pe plan mondial, au existat preocupari pentru uniformizarea reglementarilor tehnice vizand aceste bunuri. Asa a aparut Acordul privind obstacolele tehnice in calea comertului (Codul de normalizare).
5.c. Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea sunt:
Reglementari care vizeaza cerinte speciale cu privire la ambalarea, marcarea si etichetarea produselor de import, foarte diferite de la o tara la alta si care ocazioneaza cheltuieli suplimentare, intarzieri in derularea contractelor, limitarea importurilor si chiar pot conduce la pierderea pietelor de desfacere. Fiind foarte greu de cunoscut de catre parteneri, aceste norme se transforma in adevarate bariere comerciale in calea fluxurilor comerciale internationale.
5.d. Norme privind reclama si publicitatea
Sunt reglementari care vizeaza cerinte speciale privind reclama si publicitatea, difera de la o tara la alta si conduc la cheltuieli suplimentare. Devin principale bariere netarifare in calea schimburilor comerciale internationale atunci cand acestea difera foarte mult de la o tara la alta sau difera foarte mult de normele internationale.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
