Evaluarea calitatii produsului lapte

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert

Evaluarea calitatii produsului lapte

Introducere

Un rol important in realizarea unei alimentatii rationale revine laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinatie cu alte alimente. Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila.

Laptele este un aliment complex, care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. Fie ca este consumat proaspat, sau sub forma de branzeturi, iaurturi si alte produse din aceeasi categorie, laptele asigura organismului necesarul de calciu, fosfor dar si o serie de vitamine precum vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D, vitamina K. Proportia ideala intre fosfor si calciu fac din lapte un aliment indicat atat pentru copiii in crestere, gravide, dar si pentru tineri si adulti in aceeasi masura. Pe de alta parte, consumul excesiv de lapte, poate duce la aparitia unor anemii feriprive, datorita continutului scazut in fier si vitamina C.

1.1.Prezentarea produsului lapte

Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si "Sangele Alb" prin valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei.

Dupa compozitie laptele poate fi:

- integral - din care nu s-a scos si nu s-a adaugat vreunul din componentii sai

- smantanit - caruia i s-a extras grasimea prin smantanire naturala sau mecanica

- partial smantanit - din care s-a scos nu numai o parte din grasimea laptelui integral.

Dupa calitate laptele poate fi:

- normal - cand este muls complet de la animalele sanatoase, bine ingrijite

- anormal - avand compozitia chimica diferita de laptele normal si anumite defecte de culoare, miros, gust

- falsificat - prin extragerea grasimii, prin adaugare de apa sau diferite substante

Dupa procedeele de tratare la care este supus poate fi:

- crud - nesupus incalzirii, pasteurizarii sau fierberii

- pasteurizat - prin incalzire un anumit timp in aparate speciale la 63-95^oC si racit apoi brusc la 4-6^oC

- sterilizat - laptele este supus unui tratament mecanic pentru faramitarea si raspandirea globulelor de grasime in masa laptelui

- lapte concentrat - este obtinut prin eliminarea a doua treimi din apa

- laptele praf -se obtine prin urcarea laptelui concentrat in instalatii speciale, reducandu-se apa la numai 3-5%

Din punct de vedere igienico-sanitar laptele poate fi:

- igienic(normal) - contine un numar redus de microorganisme

- alterat - in compozitia laptelui a intervenit descompunerea anumitor substante

- patogen - contine germeni daunatori sanatatii

Compozitia laptelui se mai caracterizeaza printr-o structura si compozitie complexa, componentele principale fiind urmatoarele:

─ Apa

LAPTELE    ─ S. grasa - Grasimi propriu-zise glicerice

─S. uscata - alte grasimi - fosfatide

- steride

─ gliceride ─ lactoza

─ S. negrasa ─ s. azotoase - proteice - cazeina

- lactoalbumina

- lactoglobulina

- neproteice - aminoacizi

- amide

- uree

─ saruri minerale - pigmenti

- vitamine

- enzime

─ Gaze dizolvate(O₂, N₂, CO₂)

1.2.Materii prime utilizate in obtinerea laptelui si conditii de calitate

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra, bivolita.

Laptele de consum se fabrica dupa instructunile tehnologice omologate cu respectarea normelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Materia prima folosita la fabricarea laptelui de consum trebuie sa corespunda STAS 2418-61.

Coditii de calitate

Laptele de consum se fabrica dupa instructunile tehnologice omologate cu respectarea normelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Nu se admite adaugarea de substante conservante, alcalizate, neutralizante sau alte substante straine de compozitia laptelui.

Verificarea calitatii laptelui de consum se face prin verificari de lot si verificari periodice.

Verificari de lot

Prin lot se intelege calitatea de max. 15000 l de lapte de consum, de acelasi tip, cu acelasi continut de grasime, livrat in acelasi fel de ambalaj. In cazul Laptului hiperproteic, lotul este format din max. 500 litri, livrat in acelasi fel de ambalaj.

La fiecare lot se verifica:

- masa ;

- ambalarea si marcarea;

- proprietatile organoleptice;

- proprietatile fizice si chimice, cu exceptia substantelor proteice, a continutului de matale, arsen si pesticide care se verifica periodic;

- proprietatile microbiologice.

Pentru verificarea masei, ambalarii si marcarii se iau la intamplare din fiecare lot, un

numar de ambalaje de transport sau de desfacere conform tabelului 4 si se supun verificarii.

Tabelul 1 Metoda de verificarea a calitatii laptelui

Sursa: Standardul de Stat STAS 143-84 privind calitatea laptelui de consum

Din ambalajele de transport luate ca mai sus, se ia un numar de ambalaje de desfacere conform tabelului 3 si se supun verificarii.

Toate ambalajele examinate trebuie sa corespunda conditiilor prevazute in prezentul standard privind masa, ambalarea si marcare.

Daca un singur ambalaj este necorespunzator se verifica un numar dublu de ambalaje. Daca si in acest caz se gaseste chiar numai un ambalaj necorespunzator, lotul se respinge si poate fi prezentat din nou la verificare, dupa sortare.

Pentru verificarea proprietatilor organoleprice se ia jumatate din numarul de ambalaje de desfacere luate conform pct. 3.2.3. si se examineaza organoleptic.

Pentru verificarea proprietatilor fizice si chimice se ia din continutul fiecarui ambalaj deschis pentru examenul organoleptic, dupa o prealabila omogenizare, un volum de produs, astfel incat sa se obtina o proba de laborator de circa 1000 cm³.

Probele pentru verificarea proprietatilor microbiologice se iau separat, inainte de a se lua probele pentru celelalte analize.

Proba pentru examenul fizic si chimic se introduce intr-o butelie de sticla curata, uscata si inchisa ermetic, iar proba pentru examenul microbiologic se introduce intro butelie de sticla sterila, inchisa ermetic.

La butelia cu proba de sticla se atasaza, prin sigilare, o eticheta cu urmatoarele specificatii:

denumirea si adresa intreprinderii producatoare;

denumirea produsului, categoria, tipul, continutul de grasime si numarului standardului de produs;

numarul si marimea lotului;

data, ora si locul luarii proelor;

numele si semnatura clor care au luat probele.

Analiza chimica trebuie efectuata in maxim 6 h de la luarea probelor, iar analiza microbiologica se va efectua imediat.

Pana la efectuarea analizei proba trebuie pastrata in butelie bine inchisa parafinata si sigilata, intr-un loc intunecos, la o temperatura de max. 8⁰C.

Toate rezultatele determinarilor organoleptice, fizice, chimice si microbiologice trebuie sa corespunda conditiilor prevazute la pct. 2.4, pct. 2.5 in reglementarile legale in vigoare. In caz contrar lotul se respinge.

La luarea probelor pentru verificarea proprietatilor organoleptice, fizice si chimice trebuie respentate regulile din STAS 9535/1-74.

Verificari periodice

Verificarile periodice constau in:

- verificarea substantelor proteice;

- verificarea arsenului si a metalelor;

- verificarea de pesticide.

Verificarea substantelor proteice, a arsenului si a metalelor se efectueaza trimestrial, ori de cate ori este nevoie, iar verificarea continutului de pesticide se efectueaza semestrial, de cate ori este nevoie.

Pe baza rezultatelor obtinute laverificarile periodice, producatorul garanteaza caracteristicile respective pentru fiecare lot de livrare.

Respectarea instructiunilor tehnologice si a normelor sanitare si sanitar-veterinare se garanteaza de producator la fiecare livrare.

1.3.Procesul tehnologic

Schema tehnologica de obtinere a laptelui

Indepartarea impuritatilor din lapte: Se face prin filtre sau prin separare centrifugala cu ajutorul unui curatitor centrifugal.

Normalizarea: Prin normalizare se intelege operatia prin care laptele este adus la un procent de grasime dorit. Realizarea acestei operatii se face prin doua cai:

Cresterea continutului de grasime prin adaugare de smantana sau prin adaos de lapte cu un continut de grasime ridicat.

Prin micsorarea continutului de grasime prin extragerea smantanii sau prin amestecul unui lapte gras cu unul slab.

Pasteurizarea: Prin pasteurizare se intelege tratarea termica sub 100 ^oC a laptelui si smantanei, urmata de racire instantanee la temperaturi de 5 ^oC. Ea reprezinta un compromis intre cerinta distrugerii tuturor germenilor patogeni, nesporogeni si in procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedoriti si cerinta mentinerii insusirilor nutritional- gustative ale laptelui. Se mai urmareste si inactivarea enzimelor proprii ale laptelui si pe cat posibil a celor bacteriene. Pasteurizarea nu trebuie interpretata ca o sterilizare, ci ca o selectie in urma caruia ramane o parte din microbi nedistrusi asupra caruia pasteurizarea are un efect doar bacteriostatic si nu bactericid. In acest context este obligatorie racirea imediata a laptelui dupa pasteurizarea sau introducerea in laptele de fabricatie pentru produsele lactate a unor factori inhibitori ai cresterii valorilor aw(procentul de apa libera, disponibila pentru microbi). Printr-o pasteurizare corecta sunt distruse toate microorganismele atat folositoare cat si daunatoare ramanand sporii acestora. De aceea dupa pasteurizare trebuie sa se introduca in lapte maia din culturi pure de bacterii lactice care sa asigure fermentatia dirijata a branzeturilor.

In conditiile de ferma pasteurizarea laptelui se poate realiza: in bidoane care se aseaza pe fundul unui cazan asezat pe un gratar de lemn. In cazan se incalzeste apa pana la temperatura de 90 ^oC. Apa nu trebuie sa depaseasca nivelul gatului bidoanelor. Din cand in cand cu ajutorul unui agitator laptele se agita pentru ai uniformiza temperatura. Dupa ce s-a atins temperatura necesara laptele se mentine la aceasta temperatura timp precis, dupa care urmeaza racirea laptelui. Racirea se face in vane sau cazane in care s-a introdus gheata cu apa. Acest procedeu se recomanda numai in cazul cand nu se dispune de utilajul necesar pentru pasteurizare.

Tipuri de pasteurizare:

Pasteurizare medie

Pasteurizare inalta

Pasteurizare joasa

Pasteurizarea medie

Se mai numeste si de scurta durata, se face si la temperatura de 71-75 ^oC 40 secunde in functie de normele din diferite tari, de componenta florei laptelui crud sau de racirea laptelui. Se poate folosi la pasteurizarea laptelui pentru branzeturi in anumite conditii de tehnologie.

Avantaje: Se pastreaza un raport favorabil intre acidifianti si neacidifianti in sensul avantajului de selectie al florei lactice. Este tipul de pasteurizare pentru laptele de consum. Desi numarul de germeni este mai mare fata de flora reziduala la pasteurizarea inalta aceasta nu constituie un dezavantaj, intrucat acest numar mai mare de microbi este reglabil prin masuri indreptate asupra igienei obtinerii laptelui.

Dezavantaje: Albuminele serice sunt retinute in cantitate mai mare in masa de coagul ducand la modificari de gust. Lipaza originara nu este inactivata. Laptele este mai sensibil la influenta luminii, producandu-se defecte de tipul gustului oxidat, uleios, iritant.

Pasteurizarea inalta

Se mai numeste si instantanee, se face la 80-95 ^oC pentru laptele de consum. Pentru produsele lactate acide la 85 ^oC 30 de minute sau la 90 ^oC 2-3 minute.

Avantaje: Distruge un numar mare de microbi(99,9%) din numarul microflorei din laptele crud, atunci cand contaminarea cu termotoleranti este redusa. Se prelungeste conservabilitatea laptelui in cazul ca numarul initial de germeni nu depaseste 10⁶/ml si se evita recontaminarea. Se inactiveaza mai usor enzimele laptelui. Se reduc in procent mai mare influentele de gust miros din grajd si de la furaje. Aciditatea laptelui scade cu 1-2 ^oT.

Dezavantaje: Se reduce capacitatea de coagulare favorizandu-se formarea unui coagul moale cu inglobare maxima de zer si cu gust amar. Se constata formarea de cocoloase, scade cantitatea de lizina din lapte cu 1-2%, se reduce continutul de vitamine, cele mai sensibile fiind vitamina B₁₂ , acidul ascorbic. Se poate produce brunificarea(caramelizarea) laptelui prin formare de substante melanoide.

Pasteurizarea joasa

Se mai numeste de lunga durata, se face la 63-65 ^oC timp de 30 de minute. Se foloseste la laptele pentru branzeturi.

Avantaje: Este tipul de pasteurizare pentru laptele destinat fabricarii branzeturilor.

Dezavantajele: Dintre toate tipurile de pasteurizare contine cel mai mare numar de germeni rezistenti. Prezinta neajunsurile care decurg din prelucrarea unui volum mare de lapte in vane deschise si a unui proces de igienizare cu exces de manipulari.

Eficienta de pasteurizare

Prin eficienta reala de pasteurizare se intelege independent de indicatia corecta a temperaturii de pasteurizare la termometrul sau termograful aparatelor de pasteurizare, uciderea sigura a germenilor patogeni si reducerea in procent de 98,5-99,9% a numarului total de germeni initiali.

1.4 Caracteristici de calitate

Proprietati organoleptice

Tabelul 2 Proprietatile organoleptice ale laptelui

Sursa: Standardul de Stat STAS 143-84 privind calitatea laptelui de consum

Proprietati fizice si chimice

Proprietatile fizice:

Densitatea─ constituie indicele cel mai variabil al laptelui. Este conditionata de raportul care exista intre concentratia laptelui si substantele solide, negrase si grasime. Variaza in raport invers cu continutul de grasime si in raport direct cu continutul de proteine, lactoze si saruri. Limitele normale de variatie ale densitatii laptelui sunt cuprinse intre 1,027 si 1,033 cu o valoare medie 1,029.

Vascozitatea─ este mai mare decat cea a apei, aceasta scazand la incalzirea laptelui sau prin adaugare de apa. Vascozitatea laptelui normal este de 1,74─ 2,4, iar caldura specifica este de 0,092─ 0,93cal/gr.

Factorii care influenteaza vascozitatea laptelui sunt:

─ compozitia laptelui

─ stadiul de diviziune a globulelor de grasime

─ modificari ale starii de hidratare a proteinelor

─ temperatura

─ agitarea

Indicele de refractie, punctul de congelare, punctul de fierbere─ constituie caracteristici constante ale laptelui normal, modificarea lor indica un lapte anormal.

Punctul de fierbere al laptelui este de 100,55^oC, la presiunea de

Punctul de congelare este caracteristica cea mai constanta a laptelui.

Culoarea─ laptele normal este un lichid opac de culoare alb-.galbuie usor albastrui

Miros─ este specific, putin pronuntat. Laptele vechi are un miros acrisor, mai poate primi miros de grajd, urina, balegar.

Gustul─ este dulceag si caracteristic

Proprietati chimice:

pH- ul─ aciditatea libera a laptelui se exprima prin pH care arata concentratia in ioni de hidrogen din solutii. Laptele de vaca are pH- ul intre 6,7- 6,4.

Aciditatea─ laptele proaspat muls este usor acid. Aciditatea se exprima in grade Thörner si este cuprinsa intre limitele 15-19^oT.

Aciditatea totala a laptelui se stabileste prin titrare cu o solutie alcalina    in prezenta indicatorului fenoftaleina. Laptele proaspat muls are o aciditate de 16-18^oT. Aciditatea creste in timpul pastrarii, datorita acidului lactic care se formeaza prin fermentarea lactozei de bacterii lactice. Cresterea aciditatii este mai rapida cu cat temperatura de pastrare este mai ridicata.

Tabelul 3 Proprietatile fizice si chimice ale laptelui de consum

Sursa: Standardul de Stat STAS 143-84 privind calitatea laptelui de consum

1.5.Ambalarea,transportarea si depozitarea laptelui

Laptele de consum se livreaza in:

butelii din sticla STAS 4291-80;

pungi din polietilena inchiseetans prin termosudare;

bidoane din aluminiu STAS 4048-83;

alte ambalaje convenite intre parti.

Pentru transport, buteliile din sticla si pungile din polietilenase introduc in navete metalice sau din material plastic

Materialele folosite la ambalarea laptelui de consum trebuie sa fie avizate conform normelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Ambalajele folosite trebuie sa fie intr-o buna stare, curatare, uscare si fara mirosuri straine. Pungile din polietilena se inchid etans prin termosudare.

Abaterile limita la continutul nominal al ambalajelor sunt urmatoarele:

± 20 ml pentru ambalage cu capacitatea de 1000 ml;

± 15 ml pentru ambalage cu capacitatea de 500 ml;

± 10 ml pentru ambalage cu capacitatea de 250 ml;

± 1% pentru celelalte ambalaje.

Buteliile din sticla in care se livreaza laptele de consum vor fi inchise in capsule din hartie caserata cu aluminiu sau sau din alt material convenit intre parti, avizat conform normelor sanitare.

Bidoanele se inchid ermetic cu capace metalice prevazute cu garnituri de cauciuc si se sigileaza prin plumbuire.

Culoarea capsulei cu care se inchid buteliile din sticla trebuie sa fie:

verde pentru laptele smantanit cu continut de grasime de max 0,1%;

galbena pentru laptele normalizat cu continut de grasime de 1,5%;

argintie (alba) pentru laptele normalizat cu continut de grasime de 1,8%

albastra pentru laptele normalizat cu continut de grasime de 2.5%;

violet pentru laptele normalizat cu continut de grasime de 3%;

rosie pentru laptele normalizat cu continut de grasime de 3,5%.

1.6.Cerinte privind etichetarea

Etichetarea laptelui de consum se face conform reglementarilor legale in vigoare privind etichetarea. Suplimentar se inscriu urmatoarele mentiuni obligatorii:

   a) continutul de grasime, exprimat in procente;

   b) procedeul de tratament termic utilizat (pasteurizat, sterilizat, ultrapasteurizat) - se admit prescurtari de tipul 'past.', 'UHT';

   c) pentru laptele pasteurizat se va mentiona: 'A se pastra la temperatura de 2-4sC';

   d) pentru laptele si produsele lactate care nu provin de la specia bovine trebuie specificata specia de la care provin;

   e) modificarile de compozitie, conform precizarilor art. 3

1.7.Importanta laptelui in alimentatie

Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna alimentelor. Un rol important in realizarea unei alimentatii rationale revine laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinatie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanatate.Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea contin aminoacizi esentiali, indispensabili, in proportii apropiate celor necesare omului, avand cea mai mare eficienta in favorizarea cresterii.
Grasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta energetica importanta, a carui echivalent caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape doua ori mai mare decat zaharurile si a proteinelor (4,1 Kcalorii/g). Datorita punctului de topire scazut (29-34 °C) si a faptului ca se gaseste sub forma emulsionata de globule foarte mici, grasimea din lapte este mai usor de asimilat, in comparatie cu celelalte grasimi de origine animala (untura, seu). Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia rahitismului. Continutul de colesterol, substanta favorizanta in aparitia bolilor cardiovasculare este mai redus la lapte si produse lactate, fata de alte alimente de origine animala (lapte integral 10, lapte smantanit 3, unt 280, branzeturi grase 150-200, carne de porc 100-120, galbenus de ou 1400 mg/100 g produs).
Laptele sau zaharul din lapte, datorita bacteriilor aflate in intestin se transforma in acid lactic cu influenta benefica asupra organismului. Laptele contine elemente minerale importante. In afara de calciu si fosfor, laptele contine iod, astfel incat o alimentatie bogata in acest produs poate preveni aparitia gusei. Datorita valorii nutritive ridicate si a gradului inalt de asimilare, laptele este recomandat batranilor si convalescentilor iar pentru copii pana la un an este considerat un aliment complet. V Valoare nutritiva si calorica a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,5 Kg de carne de vaca potrivit de grasa sau a 8-9 oua. Un litru de lapte de vaca care contine 4,8% lactoza, 3,5% proteine si 3,5% grasime ofera organismului 668 Kcal. Pentru a fi usor de suportat si asimilat de catre unele organisme, laptele se recomanda a fi baut incet, treptat cu inghitituri mici. In acest fel laptele ajuns in stomac, in mediu acid, precipita in flacoane mici si va veni in contact pe o suprafata mai mare cu fermenti digestivi, usurand procesul de digestie. Daca se da paharul de lapte peste cap, atunci se formeaz un coagul mare, iar stomacul trebuie sa depuna un efort foarte mare pentru a-l digera.

II.Piata produsului lapte

2.1.Sortimentul existent pe piata

Piata laptelui de consum (aproape 1,5 miliarde litri in ultimul an) ofera trei mari tipuri de produse:

• lapte ultrapasteurizat (UHT)

• lapte pasteurizat, care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania

• lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania.

In sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes de Albalact.

Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum cu doua branduri importante in portofoliu Milli si Oke!( Singura exceptie de lapte pasteurizat-mai ieftin- vandut sub un brand distribuit la nivel national, Oke!, este o prezenta minoritara in sectorul lui, unde domina marcile producatorilor locali din zona respectiva).Cele doua firme acopera linii de produse de lapte, produse proaspete si branzeturi. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact.

Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian), Dorna Lactate este proprietarul brandului LaDorna, cu o arhitectura de brand bine organizata ce deserveste categoriile de branzeturi si lapte de consum.

O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual, Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat, produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact.

2.2.Statistici

In decursul acestui an se poate observa o oscilatie a cantitatii de lapte colectate de la ferme, care a atins cote maxime in luna iunie ajungand la 124332 tone pe cand cota minima s-a inregistrat in luna aprilie 2006 atingand 76154 tone, ceea ce denota o oscilatie destul de mare.
In ciuda acestui lucru se observa faptul ca laptele dat spre consum nu a suferit modificari, oferta de lapte a ramas in majoritatea lunilor destul de constanta suferind o usoara crestere.
Totusi avand in vedere o evaluare a consumului de lactate in ultimii ani s-a constatat ca piata produselor lactate din Romania a inregistrat, in intervalul 1998-2004, cel mai rapid ritm de crestere dintre statele in curs de dezvoltare, releva un studiu realizat de Euromonitor International. Potrivit studiului, Romania se situeaza pe primul loc, cu o crestere medie anuala in perioada mentionata de 25,8%, fiind urmata de Venezuela - cu 21,6% si de Vietnam - cu 16%. Piata romaneasca a produselor lactate este estimata de firma de consultanta la aproape un miliard de dolari, la nivelul anului trecut. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cererea de lapte si produse din lapte din Romania a urcat anul trecut cu 1,5% fata de 2003, pana la 231,1 kilograme/locuitor.

III.Concluzii

O cana de 250 ml de lapte integral contine:

• Mai putina grasime decat cea continuta in 100 grame carne macra de vita;
• Aproape la fel de multe proteine ca intr-un ou mare de gaina;
• Jumatate din cantitatea de colesterol continuta in 100 grame de cod;
• Mai multe vitamine B1, B2 si B3 decat cele dintr-o felie de paine integrala;
• Aproape 3/4 din vitamina continuta in jumatate de cana de broccoli;
• Aproximativ jumatate din doza zilnica de vitamina D recomandata adultilor sub 50 ani;
• La fel de mult calciu ca cel din sapte sardine de dimensiuni medii, cu tot cu oase;
• Aproape la fel de mult potasiu ca cel continut de o banana sau de un ananas.

Bea lapte sa nu faci Alzheimer la batranete

Potrivit unui studiu american referitor la boala Alzheimer, se pare ca persoanele varstnice care consuma cantitati mici de vitamina B12 si acid folic au un risc crescut de a suferi de aceasta maladie.
Se stie ca vitamina B12 - extrem de importanta pentru cresterea celulelor si dezvoltarea sistemului nervos - se gaseste in principal in produsele de origine animala (carne de vaca si de pui, ficat, rinichi, somon, ton, lactate si derivate de lapte, oua), ea nefiind sintetizata in organism.

Laptele este considerat o sursa buna de vitamina B12 - trei cani de lapte asigura doza zilnica de vitamina B12 necesara unui adult. Desi necesarul caloric scade odata cu imbatranirea, persoanele de varsta a treia nu trebuie sa reduca consumul de vitamine si minerale, ci din contra, trebuie sa le consume in aceleasi cantitati ca si pana atunci.

Un semnal de alarma trebuie tras si pentru vegetarienii convinsi, care ar trebui sa bea cel putin un pahar de lapte pe zi pentru a nu dezvolta o carenta de vitamina B12 (manifestata prin anemie megaloblastica, complicatii neurologice etc.).

IV.Bibliografie

1. Chiriacescu, G. Prelucrarea laptelui in ferma ,Editura Agro-Silvica, Timisoara, 1997

2. Dima, D. Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, B Bucuresti, 2006

3. Korn R. Microbiologia laptelui, Editura Cerus, Bucuresti, 1990

***** https://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=555

***** https://en.wikipedia.org/wiki/Milk

****** https://www.e-sana.ro

***** https://www.copilul.ro

***** https://www.infolapte.ro/

***** https://www.pravaliata.ro/lapte.htm