CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE

CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE

1.Contractul de vanzare-cumparare comerciala

Vanzarea-cumpararea este o operatiune comerciala care inlesneste si face posibil schimbul marfurilor.

Marea majoritate a actelor de comert prevazute de art. 3 C.com. se afla in legatura cu contractul de vanzare-cumparare.

Astfel:

- realizarea circulatiei marfurilor se realizeaza pe calea unei vanzari-cumparari comerciale;

- intreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulatie, dupa ce in prealabil a fost incheiat un contract de vanzare-cumparare;

- intreprinderile de asigurare garanteaza realizarea echivalentului marfurilor vandute, daca au fost distruse in caz de forta majora;

- intreprinderile de banca finanteaza - prin intermediul operatiunilor de credit - schimbul, punand la dispozitie fondurile necesare cumparatorului sau vanzatorului.

Determinarea comercialitatii unui contract de vanzare-cumparare se face fie in functie de criteriul pozitiv prevazut in art. 3 pct. l si 2 C.com., fie, privind criteriului negativ prevazut in art. 5 C.com.

Ø      Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

a) Contractul de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, existand o reciprocitate a obligatiilor ce incumba ambelor parti. Vanzatorul are obligatia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vandut se de-al garanta pe cumparator pentru evictiune si pentru viciile lucrului, iar cumparatorul are obligatia de preluare a bunului, de a plati pretul si, de regula, de a suporta cheltuielile vanzarii . Fiind un contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei categorii de contracte, respectiv: rezolutionarea sau rezilierea contractului, exceptia de neexecutare a contractului si riscul contractual.

b) Contractul de vanzare-cumparare este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind realizarea unui avantaj material (patrimonial), si anume: vanzatorul urmareste sa primeasca pretul, iar cumparatorul sa primeasca bunul in schimbul prestatiei sale de plata a pretului.

c) Contractul de vanzare-cumparare este un contract cumulativ deoarece ambele parti cunosc existenta si intinderea obligatiilor pe care le au inca din momentul incheierii contractului.

d) Contractul de vanzare-cumparare este, de regula, un contract consensual, fiind incheiat in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea vreunei formalitati sau predarea bunului vandut[3]

e) Contractul de vanzare-cumparare este, in principal, un contract translativ de proprietate.

Ø      Varietati ale contractului de vanzare-cumparare

Vanzarea dupa greutate, numar sau masura

In cazul vanzarii dupa greutate, numar sau masura obiectul ii formeaza bunuri de gen dintr-un lot determinat, dintr-un gen limitat si este absolut necesar a se proceda la individualizarea bunurilor prin: cantarire, masurare, numarare[4] sau individualizare prin determinarea pretului . In ambele situatii de individualizare a bunurilor de gen, vanzarea este perfecta din momentul realizarii acordului de vointa

Efectele contractului, respectiv dreptul de proprietate si riscul pieirii fortuite, se transmit dupa individualizarea bunurilor fie prin cantarire, masurare, fie prin determinarea pretului.

Vanzarea dupa greutate, numar sau masura se deosebeste de vanzarea cu gramada . In cazul vanzarii in bloc, obiectul contractului este o cantitate determinata de bunuri dintr-o masa unica

Individualizarea bunurilor se face in momentul incheierii contractului. Efectele contractului in privinta transmiterii drepturilor de proprietate si a riscului pieirii fortuite se produc din momentul realizarii acordului de vointa, data la care se individualizeaza bunurile vandute.

Vanzarea pe incercare

Potrivit art. 1302 C.civ., vanzarea pe incercare este o varietate a contractului de vanzare-cumparare, in care realizarea acordului de vointa este supus (afectat) unei conditii suspensive a incercarii bunului de catre cumparator. Pentru determinarea calitatilor bunului trebuie efectuata o expertiza, caci astfel realizarea acordului de vointa ar depinde in exclusivitate de vointa (placerea) cumparatorului, situatie in care s-ar pune problema validitatii unei asemenea conditii, fiind conditie pur protestativa supusa nulitatii, potrivit art. 1010 C.civ.

Vanzarea pe gustate

Conform art. 1301 Cod civil contractul nu se considera incheiat decat dupa ce cumparatorul a gustat bunul si este de acord sa-l cumpere, in schimb in cazul vanzarii pe incercate contractul se incheie, dar este afectat de o conditie suspensiva de realizarea careia depinde transmiterea dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator, inclusiv riscul pieirii fortuite a bunului.

Vanzarea cu pact de rascumparare

Vanzarea cu pact de cumparare este o vanzare afectata de o conditie rezolutorie expresa care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua (de a se inapoia) lucrul vandut, restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator. Restituirea catre vanzator a bunurilor rascumparate are efect retroactiv in sensul ca opereaza atat in privinta cumparatorului a succesorilor in drepturi ai cumparatorului, si a tertilor dobanditori retinandu-se doar fructele. Se excepteaza situatiile in care tertul dobanditor invoca uzucapiunea pentru imobilele sau posesia de buna-credinta in materia bunurilor imobile.

2.Contractul de mandat comercial

Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului.

Mandatul este contractul in temeiul caruia o persoana (mandant) imputerniceste alta persoana (mandatar) sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului[9].

Mandatul comercial prezinta urmatoarele caracteristici:

a) Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit.

b) Mandatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printr-o suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca partile nu au prevazut in contract plata sau modalitatile de plata, mandantul datoreaza remuneratia[10]. In absenta unei stipulatii contractuale, remuneratia este stabilita de instanta de judecata.

c) Mandatul comercial poate fi cu reprezentare, dar si fara reprezentare; aceasta nu este de esenta mandatului ci numai de natura lui.

d) Mandatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special, pentru o anumita afacere.

Conditiile de validitate a contractului de mandat comercial

Conditii de fond

Pentru a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte conditiile cerute in art. 948 Cod civil: consimtamantul, capacitatea partilor, obiectul contractului si cauza.

. Consimtamantul partilor

Mandatul comercial, fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul acordului de vointa al mandatarului si mandatului. Mandatul poate fi expres sau tacit, acceptarea mandatului putand fi tacita si sa rezulte executarea lui.

. Capacitatea partilor

Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele juridice care urmeaza sa fie incheiate in numele sau de catre mandatar. Mandatarul trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu pentru a fi in masura sa incheie acte juridice personal, in numele si pe seama altuia, fara insa ca legea sa-i ceara si calitatea de comerciant.

. Obiectul contractului

In art. 374 din Codul Comercial se arata ca obiectul mandatului comercial este "tratarea de afaceri comerciale'.

Deci obiectul contractului de mandat il constituie faptele de comert.

. Cauza (scopul) contractului

Cauza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa indeplineasca conditiile generale, comune tuturor actelor juridice: sa fie reala, licita, morala, sa nu contravina regulilor de convietuire sociala.

Forma contractului (conditi de forma)

Contractul de mandat se incheie prin simplul acord de vointa al partilor avand, de regula, caracter consensual.

Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. 1533 C.civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit

Felurile mandatului

In functie de intinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi general sau special.

- Mandatarul este general in cazul in care mandatarul este imputernicit sa incheie orice acte juridice, cu exceptia acelora pentru care legea impune existenta unui mandat special[12].

- Mandatul este special daca mandatarul este imputernicit sa incheie un anumit act juridic[13] sau pentru anumite operatiuni determinate.

Efectele contractului de mandat comercial

Contractul de mandat face parte din categoria contractelor "intuitu personae', in care increderea partilor, in special a mandatului fata de mandatar, trebuie sa fie perfecta.

Obligatiile mandatarului:

- mandatarul are obligatia sa execute insarcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale;

- mandatarul trebuie sa arate tertilor imputernicirea;

- mandatarul este dator sa incunostiinteze fara intarziere pe mandant despre executarea mandatului;

- mandatarul este obligat sa pastreze destinatia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul neexecutarii acestei obligatii mandatarul este dator la plata dobanzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de doi sau frauda, mandatarul este posibil sa raspunda si penal;

- mandatarul este tinut a plati dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna

Obligatiile mandantului:

- mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C.com.);

- mandantul este tinut de obligatia de plata a remuneratiei convenite;

- mandantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului.

Privilegiul mandatarului

Mandatarul beneficiaza de un privilegiu special (drept de retentie) pentru tot ce i se datoreaza din executarea mandatului (art. 386 C.com.).

Incetarea contractului de mandat comercial

Contractul de mandat inceteaza prin:

Indeplinirea functiei sale juridice.

- Indeplinirea termenului pentru care a fost incheiat contractul

Renuntarea mandatarului, este cauza de stingere a mandatului civil.

- Moartea mandatarului sau a mandantului

- Incapacitatea, interdictia, falimentul uneia dintre parti au ca efect incetarea mandatului. Aceste clauze se intemeiaza tot pe caracterul "intuitu personae'al mandatului, pe "increderea' existenta intre parti dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana "capabila' sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului.

3. Contractul de leasing

Potrivit art.l din O.G. nr. 51/1997[15], republicata, operatiunile de leasing sunt acele operatiuni prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este cealalta parte, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing

Prin rata de leasing, in sensul art. 2 lit. d) din lege, se intelege:

. in cazul leasingul financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca;

. in cazul leasingului operational, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante.

Societatile de leasing

Operatiunile de leasing sunt realizate de catre societatile de leasing, persoane juridice romane care se infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.

Societatile de leasing sunt acele societati care au in obiectul de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si varsat integral la infiintare de 200.000 euro echivalent in moneda nationala ron.

4. Contractul de franciza

Definitie

In sistemul de drept comercial romanesc franciza a fost definita legal prin articolul 1 din Ordonanta Guvernului nr. 52/1997, modificata si completata prin Legea nr. 79/1998, republicata in M. Of. Nr. 180 din 14 mai 1998:

"Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda altei persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu".

Caracterele contractului de franciza

Contractul de franciza este un contract :

- bilateral   

- consensual

- cu titlu oneros

Francizorul este un comerciant care:

- este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrare; drepturile trebuie sa fie exercitate pe o durata cel putin egala cu durata contractului de franciza;

- confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;

- asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate;

- utilizeaza personal si mijloacele financiare pentru promovarea marcii sale, a cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsul.

Beneficiarul este un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza asa cum este ea definita de francizor.

Reteaua de franciza cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.

Know-how-ul este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor desenate si modelelor, retelelor, procedeelor si altor elemente analoage care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.

Incheierea contractului de franciza este precedata de o faza precontractuala, care are ca scop sa permita fiecarei parti sa-si confirme decizia de a colabora. Francizorul furnizeaza viitorului beneficiar informatii care-i permit acestuia sa participe, in deplina cunostinta de cauza, la derularea contractului de franciza.

Legiuitorul a prevazut obligativitatea ca in contractul de franciza sa fie introduce urmatoarele clauze:

- obiectul contractului;

- drepturile si obligatiile partilor;

- conditiile financiare;

- durata contractului;

- conditii de modificare, prelungire, reziliere.

Efectele contractului de franciza

Francizorul se obliga sa furnizeze informatii despre

experienta dobandita si transferabila;

conditiile financiare ale contractului, respectiv redeventa initiala sau taxa de intrare in retea redevente periodice, de publicitate, determinarea tarifelor privind prestarile de servicii si tehnologii, in cazul clauzei tarifelor privind prestari de servicii si tehnologii, in cazul clauzei obligatiilor contractuale de cumparare;

elemente care permit beneficiarului sa faca un calcul al rezultatului previzionat si sa-si intocmeasca planul financiar;

obiectivele si aria exclusivitatii acordate;

durata contractului, conditiile reinnoirii, rezilierii, cesiunii.

Francizorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa detina si sa exploateze o activitate comerciala pe o anumita perioada, anterior lansarii retelei de franciza;

sa fie titularul drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industriala;

sa asigure beneficiarilor sai o pregatire initiala si asistenta comerciala si/sau tehnica permanenta pe toata durata existentei drepturilor contractuale.

Francizorul va notifica in scris beneficiarului orice incalcare a obligatiilor contractuale si-I va acorda un termen rezonabil de remediere.

Francizorul se asigura ca beneficiarul, printr-o publicitate adecvata, face cunoscut ca este o persoana independenta din punct de vedere financiar in raport cu francizorul sau cu alte persoane.

Beneficiarul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si reputatia acesteia;

sa furnizeze francizorului orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franciza;

sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe durata contractului cat si ulterior.

Beneficiarului i se va impune de catre francizor respectarea unor obligatii ferme de protejare a caracterului confidential al afacerii. Publicitatea pentru selectionarea beneficiarilor trebuie sa fie lipsita de ambiguitate si sa nu contina informatii eronate.

Incetarea contractului de franciza poate interveni prin rezilierea contractului.

5. Contractul de asociere in participatiune

1. Notiunea si conditiile    contractului de asociere in participatiune

1.1. Definitie

Conform dispozitiilor art.251 Cod comercial "asociatiunea in participatiune are loc atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane sau societati, o participatiune in beneficii si pierderi uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert".

Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte, respectiv Codul fiscal din normele metodologice de aplicare, impreuna cu celelalte acte normative, ordine si hotarari ale Comisiei Fiscale Centrale, prin care se stabilesc normele de aplicabilitate unitara a dispozitiilor fiscale.
Atat practica comerciala cat, si reglementarile amintite contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile.

1.2.Conditii:
Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune care sa prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Recentele reglementari fiscale obliga asociatii in participatiune la un continut minimal al contractului de asociere in participatiune, acesta trebuind sa cuprinda mentiuni privind:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii.
Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale.
Contractul de asociere in participatiune, va trebui inregistrat in 15 zile de la data incheierii sale la organul fiscal teritorial unde isi are sediul asocierea, de catre asociatul desemnat sa reprezinte asocierea in raporturile cu tertii.
Contractul de asociere in participatiune, nu va da nastere unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati.
2. Obiectul contractului de asociere in participatiune
In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Ca o consecinta a acestui fapt toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului tiular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Codul fiscal obliga pe asociatul principal sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, sa determine venitul net, respectiv pierderea in cadrul asocierii si sa distribuie venitul net/pierderea intre asociati.
Asocierea in participatiune poate fi constituita, atat in vederea derularii, in aceste conditii, a unei singure operatiuni comerciale, fie a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant.

3.Obligatiile asociatilor participanti
a. Obigatiile ce decurg din contractul de asociere in participatiune pentru asociatul aparent pot fi clasificate pe doua niveluri:
- Obligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar
Asociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in afacerea sa. Drept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii (lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal). In aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere.
- Obligatiile asociatului principal fata de terti
O caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este aceea ca, operatiunile economice sunt efectuate exclusiv de asociatul aparent. In consecinta, tertii incheie contracte numai cu asociatul principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica, sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile juridice.
Drept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. In aceasta situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta societate sa devina asociat principal in participatiune. 

b. Obligatiile asociatului secundar
- Obligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal
Asociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru desfasurarea in comun a activitatii in asociere. El va suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, chiar daca intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. Exceptia de la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat pierderile prin culpa sa.
- Obligatiile asociatului secundar fata de terti
In principiu, asociatul secundar nu are nici o obligatie fata de terti. Cu toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar poate fi tras la raspundere de catre terti, anume:
- Daca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu;
- Daca a beneficiat in mod direct din actele juridice incheiate de terti cu asociatul principal.
In toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva asociatului secundar.

4. Durata contractului de asociere in participatiune

Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata.
5. Beneficiile si pierderile contractului de asociere in participatiune
Beneficiile si pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuie intre parti proportional cu cotele stabilite de acestia prin contractul de asociere in participatiuneVenitul sau pierderea anuala realizata in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei conform contractului de asociere. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane in asociere sau este pus la dispozitie asociatilor.

Avand in vedere cele de mai sus, se pot identifica unele avantaje si dezavantaje in ipoteza stabilirii unei asocieri in participatiune.
a.Avantaje
Contractul de asociere in participatiune da nastere unui parteneriat flexibil care nu presupune formalitati complexe de inregistrare si autorizare;
Partile pot prevedea in contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile si obligatiile lor reciproce; 
Asocierea in participatiune nu poate fi supusa procedurii insolventei.
b. Dezavantaje 
Asociatul principal raspunde nelimitat fata de terti pentru prejudiciile suferite de acestia ca urmare a activitatii asocierii in participatiune.
Pe perioada existentei asocierii in participatiune, asociatul secundar pierde cel putin folosinta si posesia bunurilor aportate. 
Asociatul secundar nu are un control direct asupra administrarii pe care o desfasoara asociatul principal.

6. Incetarea contractului de asociere in participatiune

Contractul de asociere in participatiune inceteaza potrivit regulilor generale prevazute in materie de Codul civil. Desi incetarea acestui tip de contract se aseamana cu dizolvarea unei societati comerciale, in cazul asocierii in participatiune nu intervine lichidarea. In mod normal, la incetarea contractului de asociere partile isi recapata bunurile pe care fiecare le-a aportat. Totusi, avand in vedere discutiile din doctrina referitoare la natura drepturilor pe care le pastreaza sau pierde asociatul secundar, este preferabila inserarea in contract a unei prevederi exprese in sensul ca la incetarea contractului de asociere in participatiune asociatul secundar va redobandi deplina proprietate asupra bunurilor aportate.
Cazurile in care contractul de asociere inceteaza privesc, de regula:
- Epirarea termenului stipulat;
- Indeplinirea scopului propus;
- Falimentul oricaruia dintre asociati;
- Acordul partilor

BIBLIOGRAFIE

ANGHENI SMARANDA, VOLONCIU MAGDA - Drept comercial, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2001

SMARANDA ANGHENI, MAGDA VOLONCIU, CAMELIA STOICA Drept comercial , Ed.Universitara, Bucuresti 2004

CARPENARU D STANCIU - Drept comercial roman, Editia a-VI-a , Editura A.S.E., Bucuresti, 2007.

CRISTEA SILVIA, STOICA CAMELIA FLORENTINA-Drept comercial, Editura A.S.E. Bucuresti 2004

DEAK FRANCIS - Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editia a- III-a, actualizata si completata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001.

MOCEANU MADALINA MIHAELA - Societatea comerciala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2005

7. MONNA-LISA BELU MAGDO - Contracte comerciale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2004;

LEGISLATIE

1. Constitutia Romaniei - Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003

2. Codul comercial. Text actualizat pana la data de 02.05.2001, avandu-se in vedere urmatoarele acte: - Legea nr. 99/1999 - O.U.G. nr. 138/2000 - O.U.G. nr. 290/2000  - O.U.G. nr. 59/2001.

3. Legea nr. 31/1990 Legea societatilor comerciale Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Actul include modificarile din urmatoarele acte: - Legea nr. 302/2005 - Legea nr. 164/2006 - Legea nr. 441/2006 - Legea nr. 516/2006 - O.U.G. nr. 82/2007 - O.U.G. nr. 52/2008.

4. Legea nr. 26/1990: Legea registrului comertului Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998.

5. Legea nr.82/1991. Legea contabilitatii, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008.

Ordonanta de urgenta nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008