Faptele (actele) de comert

CURS

FAPTELE (ACTELE) DE COMERT

1.Generalitati

terminologie

- definitie

- clasificarea faptelor de comert

2.Faptele de comert obiective

notiune si clasificare

- operatiuni de intermediere in schimb

- acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate(intreprinderile)

- fapte de comert conexe (accesorii)

3.Faptele(actele)subiective de comert

4.Faptele de comert unilaterale

1. Generalitati

1.1.Terminologie

Operatiunile de comert pot fi atat faptele de comert cat si actele de comert.

Legiuitorul foloseste notiunea de fapt de comert atat pentru actele juridice cat si pentru faptele juridice, desemanand astfel toate operatiunile juridice de comert

Faptele de comert sunt obiective si subiective astfel cum le defineste legiuitorul in art.3,4 din Codul Comercial, potrivit criteriului pozitiv

Folosind criteriul negativ, in art.5 C.com., legiuitorul arata faptele care nu pot fi calificate ca acte de comert

Definitie

Faptul de comert este orice activitate care da nastere la raporturi juridice guvernate de legea comerciala si care se intemeiaza pe idea de schimb de marfuri si valori, fiind calificata ca o activitate de intermediere in operatiunile de schimb.

Delimitarea faptelor de comert de cele cu carcater civil consta in urmatoarele:

definirea comerciantului se face in functie de activitatea pe care o desfasoara - comertul ca pe o profesiune obisnuita

dispozitiile legale care reglementeaza faptele de comert sunt uneori diferite de cele care reglementeaza faptele sau actele civile

ex. proba cu martori in obligatiile comerciale fata de cele civile, solidaritatea debitorilor in obligatiile comerciale, este regula, fata de divizibilitate in cazul obligatiilor civile

Clasificarea actelor de comert

Potrivit sistemului obiectiv actul de comert este comercial prin natura lui, daca se intemeiaza pe ideea de interpunere(intermediere) in schimb, independent de calitatea persoanei care-l indeplineste

Potrivit sistemului subiectiv, actul de comert este dat de calitatea persoanei, de comerciant, comericnatul fiind definit de regula ca fiind acea persoana care si-a inregistrat firma in registrul comertului

Legiuitorul roman foloseste atat criteriul obiectiv cat si pe cel subiectiv.

Potrivit dispozitiilor Codului Comercial faptele de comert se clasifica in trei categorii

fapte de comert obiective

fapte de comert subiective

fapte de comert unilaterale sau mixte

2. Faptele de comert obiective

2.1 Notiune si clasificare

Faptele de comert obiective sunt acele operatiuni (acte juridice) prevazute de legiuitor in art.3 din Codul comercial, calificate astfel in functie de natura sau functia lor economica si, in unele cazuri, de forma lor.

In art.3 C.com. sunt prevazute un numar de 20 de operatiuni de comert, enumerare care este absolut limitativa.

Trasatura comuna a celor 20 de fapte de comert prevazute de art3 din C.com este intermedierea(interpunerea de schimb) la care se poate adauga caracterul speculativ.

Cele 20 de fapte de comert prevazute de art.3 C.com. se grupeaza in trei categorii:

operatiuni de intermediere in schimb asupra marfurilor si titlurilor de credit - fapte (acte) obiective constitutive de comert

acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate(intreprinderilor)

fapte de comert conexe(accesorii)

2.2 Operatiuni de intermediere in schimb

Cumpararea si vanzarea comerciala

Vanzarea-cumpararea este un contract reglementat de Codul civil(art.1294), potrivit caruia, o parte numita vanzator se obliga sa transmita celeilate parti numita cumparator, proprietatea unui bun in schimbul unui pret.

Cumpararea este comerciala cand a fost facuta cu intentia de a revinde si vanzarea este comerciala atunci cand a fost precedata de o cumparare comerciala, adica facuta cu intentia de a revinde.

Aceasta regula este intarita de art.5 C.com - nu se considera fapte de comert daca cumpararea s-a facut pentru consumul cumparatorului sau a familiei.

Potrivit art.3 pct.1 si 2 C.com fapte de comert sunt:

- cumpararile de producte(in dr.com. sunt fie produsele naturale ale pamantului-cereale, legume, fie produsele animale-lapte lana) sau marfuri spre a le revinde dupa ce au fost prelucrate sau puse in lucru (ex.croitorul cumpara stofa pentru a o transforma in costum de haine, artistul pictor care transforma culorile in tablouri) sau a le inchiria; precum si cumpararea spre a revinde de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circuland in comert

- vanzarile de producte si marfuri, obligatiuni sau titluri de credit, cand au fost cumparate cu scopul de a le revinde

Operatiuni de punere in consignatie a marfurilor sau productelor in scop de vanzare

Contractul de consignatie (estimatoriu) este contractul prin care o persoana numita consignant transmite alteia, numita consignatar o cantitate de marfuri in prealabil estimate(pretuite) cu mandatul de a fi vandute in contul celui dintai si cu obligatiunea, fie de a intoarce pretul stabilit prin conventie, fie de a restitui marfurile in natura, daca nu au fost vandute(reglementat prin Lg.178/1934)

Operatiunile pe termen asupra titlurilor de credit. Reportul. Operatiunile de bursa

Formeaza asa-zisele operatiuni de bursa(in urcare sau in scadere). Potrivit art.74-76 C.com., reportul reprezinta un schimb actual si real de titluri contra bani si un schimb, pe termen, de bani contra titlurilor de aceeasi specie.

Operatiuni relative la subscrierea, cumpararea si vanzarea de parti sociale si actiuni ale societatilor comerciale

Sunt acte de comert deoarece prin achizitionarea si instrainarea actiunilor si partilor sociale ale societatilor face sa se piarda sau sa se dobandeasca calitatea de asociat intr-o societate comerciala, indifernt daca operatiunea a fost facuta in scop de speculatie comerciala, ori numai in vederea unui plasament de capital

Operatiunile de banca si schimb

Operatiunile de banca sunt operatiuni de intermediere care au ca obiect sume de bani, credite ori titluri de credit, activitate realizata de Banca Nationala si de societatile comerciale bancare, operatiuni care consta in depozite, acordare de credite, plasament financiar, efectuarea de plati, etc.

Operatiunile de schimb se refera la schimbul de monede, bilete de banca nationale sau straine, transmitere de fonduri.

Cambiile si ordinele de producte sau de marfuri

Sunt prin ele insele fapte de comert fara a distinge daca partile sunt sau nu comercianti sau daca sunt emise pentru acte civile acte civile sau comerciale

Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit care cuprind obligatia de a face sa se plateasca(cambia) sau de a plati(biletul la ordin) o suma de bani determinata, la scadenta si la locul stabilit in insusi inscrisul cambial.

Operatiuni asupra imobilelor in scop de speculatiune.

2.3 Acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate(intreprinderile)

Intreprinderea are un dublu inteles, unul subiectiv, se refera la activitatea insasi a persoanei care si-a organizat o intreprindere, si altul obiectiv, in sens de organism economic care pune in valoare factorii de productie

Elementele notiunii de intreprindere sunt:

asocierea factorilor necesari productiei, capital, munca, natura

riscul pe care intreprinzatorul si-l asuma

organizatia ca element de coordonare a muncii cu valorile patrimoniale

Categorii de intreprinderi prevazute de art.3 C.com:

intreprinderi de furnituri de lucruri, marfuri

caracteristica lor generala este continuitatea prestatiilor: furnizarea de imbracaminte, de alimente, de combustibil etc;

furnizorul in schimbul unui pret determinat anticipat, asigura prestarea unor servicii sau predarea unor produse la termene succesive.

au ca obiect de activitate fie furnizarea (livrarea) de produse pe baza unui contract(de furnizare), fie prestarea de servicii (contract de locatie de servicii)

Asemanari intre contractul de vanzare-cumparare si cel de furnizare de produse: transmiterea dreptului de proprietate asupra marfurilor livrate, de a le preda si de a raspunde pentru vicii si pentru evictiune intocmai ca la vanzare/cumparare.

Deosebirea esentiala intre contractul de furnizare(livrare) si cel de vanzare cumparare consta in faptul ca furnizarea de marfa este o obligatie continua a intreprinderii (furnizarea de energie electrica) sau la termene succesive pretul fiind determinat anticipat.

intreprinderile de spectacole publice

Activitatea acestora este de comert deoarece organizeaza munca altora si se interpun intre artist pe de o parte, si spectator pe de alta parte

In activitatea de spectacole sunt acte de comert:

inchirierea salii de spectacole

contractele de publicitate

contractele cu artistii

intreprinderile de comision

Incheie afaceri in nume propriu dar pe seama comitentului

Un act izolat de comision nu este considerat fapt de comert, aceasta activitate trebuie sa aiba infatisarea unei profesii cu caracter permanent

intreprinderile de agentii si oficii de afaceri

Intermediaza afaceri intre comercianti si clienti, activitate care se concretizeaza fie in obtinere si transmitere de informatii legate de afaceri si de partenerii acestora, fie in publicitate comerciala, procurare de clienti

Agentiile si oficiile de afaceri sunt organizate in diverse domenii: turism, voiaj, publicitate.

Este posibil ca oficiile de afaceri sa actioneze si ca mandatari ai comerciantilor

intreprinderile de constructii

Organizeaza forta de munca cu ajutorul careia isi desfasoara activitatea, interpunandu-se intre client(beneficiar) si lucratori. Speculand mana de lucru obtine profit.

Adesea aceste intreprinderi executa lucrari care fac obiectul contractului de antrepriza de lucrari pentru constructii, cu materiale proprii.

intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie

Intreprinderile de fabrici si de manufactura au ca obiect de activitate transformarea unor bunuri(materie prima), prelucrarea si obtinerea unor produse industriale sau de manufactura

Ex.intreprinderea care transforma firele de matase in produs finit-matasea

Sunt considerate intreprinderi si acelea care transforma materia prima oferita de client, care plateste numai manopera

Intreprinderile de imprimerie desfasoara activitatea de multiplicare a operelor literare, stiintifice, artisrice, folosind mijloace manuale sau mecanice

Intreprinderile de editura, librarii si obiecte de arta, cand altul decat autorul sau artistul vinde:

- cele de editura au ca obiect de activitate reproducerea si difuzarea unor lucrari incredintate de autor pe baza unui contract de difuzare. Intreprinderea de editura este un intermediar, care la randul lui incheie doua contracte:un contract de reproducere a operei ce urmeaza a fi publicata(cu imprimeria) si unul cu intreprinderea de difuzare(libraria)

Daca cele doua contracte sunt incheiate de catre autor acestea nu sun considerate fapte de comert deoarece lipseste activitatea de interpunere.

Intreprinderea de vanzare a obiectelor de arta intermediaza relatia dintre artist si cumparator, acest lucru rezultand din insasi exprimarea legiuitorului "cand altul decat autorul sau artistul vinde"

Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat

Textul se aplica si transportului aerian deoarece in 1887 la data adoptarii C.com, acesta nu exista.

Acestea isi desfasoara activitatea ca un intermediar intre furnizor si beneficiar, pe baza contractului de transport, contract in care carausul are calitatea de promitent, expeditorul de stipulant, iar destinatarul de tert beneficiar(operatiunea juridica de stipulatiune pentru altul)

Intreprinderile de asigurare care incheie contracte de asigurare

Contractele de asigurare sunt facultative(cele care intereseaza in comert) sau legale(obligatorii)

Prin acest contract asiguratorul, in schimbul unei prime de asigurare platite de asigurat, isi ia asupra lui riscul asigurat, urmand sa plateasca asiguratului indemnizatia de asigurare, daca riscul se va realiza

Asigurarile mutuale sunt acele asigurari prin care mai multe persoane se asociaza in scopul suportarii impreuna a riscurilor P&I

Depozitele in docuri si antrepozite, potrivit art.3, pct.20 C.com sunt calificate ca fapte de comert depozitele in docuri si antrepozite si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit(warante) si asupra scrisorilor de gaj liberate de ele

- se refera pe de o parte la organizarea activitatii de depozit ca o intreprindere, si pe de alta parte la operatiunile de depozitare si la documentele vizand marfa aflata in depozit.

Inscrisurile eliberate si care atesta existenta marfii in depozit sunt:

-recipisa de depozit, eliberata deponentului, si care atesta dreptul de proprietate a acestuia asupra marfii

-warantul(scrisoare de gaj), marfa face obiectul unui contract de gaj, iar titularul warantului are un drept de gaj asupra marfii

-talonul care ramane in administratia deponentului

Faptele de comert conexe(accesorii)

Faptele de comert conexe sau accesorii sunt acele fapte juridice care au carcater civil, numai ca, datorita legaturii stranse cu un fapt calificat de comert, dobandesc carcater comercial potrivit regulii "accesorium sequitur principale"

Din enumerarea facuta de legiuitor in art.3 C.com, rezulta ca din cele 20 de fapte considerate de comert, au carcater accesoriu

operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale(art.3, pct.12 din C.com)

Mijlocirea in afaceri comerciale este un act conex considerat fapt(act) obiectiv de comert, deoarece presupune incheierea unei intelegeri intre doi parteneri de afaceri pusi fata in fata de catre un intermediar, mijlocitor, care este calificat ca fiind un auxiliar de comert(independent)

Asadar samsaria este un fapt accesoriu faptului de de comert care este faptul principal.

Expeditiunile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatiune

operatiuni de:

construirea de vase

cumpararea, vanzarea si revanzarea de vase

incheierea de contracte privind echiparea vaselor, dotarea si aprovizionarea lor

operatiunile de inchiriere a vaselor

Pe principiul accesoriabilitatii activitatea principala este comertul pe mare, iar accesorii sunt toate operatiunile aratate mai sus

Depozitele pentru cauza de comert

Contul curent si cecul ori de cate ori deschiderea unui cont curent si operatiunile care se efectueaza in continutul acestuia, cat si cecul au o cauza comercial

3. FAPTELE(ACTELE) SUBIECTIVE DE COMERT

Calitatea subiectului de comerciant determina natura juridica de fapt subiectiv de comert.

Faptele subiective de comert sunt prevazute in art.4 din C.com., intr-o formulare generala, si anume "se socotesc, afara de acestea ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul"

Astfel legiuitorul instituie o prezumtie de comercialitate, cu privire la toate actele savarsite de un coemrciant, prezumtie care poate fi rasturnata dovedindu-se contrariul.

Nu sunt comerciale:

- actele esentiale civile chiar daca sunt facute de un comerciant, precum adoptia, casatoria

- actele expres civile, adica acele acte in care se stipuleaza in mod expres cauza civila(de ex.constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui imprumut in vederea achizitionarii unei locuinte pentru uzul personal)

Legiuitorul foloseste si criteriul negativ de determinare a categoriilor de fapte juridice considerate comerciale in art.5 C.com. care prevede ca " nu se poate considera ca fapt de comert cumparararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatiunea cumparatorului, ori a familiei sale; deasemenea, revanzarea acestor lucruri, si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau sau cel cultivat de dansul."

Nu este fapt comercial deoarece nu apare activitatea de intermediere de schimb ( cultivator-comerciant-beneficiar)

Intreprinderile agricole au carcater civil nu comercial, jurisprudenta stabilind ca s-ar incalca altfel dispozitiile imperative a art.5 C.com.

4.Faptele de comert unilaterale

Potrivit art.56 C.com. "daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti comerciantii sunt supusi, in ce priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiunile privitoare la persoana chiar a comerciantilor, si in cazul in care legea nu dispune altfel"

Aceasta regula este logica deoarece ar fi imposibil ca o singura operatie juridica sa fie reglementata pe de o parte de dispozitiile Codului comercial iar pe de alta parte de dispozitiile Codului civil.

Ex. Asigurarile de lucrurie sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului, si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ceea ce priveste pe asiguratori, nu si pe asigurati. Dar aceasta dispozitie se completeaza cu art.56 C.com care prevede ca intreaga operatiune va fi reglementata de legislatia comerciala.

Art.898 C.com. prevede "chiar daca actul este comercial numai pentru una din parti, actiunile ce deriva dintr-insul sunt de competenta jurisdictiei comerciale"

Exceptii:

Nu se aplica legile comerciale la dobandirea calitatii de comercianti si necomerciantilor-necomerciantii pot incheia acte supuse legilor comerciale dar nu vor dobandi calitatea de comerciant

Nu se aplica dispozitiile comerciale cand legiutorul prevede in mod expres acest lucru.

Ex.dispozitiile privind prezumtia de solidaritate a debitorilor in obligatiile comerciale nu se aplica necomerciantilor.