Cecul

Cecul

Cecul este un instrument de plata, reglementat prin Legea nr.59/1934 (lege care, desi Romania nu a aderat la Conventia de la Geneva asupra cecului din 1931, are totusi in vedere principiile acestei convnetii).

Cecul, ca instrument de plata, este utilizat in prezent din ce in ce mai rar, mai intii pentru ca exista modalitatea mult mai simpla a ordinului de plata (in cazul caruia operatorul bancar verifca daca exista in cont disponibil si numai in caz afirmativ il accepta la plata) si cardul bancar, precum si datorita inconvenientelor cecului, a caruia emitere presupune existenta disponibilului in cont, in lipsa acestuia emitentul fiind pasibil atit de pedepse penale pentru emitere de cecuri fara acoperire cit si de introducerea sa pe lista incedentelor de plati (care echvaleaza, pentru un comerciant, cu « moartea civila « , intrucit orice banca va evita sa mai lucreze ulterior cu acesta). In practica, plata prin cecuri se practica intre comerciantii intre care exista relatii de afaceri de durata. Cecul se emite fara completarea datei scadentei, urmind a fi introdus la plata doar in momentul in care tragatorul il va anunta pe beneficiar ca exista disponibil in cont, daca intre timp nu s-au reglementat prin diverse compensari creantele si datoriile reciproce. In acest fel se evita, uneori in frauda legilor referitoare la disciplina financiara, platile in numerar, transformindu-se cecul intr-un adevarat instrument de credit.

Desi este similar cambiei - partile cecului spre exemplu, sunt, la fel ca la cambie, tragatorul, trasul si beneficiarul - cecul nu este un titlu de credit, motiv pentru care emiterea unui cec fara acoperire (provizion) este infractiune, in timp ce emiterea unei cambii sau a unui bilet la ordin fara acoperire nu are caracter penal, ci poate fi, eventual, generatoare a raspunderii patrimniale a tragatorului sau emitentului. Din acest punct de vedere, cecul prezinta mai multa garantie ca tragatorul are disponibil in cont fata de tragatorul cambiei, care poate emite cambia si in speranta ca, pina la prezentarea cambiei la acceptare, va ajunge sa aib creanta contra trasului, motiv pentru care acesta va accepta sa plateasca.

Ceea ce este esential pentru cec este faptul ca in calitate de tras este indicata o banca. Aceasta nu va accepta cecul decit daca exista provizion (acoperirea cecului). Cecul tras si platibil in strainatate poate indica, totusi, in mod valbil, in calitate de tras, o alta persoan decit banca.

Cecul este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar. In cazul retragerilor de bani din contul de disponibil, operatiune practicata inca de unele banci, tragatorul se indic ape sina in calitate de beneficiar.

Cecul este un titlu la ordin (prin exceptie, cecul poate fi emis si la purtator sau nominativ), complet si formal. El incoroporeaza o obligatie abstracta de plata neconditionata, la vedere, de catre banca, a sumei prevazute pe titlu.

Ca si cambia, cecul trebuie emis in forma scrisa ad validitatem ; in prectica sunt obligatorii formularele tipizate puse in circulatie de banci dupa modelul aprobat de banca centrala, formulare care prezinta elemente de siguranta asemenatoare bancnotelor. De asemenea, cecul trebuie sa contina anumite mentiuni esentiale, aceleasi ca la cambie, cu exceptia numelui beneficiarului (indicarea acestuia este facultativa) si a scadentei (aceasta deoarece cecul este platibil la vedere). Orice alta mentiune pe cec este considerata nescrisa. Lipsa unei mentiuni esentiale face ca inscrisul respectiv sa nu aiba valaore de cec.

Cecul nu poate fi emis decit in conditiile in care pre-exista :

disponibil in cont;

conventie de emitere de cecuri intre tragator si banca-tras.

Cecul la ordin poate fi transmis prin gir. Totusi, intrucit cecul este platibil la vedere, nu este uzual girul cecului.

Plata cecului poate fi garantata prin aval ; este exclus avalul din partea trasului.

Efectele girului sau cele ale avalului sunt similare cu efectele girului sau avalului cambiei.

Intrucit cecul este platibil la vedere si presupune existenta disponibilului, cecul nu este supus formalitatii acceptarii. Ca o consecinta, trasul in cazul cecului nu are calitatea de debitor cambial, ci numai funcita de platitor. Trasul nu raspunde pentru plata cecului ; aceasta raspundere revine tragatorului.

Prazentarea cecului la plata se poate face in maxim 8 sau 15 zile de la emiterea sa, in functie de localitatea unde a fost emis. Daca este emis in strainatate si platibil in Romania, cecul trabuie prezentat la plata in termen de 30 sau 70 de zile, in functie de zona gerografica a tarii unde cecul a fost emis.

Pentru plata, trasul este obligat sa verifice conditiile formale ale emiterii cecului, refuzind plata in caz de lipsuri formale.

Daca trasul (banca) refuza palta, beneficiarul nu are actiune directa contra bancii, ci numai actiune de regres contra tragatorului si eventualilor giranti. Pentru conservarea actiunilor de regres, cecul trebuie prezentat la plata in termen util si refuzul de plata al trasului sa fie consemnat prin protest sau printr-o declaratie a trasului, scrisa si datata pe cec, din care sa rezulte refuzul de plata. Ceul are valoare de titlu executoriu, ca si cambia.