INSTITUTIILE CU ATRIBUTII IN ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

INSTITUTIILE CU ATRIBUTII IN ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

ACTIVITATII COMERCIALE

1. Oficiul concurentei

Este un organ de specialitate in domeniul concurentei, constituit la nivel central, ca persoana juridica si aflat in subordinea guvernului. La nivel teritorial are in subordine Inspectorate de concurenta, pentru fiecare judet si Municipiul Bucuresti. Intre principalele atributii ale structurilor respective se regasesc urmatoarele aspecte:

- obligativitatea indeplinirii, transpunerii in practica a deciziilor si a recomandarilor Consiliului Concurentei, precum si urmarirea aplicarii dispozitiilor legale in vigoare;

- urmarirea evolutiei preturilor din economie, in general, alaturi de cercetarea domeniilor unde evolutia, nivelul si rigiditatea preturilor sugereaza o restrangere a concurentei;

- furnizarea catre Guvernul Romaniei, Consiliul Concurentei, public si organizatii internationale, a informatiilor asupra activitatilor desfasurate si formularea unor propuneri privind luarea masurilor cuvenite in domeniu;

- organizarea si desfasurarea de investigatii privind practicile anticoncurentiale; folosirea abuziva a unei pozitii dominante, manifestarea in afara normelor legii a concentrarilor economice si realizarea notificarii concentrarilor economice de peste 10 miliarde lei;

- promovarea schimburilor de marfuri si a schimbului de experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale sau comunitare de profil.

Oficiul Concurentei este subordonat direct guvernului pentru indeplinirea atributiilor mentionate; colaboreaza cu Consiliul Concurentei. Organizarea oficiului respectiv cuprinde inspectori de concurenta, experti, precum si o categorie formata din personal de specialitate.

2. Registrul comertului. Oficiul registrului comertului

A. Registrul Comertului este, in primul rand, o institutie juridica care, prin exigentele proprii, completeaza si consfinteste legalitatea existentei, a activitatii unui agent economic, a tuturor persoanelor juridice si in buna parte a celor fizice. Infaptuirea obiectivelor legale se realizeaza printr-o structura organizationala compusa din "Oficiul national al registrului comertului" si "Oficiul registrului comertului" de la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. Respectivele structuri functioneaza pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei si, respectiv, pe langa fiecare Camera de Comert si Industrie teritoriala.

Urmarirea legalitatii activitatii agentilor economici are loc prin intermediul a doua principale instrumente: Registrul pentru inscrierea comerciantilor persoane fizice si Registrul pentru inscrierea persoanelor juridice. La oficiile mentionate se depun si se pastreaza dosarele cu actele solicitate pentru inmatriculare, se alcatuieste cartoteca cu fisa fiecarui comerciant si se instituie un repertoriu alfabetic al comerciantilor inregistrati.

Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului este diferita in functie de natura agentilor economici: persoana fizica sau persoana juridica.

- in cazul cererii unui comerciant persoana fizica, exigentele se limiteaza la: numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea, modul de evaluare a acesteia, activitatea comerciala anterioara, firma comerciala si sediul acesteia, sediile sucursalelor, filialele din tara sau strainatate, actul de autorizare pentru exercitarea comertului, obiectul comertului;

- in cazul societatilor comerciale, solicitarile se amplifica si, totodata, se diferentiaza pe cinci grupe mari: societate in nume colectiv si societate in comandita simpla; societate pe actiuni si societate in comandita pe actiuni; societate cu raspundere limitata; regii autonome; organizatii cooperatiste.

Diferentele intre acest grupe provin din modalitatile de constituire a firmei si a capitalului social, durata societatii, modul de conducere etc.

B. Oficiul Registrului Comertului este autorizat sa faca verificari prealabile si sa refuze inmatricularea doar in doua situatii: cand firma comerciantului nu contine elemente care sa o deosebeasca de alte firme inregistrate si cand comerciantul nu a facut dovada publicarii actelor in Monitorul Oficial.

"Registrul firmelor si emblemelor" reprezinta un capitol distinct in temeiul legal al Registrului Comertului. Notiunea de firma (firma comerciala) se refera expres la nominalizarea, personalizarea, individualizarea afacerii, adica la cel de al doilea plan luat in considerare la definirea conceptului de firma, ca structura organizatorica.

3. Sistemul camerelor de comert si industrie

Camera de Comert si Industrie, ca organizatie neguvernamentala autonoma, se poate infiinta la nivel central si teritorial, pe baza initiativei agentilor economici, in calitate de persoane fizice sau juridice.

Conform prevederilor decretului lege nr.139/1990, la nivel national s-a infiintat Camera de Comert si Industrie a Romaniei, si la nivel teritorial, Camerele de Comert si Industrie judetene. Datorita importantei economice a Municipiului Bucuresti, s-a infiintat Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. Specificul economiei fiecarui judet a generat diferentierea denumirii prin mentionarea expresa a altor activitati, camerele respective putand purta denumiri diferite precum: Camera de Comert, Industrie si Navigatie Constanta, Camera de Comert, Industrie si Agricultura (Ialomita, Calarasi).

Principalele domenii in care se manifesta atributiile ei sunt urmatoarele:

a) Atributiile de reprezentare se infaptuiesc atat pe plan intern, cat si pe plan extern, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si de catre orice camera judeteana. Aceasta atributie creeaza obligatia reprezentarii oamenilor de afaceri la dezbaterile si deciziile din domenii de importanta nationala, cum ar fi energia, infrastructura, mijloacele de transport, telecomunicatiile, preturile, evolutiile si tendintele de pe piata valutara. Pe langa calitatea de consultant in raporturile cu organele administratiei de stat centrale si locale, trebuie sa se manifeste si propriile initiative de promovare a solicitarilor, opiniilor si preocuparilor agentilor economici asociati.

Reprezentarea pe plan international se materializeaza si sub forma participarilor active la lucrarile si actiunile Camerei de Comert Internationale de la Paris, precum si sub forma participarilor la Uniunea Camerelor Europene, la Asociatia Balcanica a Camerelor de Comert si Industrie, la sistemul bicameral al camerelor de comert si industrie.

b) Promovarea si asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii agentilor economici asociati se desfasoara pe doua planuri: unul intern si altul extern. In afara diferentierilor dintre cele doua planuri generate de deosebirile economice, sociale, legislative existente intre tara noastra si tarile din mediul de afaceri international exista si aspecte comune. Astfel, aceasta atributie confera certe avantaje membrilor asociati in fata agentilor economici si a firmelor.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionascu V., Popescu M., Economia comertului. Sinteze, studii de caz, aplicatii practice, legislatie, Ed. Universitara, Bucuresti, 2002

2. Ionascu V., Popescu M., Economia comertului. Teste grila, Ed. Universitara, Bucuresti, 2002

3. Bucur C., Comert electronic, Ed. ASE, Bucuresti, 2002

4. Patriche D., Economia comertului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002

5. Patriche D., Elemente de economia comertului, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002

6. Pistol Ghe., Economia comertului, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004

7. Pistol Ghe., s.a., Comertul interior. Teorie si practica, Ed. Economica, Bucuresti, 2004.