PLATA CARDURILOR IN ROMANIA

PLATA CARDURILOR IN ROMANIA

1. SISTEMUL BANCAR ROMANESC DUPA 1990

In Romania reforma sistemului bancar a inceput la sfarsitul anului 1990, cand a fost proiectat un sistem bancar pe doua nivele. Banca Nationala a Romaniei (BNR) este Banca Centrala a Romaniei. BNR este o Banca Centrala independenta, avand ca obiectiv principal mentinerea stabilitatii pentru a asigura stablitatea preturilor. Totodata, BNR are functii de formare si aplicare a politicii monetare, precum si a politicilor valutare, a creditului si de plati. De asemenea, BNR are atributii de autorizare si supraveghere in sistemul bancar. 

In anul 1998, in Romania erau inregistrate 47 de banci comerciale, dintre care 36 persoane juridice romane si 11 sucursale ale unor banci straine. Dintre bancile romanesti, sapte erau proprietate de stat, cinci erau banci private cu capital romanesc, opt erau banci private cu capital strain, iar 16 cu capital privat strain si/sau autohton. O pozitie aparte era detinuta de Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) , aceasta fiind organizata ca societate pe actiuni cu capital de stat, activitatea ei fiind reglementata printr-o lege speciala . Desi CEC este abilitata sa presteze intreaga gama de activitati bancare, ea are un grad sporit de autonomie fata de capacitatea de supraveghere si control a BNR.

Incepand cu anul 1996, si alte institutii pot sa presteze servicii bancare. Este vorba de asa-numitele Cooperative de Credit. Desi numarul bancilor a crescut de aproximativ sase ori in opt ani, diversitatea si calitatea produselor bancare sunt inferioare in comparatie cu practicile occidentale. Avand in vedere ca Romania are o populatie de aproximativ 23 milioane persoane reiese ca, in medie, o entitate bancara furnizeaza servicii pentru 15.000 locuitori.

Diversitatea mica a produselor bancare este explicata de mai multi factori:

gradul de concentrare si segmentare s-a mentinut la un nivel ridicat;

slabiciunile unor banci de stat si ezitarile autoritatilor in rezolvarea falimentelor bancare a mentinut pentru banci oportunitati excelente de a obtine profit prin creditarea bancilor cu probleme de lichiditate;

Guvernul a asigurat, in principal, dupa anul 1996 alte oportunitati de profit pentru banci emitand un volum mare de titluri de stat cu rate ridicate ale dobanzii;

lipsa de maturitate a pietei financiare romanesti. Bancile nu sunt semnificativ implicate pe piata asigurarilor sau pe piata de capital si, pana in prezent, nu exista o piata ipotecara.

Toti acesti factori explica gradul scazut de concurenta in sistemul bancar si arata de ce bancile nu sunt inca orientate catre client.

1.1.SEGMENTAREA SISTEMULUI BANCAR

Segmentarea sistemului bancar este evidenta. Se identifica trei segmente principale:

mari banci de stat;

banci straine;

banci private mici cu capital strain si/sau romanesc.

Principalele banci de stat erau angajate mai ales in finantarea societatilor proprietate de stat si in finantarea sectorului public. Bancile straine erau concentrate pe finantarea principalelor companii straine care operau in Romania, iar bancile din cel de al treilea segment erau orientate spre finantarea firmelor private.

Dimensiunea activitatii bancare in economia romaneasca este mai putin semnificativa decat in economiile occidentale si, de asemenea, este inferioara in raport cu multe dintre economiile mai avansate din Europa Centrala si de Est. In ceea ce priveste imprumuturile acordate de banci sectorului public, acestea sunt superioare nivelului existent in economiile occidentale. Din aceasta perspectiva, economia romaneasca sufera de o penurie de servicii in intermedierea bancara si are o eficienta scazuta in mobilizarea economiilor si in alocarea creditului catre sectorul privat. Aceasta penurie poate fi explicata, cel putin in parte, de instabilitatea macroeconomica care a prevalat in economia romaneasca.

Tarile care au atins un stadiu mai avansat in procesul de transformare au cunoscut ritmuri de crestere atat ale volumului depozitelor atrase, cat si ale volumului imprumuturilor acordate sectorului privat, peste cele ale PIB nominal. De asemenea, aceste tari au obtinut un grad mai ridicat de stabilitate macroeconomica si ritmuri mai inalte de crestere economica.

In ultimii ani, intrarile bancilor straine au fost mult mai importante decat in prima parte a anilor '90. Aceste intrari au contribuit la ameliorarea performantelor sectorului bancar, in principal datorita urmatoarelor aspecte: institutiile straine pot sa satisfaca mult mai usor conditiile de adecvare a capitalului, au acces la surse de finantare din afara, au o reputatie buna si evidente financiare mult mai transparente, aduc tehnologii si cunostinte bancare mai bune si ridica nivelul investitiilor.

In ultima vreme, sistemul bancar romanesc a cunoscut o evolutie dinamica, mai ales dupa aparitia si folosirea mijloacelor si aparaturii electronice. In perioada mai apropiata a aparut si posibilitatea ca, prin folosirea telefonului mobil in relatiile cu bancile si in anumite conditiuni de tehnica bancara si electronica, sa se realizeze transferuri bancare, ordine de plata, schimburi si consultarea extrasului de cont a unor ultime operatiuni bancare proprii, ca si faptul ca in ultima vreme exista posibilitatea unor transferuri electronice rapide in numai cateva ore in cele mai indepartate colturi ale lumii.

2. ETAPELE DEZVOLTARII PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA

Cu toate ca primul card a fost emis de o banca romaneasca abia in iunie 1995, activitatea cu carduri in Romania are o istorie mult mai veche. Astfel, inca din 1970 erau acceptate la plata atat VISA, cat si AMEX si Eurocard/Mastercard. Diferenta fata de ce se intampla astazi era data de faptul ca sistemul bancar de atunci, format doar din cinci banci, nu era deloc implicat in acceptarea la plata a cardurilor internationale.

Asadar, a existat in Romania o perioada cand comerciantii, si numai ei incurajau plata prin carduri, fiind vorba de plata bunurilor si serviciilor in valuta forte. Acceptarea se facea mai degraba in locatii turistice decat bancare. Aceasta si pentru ca ONT Carpati era singura companie autorizata sa desfasoare astfel de activitati prin reteaua sa. Hoteluri precum Ambasador, Athene Palace, Bucuresti, Intercontinental, Lido sau statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Neptun sau Mamaia erau cele mai cunoscute locuri unde cardul era acceptat la plata. In afara acestor locatii, magazinele Comturist reprezentau o alta destinatie a detinatorilor de carduri. Practic, Grupul ONT Carpati a devenit membru Diners Club inca din 1967, la putin timp dupa Hilton Hotels Corporation.

Modalitatea efectiva / tehnica de acceptare la plata era manuala si se baza pe folosirea imprinterelor. ONT Carpati strangea periodic (saptamanal) toate chitantele si le trimitea la Viena, unde avea sediul banca prin care se decontau tranzactiile. Banii erau returnati ONT-ului la un interval de trei-patru saptamani.

Odata cu deschiderea sistemului bancar autohton de dupa '89, bancile au inceput sa-si largeasca, treptat, oferta de produse si servicii..

In 1993, impreuna cu VISA International, primele trei banci romanesti membre ale acestei organizatii (BCR, BCIT si Banca Agricola) intra intr-un program de transfer de 'know-how' si de instruire a personalului. Bancile infiinteaza primele structuri organizatorice sub forma Serviciului de carduri. Continua procesul de afiliere prin largirea familiei de banci membre VISA, 1993 fiind anul in care BRD si Banca Romana de Comert Exterior devin membri cu drepturi depline ai acestei organizatii.

Aflate la inceput de drum in lansarea si dezvoltarea operatiunilor prin carduri, bancile 'pioniere' au considerat ca este mai eficient din punct de vedere economic sa nu efectueze separat investitiile necesare detinerii de noduri de acces individuale catre VISA si/sau EUROPAY. De asemenea, tot din considerente economice, s-a convenit sa nu se efectueze investitiile necesare detinerii individuale a modulelor software care permiteau acceptarea cardurilor VISA si EUROPAY. Solutia era folosirea in comun atat a nodurilor, cat si a modulelor si s-a concretizat in infiintarea primului centru de procesare a operatiunilor prin carduri.

Astfel, cu o contributie initiala de 10 milioane lei si 40.000 USD din partea fiecarei banci actionare (BCR, BANCOREX, BRD, Banca Agricola si BCIT), a luat fiinta, in luna martie a anului 1994, Romcard S.A.

Operationalitatea centrului se baza pe indeplinirea a trei functii:

centru de autorizare vocala, prin telefon, a operatiunilor cu carduri derulate in mediu manual (off-side, prin utilizarea inprinterelor);

nod electronic de acces a bancilor membre Romcard la retelele VISA si EUROPAY de autorizare, compensare si decontare a tranzactiilor prin carduri emise de banci straine si romanesti;

nod de acces a altor banci emitente de carduri din intreaga lume catre retelele de acceptare de carduri ale BCR, BRD, BCIT, Banca Agricola si BRCE.

In paralel cu eforturile de infiintare a Romcard, bancile membre VISA intensifica procesul de pregatire a personalului in domeniul operatiunilor prin carduri. Este perioada in care 'pionierii' pietei cardurilor isi elaboreaza metodologiile si normele interne specifice domeniului si se trece la construirea strategiilor de dezvoltare a acestei afaceri.

Dupa afilierea la VISA si infiintarea Romcard, bancile intra in faza a treia de dezvoltare: acceptarea efectiva la plata a cardurilor internationale. Momentul a fost marcat in decembrie 1994, cand BCR a debutat aceasta activitate pentru cardurile internationale emis sub licenta VISA, tranzactia avand loc la Hotel Capitol.

este anul in care piata cardurilor din Romania intra in cea de-a patra sa etapa de dezvoltare - emiterea primului card. Are loc si un proces de extindere in ceea ce priveste activitatea de afiliere. El se dezvolta pe doua cai: pe de o parte bancile afiliate la VISA incep sa devina si membre EUROPAY, iar pe de alta parte, apar noi banci pe piata care acum se afiliaza pentru prima oara. Tot in acest an sunt emise primele patru tipuri diferite de carduri: unul de tip proprietar (lansat de BRD) si trei sub licenta VISA.

Banc Post

-se afiliaza la VISA International devenind, astfel, cea de-a sasea banca autohtona ce-si declara oficial intentia de a face afaceri in domeniul cardurilor.

Bancorex

-demareaza activitatea de acceptare a cardurilor internationale emise sub licenta VISA, inclusiv la comercianti;

-lanseaza cardul de debit in valuta VISA Business pentru companii;

-lanseaza VISA Clasic International, card in valuta pentru persoane fizice.

BCR

-devine membru EUROPAY International si inaugureaza prima retea de automate bancare din Romania - BCR Bancomat 24;

-incepe procesarea on-line a tranzactiilor cu carduri, atat VISA, cat si EUROPAY;

-demareaza activitatea de acceptare a cardurilor internationale emise sub sigla Eurocard/Mastercard;

-lanseaza cardul BCR VISA Business, primul card romanesc emis in valuta, destinat firmelor ai caror angajati calatoresc in strainatate in interes de afaceri.

BCIT

-lanseaza VISA Clasic, primul card bancar emis in Romania;

-devine membru al EUROPAY International;

-devine membru al organizatiei internationale American Express.

Banca Agricola

-devine membru cu drepturi depline al organizatiei EUROPAY International.

BRD

-emite 'Prima', primul (si ultimul) card bancar proprietar. Produsul nefiind lansat sub licenta VISA sau EUROPAY s-a dovedit un esec, iar cardul a fost scos din piata in 1999.

Urmand exemplul Bancii Comerciale 'Ion Tiriac', care a emis in iunie 1995 primul card (VISA Clasic) din Romania, in 1996 tot mai multe banci romanesti ancep activitatea de emitere. In paralel, din dorinta de a mari reteaua de utilizare, bancile depun eforturi in achizitionarea de noi ATM-uri si in largirea retelei de comercianti, care sa accepte la plata cardurile. De asemenea, continua procesul de afiliere, in acest an Bancorex (fosta BRCE) si BRD devenind membri ai EUROPAY si respectiv VISA. Sunt emise sapte tipuri de carduri sub trei licente internationale.

BCIT

-emite primul card American Express din Romania si stabileste performanta de a fi banca cu cea mai rapida lansare. Practic, din momentul obtinerii statutului de membru al AMEX si pana la emiterea primului card sub licenta aceleiasi organizatii au trecut doar doua luni.

BCR

-lanseaza cardul BCR Maestro, card in lei destinat persoanelor fizice pentru obtinerea de numerar din ATM-uri, dar si pentru plata de marfuri si servicii la comerciantii care afiseaza sigla Maestro si sunt dotati cu POS-uri;

-lanseaza cel de-al doilea card: BCR VISA International, destinat persoanelor fizice.

Banc Post

-obtine statutul de membru EUROPAY International devenind, astfel, prima banca cu acces direct la retelele VISA si EUROPAY (spre deosebire de bancile membre Romcard);

-lanseaza cardul Ultra Electron devenind astfel prima banca romaneasca emitenta de carduri VISA pe lei.

Bancorex

-devine membru cu drepturi depline al EUROPAY International;

-demareaza activitatea de acceptare la plata a cardurilor internationale emise sub licenta EUROPAY, atat la comercianti, cat si la ATM-uri.

BRCE

-instaleaza primele ATM-uri;

-emite doua noi carduri pe lei: primul pentru companii (VISA Gold Business), iar cel de-al doilea pentru persoane fizice (VISA Clasic).

Banca Agricola

-emite propriul card de tip VISA Business in valuta adresat persoanelor juridice;

-desi avea emise doar 26 de carduri, reteaua de comercianti acceptatori se ridica deja la 700.

In 1997 bancile emitente incep sa-si dezvolte infrastructura in vederea largirii ariei de utilizare a cardurilor. Apar astfel primele retele - din afara Bucurestiului - de ATM-uri si POS-uri (detinute de BCR si Banc Post) si sunt emise noua noi tipuri de carduri sub licenta VISA si EUROPAY.

In 1998 se inregistreaza primele recunoasteri internationale ale eforturilor depuse de bancile romanesti in vederea dezvoltarii afacerii cu carduri. Surpriza a constituit-o faptul ca VISA nu a premiat primul sau partener pe piata romaneasca (BCR), ci o banca ce s-a dovedit mult mai agresiva (Banc Post). De asemenea, are loc o noua premiera: o banca ce nu era in proprietatea statului (Banca Transilvania), obtine statutul de membru al unei organizatii internationale ce administreaza sisteme de plata prin intermediul cardurilor. Sunt lansate in circulatie patru noi tipuri de carduri.

In 1999 piata cardurilor din Romania trece in cea de-a cincea sa etapa de dezvoltare, odata cu emiterea primului card de credit din Romania si cu cresterea numarului bancilor private care intra in aceasta afacere. Dupa Banca Transilvania in 1998, alte trei banci private (BTR, RIB si Bank Austria Creditanstalt) devin membre EUROPAY. 1999 este anul cel mai prolific din perspectiva emiterii de noi tipuri de carduri. Sunt puse in circulatie 12 produse diferite: sapte sub licenta EUROPAY si cinci marca VISA.

In 2000 se inregistreaza depasirea unui milion de carduri emise. Apar primele semne ale concurentei din piata cardurilor manifestata prin introducerea unor servicii noi. Astfel, are loc o extindere a facilitatilor pe contul de card si la automatele bancare. Detinatorii de carduri pot plati facturile de telefonie celulara de la ATM-uri si isi pot transfera dobanda la depozite in contul de card. Dezvoltarea unor solutii tehnice, in parteneriat cu operatorii telefoniei celulare, a permis introducerea consultarii soldului din contul de card de pe ecranul telefonului mobil. Se constata si o schimbare de pozitie a VISA in privinta noilor membri. Dupa disparitia Bancorex, organizatia amintita a devenit mai flexibila, in special cu bancile mici astfel ca in 2000, nu mai putin de trei banci (Piraeus Bank, Volksbank si Banca Romana de Scont) au obtinut licenta de emitere de carduri VISA. Sunt lansate 10 noi tipuri de carduri: patru sub licenta EUROPAY si sase sub VISA.

Pe 4 mai 2001 VISA International a lansat prima campanie nationala de promovare a cardurilor in Romania. Scopul campaniei este sa comunice si sa popularizeze beneficiile sistemului de plata prin carduri. Campania s-a desfasurat in colaborare cu patru banci membre VISA (BCR, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale si BCIT) si a avut o durata de trei luni. Valoarea premiilor oferite in aceasta perioada a fost de 17.600 USD.

In iulie 2001 piata romaneasca a cardurilor inregistreaza primii doi emitenti care au depasit cota de 500.000: BRD si Banc Post.

In iunie 2004, pe piata romaneasca se inregistrau 18 emitenti de carduri: ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Comerciala Romana, Banca de Credit si Dezvoltare Romexterra, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Romanian International Bank si Volksbank.

Aceste banci au pus in circulatie 90 de tipuri diferite de carduri dupa cum urmeaza: 52 emise sub licenta VISA, 36 sub EUROCARD/MASTERCARD si 4 sub AMERICAN EXPRESS. Cu exceptia cardurilor ABN Amro Eurocard Mass Charge Card (USD si EUR), BRD VISA Clasic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post Visa Electron -Briliant (lei si USD) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD), toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit, marea majoritate oferind facilitatea de overdraft/descoperit de cont intrucat sunt carduri pentru plata salariilor in cont. Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor este intr-o proportie de peste 92.7% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar.

La 31 mai 2005 se inregistra in circulatie un numar de peste 4 milioane de carduri valide carora le corespunde o valoare anuala a tranzactiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80% din carduri sunt de salarii iar in Romania sunt 4,5 milioane de salariati, se poate spune ca si in Romania cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de aproximativ 5% din valoarea tranzactiilor.

La 31 mai 2005, statistica pietei cardurilor din Romania arata urmatoarele:

57.7% din tipurile de carduri romanesti active sunt sub licenta VISA

mediul electronic este de departe cel mai utilizat, peste 92.7% din tranzactii avand loc la ATM-uri pentru retrageri de numerar

au fost puse in circulatie 99 de tipuri diferite de carduri dar, prin disparitia Bancorex, renuntarea BRD-ului la cardul Prima si incetarea activitatii la BTR, cele active sunt in numar de 90

VISA Electron si Maestro sunt cele mai raspandite carduri

Valoarea totala a tranzactiilor prin carduri Visa a depasit doua miliarde USD din martie 2004 pana in martie 2005 - o crestere de 75%, potrivit Visa International. De asemenea, numarul tranzactiilor in magazine si locatii comerciale a crescut cu 118% pana la sfarsitul lunii martie 2005, o crestere fara precedent potrivit sursei citate.

Cheltuielile la comercianti au inregistrat o crestere substantiala, detinatorii romani de carduri Visa cheltuind de doua ori mai mult in anul incheiat in martie 2005, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent - mai mult de 100 milioane USD, reprezentand o crestere de la an la an de 98%.

Romania este printre cele mai active piete din regiunea Europei Centrale, conducand in toate sectoarele de dezvoltare a pietei cardurilor. Romania conduce in segmentul cresterii utilizarii cardurilor la comercianti cu 118%, in comparatie cu cresteri de 28% in Polonia, 30% in Ungaria, 63% in Cehia si 55% in Slovacia.

CARDURI EMISE

Pana la 30 septembrie 2005, bancile au emis 5.142.508 carduri, din care peste 4.334.000 erau inca in termenul de valabilitate si considerate active, potrivit datelor BNR.

Primii trei emitenti de carduri (BCR, Banc Post si BRD) detin 76% din totalul cardurilor valide si cate 65% din reteaua de ATM-uri, respectiv 71% cea de POS-uri.

Tabel - Evolutia cardurilor active la principalii emitenti

Sursa: bancile comerciale

Tabel - Situatia cardurilor emise pana la 30 septembrie 2005

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Tabel - Situatia conturilor de carduri la 30 septembrie 2005

Sursa: Banca Nationala a Romaniei si bancile comerciale

Tabel - Situatia clientelei bancare la 30 iunie 2005 - Provincie

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Tabel Situatia clientelei bancare la 30 iunie 2005 - Bucuresti

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

In ceea ce priveste conturile bancare deschise de persoanele fizice si juridice in Romania, s-a constatat o tendinta ascendenta in primele sase luni ale acestui an, astfel ca numarul conturilor a crescut cu peste 771.500 (de la 27.706.063 la inceputul lunii ianuarie la 28.477.647 la sfarsitul lunii iunie 2005).

4. ATM SI POS IN ROMANIA

Pana la 30 iunie 2005, bancile au instalat 2.214 de ATM-uri, potrivit datelor BNR.

De-a lungul primelor sase luni ale anului 2005, cota de piata a primilor trei emitenti (BCR, Banc Post si BRD), a inregistrat o scadere cu trei puncte procentuale la numarul de ATM-uri instalate, de la 69% la 66%.

Tabel - Numarul de ATM-uri la sfarsitul primului semestru din 2005

Sursa: bancile comerciale

Tabel - Situatia achizitiilor de ATM-uri la data de 30 iunie 2005

*cifrele sunt orientative

Sursa: furnizorii de echipamente

Punctele de acceptare a cardului la comercianti au crescut cu peste 950 de noi locatii, in primele sase luni din ale anului 2005, potrivit datelor furnizate de Romcard, centru de procesare a cardurilor din Romania.

Tabel - Evolutia punctelor de desfacere*

Sursa: Romcard

Prin punct de desfacere se intelege o benzinarie, un restaurant sau orice alt comerciant care poate avea instalate unul sau mai multe POS-uri sau imprintere.

Cele 7.122 de puncte de desfacere apartin actionarilor Romcard: BCR, BRD-GSG, Banca Tiriac si Raiffeisen Bank. Impreuna cu POS-urile instalate la comercianti de catre Banc Post si Banca Transilvania, intreaga retea numara 8.300 de locatii de acceptare a cardului la comerciantii din Romania. Reteaua Banc Post la 30 iunie 2005 insumeaza 956 de astfel de locatii, in timp ce reteaua Bancii Transilvania numara 235 de POS-uri.

Tabel - Situatia achizitiilor de POS-uri la data de 30 iunie 2005 se prezenta astfel:

*cifrele sunt orientative

Sursa: furnizorii de echipamente

In totalul tranzactiilor, cele cu carduri emise in valuta detineau (la 30.09.2005) peste 1,8% din valoare desi reprezentau doar 0,5% din numarul acestora. Asa se explica diferenta semnificativa dintre valoarea unei tranzactii in lei si una in EUR sau USD (indiferent ca are loc la ATM sau la comercianti. Asa cum se poate observa si din tabel, valoarea medie a unei tranzactii efectuate cu cardurile in lei este de 1.48338 lei, in vreme ce una in valuta este de 6.139.357 lei in EUR, respectiv de 5.160.856 lei in USD.

S-a constatat ca, indiferent cu ce carduri sunt realizate tranzactiile, valoarea operatiunilor la ATM este mai mare decat cea de la comercianti.

Din analiza datelor prezentate in tabelele de mai jos se observa ca, daca cardurile emise in lei sunt utilizate aproape in exclusivitate pentru efectuarea de tranzactii in tara (in proportie de aproximativ 98% la bancomate), cardurile emise in valuta sunt folosite in proportii destul de insemnate in interiorul tarii (pana la 36% in cazul numarului de tranzactii efectuate la cardurile in EUR). In strainatate utilizarea cardurilor, indiferent de valuta de emitere se face preponderent la comercianti (pana la 84% din numarul de tranzactii in cazul cardurilor in USD).

In Romania utilizarea cardurilor se face intr-o proportie covarsitoare la ATM, insa fata de 2004 se constata o usoara tendinta de migrare catre cumparaturi la comercianti. Analiza cifrelor transmise de 9 dintre cei 18 emitenti (BCR, Banc Post, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank, Banca Romaneasca, HVB Bank, Romexterra si Volksbank) sugereaza ca cei mai inclinati sa utilizeze cardurile de debit la ATM sunt clientii bancilor mari (97,1% din valoarea tranzactiilor la Raiffeisen Bank, 98,7% la BCR si 98,8% la Banc Post).

Infrastructura folosita la acceptarea cardurilor a continuat sa creasca in ritm accelerat. Numarul POS s-a dublat, promotorii acestei evolutii fiind Raiffeisen Bank, BRD, BCR si Banc Post (care au instalat impreuna peste 5000 de POS). Peste 300 de POS a instalat si Banca Transilvania, iar Banca Tiriac - 250 POS. Marea majoritate a acestora a fost instalata la comercianti. Astfel, fata de 30.09.2004 cand numarul de POS instalate in sediile proprii ale bancilor reprezenta aproximativ 14% din total, la 30.09.2005 aceasta s-a redus la jumatate. Raiffeisen Bank, BRD si BCR sunt primii trei competitori ai pietei POS, la mare distanta de Banc Post.

In paralel, numarul imprinterelor a cunoscut schimbari importante. Astfel, piata este acum dominata de BCR, cu 52% din numarul de imprintere instalate si de BRD cu aproximativ 29%. Raiffeisen, fostul lider pe piata imprinterelor renuntand la 900 dintre acestea, detine acum doar 18%. Si pe piata imprinterelor s-a majorat ponderea celor amplasate la comercianti (de la 87% la peste 89%) in defavoarea celor de la sediile bancilor.

Piata ATM a cunoscut si ea schimbari majore fata de septembrie 2005, Raiffeisen Bank depasind Banc Post datorita celor aproape 170 noi bancomate instalate. Ponderea ATM instalate la sediile proprii ale bancilor a scazut la aproximativ 45% la 30 septembrie 2004 la 39% la 30 septembrie 2005, in favoarea celor instalate in zonele cu vad comercial.

Tabel - Ponderea valorii tranzactiilor cu carduri in 2005 (%)*

*in functie de valuta si locul tranzactiei

Sursa: BNR

Tabel - Ponderea numarului de tranzactii cu carduri in 2005 (%)*

*in functie de valuta si locul tranzactiei

Sursa: BNR

Tabel - Valoarea medie a tranzactiilor* pe carduri**

*exprimata in lei; **in functie de valuta si locul tranzactiei

Sursa: BNR

5 VISA SI MASTERCARD IN ROMANIA

5.1. VISA

Visa este cel mai mare sistem de plata international. Cardurile Visa genereaza un volum anual de tranzactii de aproape 2.000 miliarde USD si sunt acceptate in peste 22 de milioane de locatii in intreaga lume. Visa are o cota de piata de 60% din volumul mondial al platilor electronice, mai mult decat toate celelalte sisteme de carduri luate la un loc.

Membrii Visa din Romania sunt Alpha Bank, Raiffeisen Bank, BCR, BRD Groupe Societe Generale, Banc Post, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banca Transilvania, CEC, ING Bank, Piraeus Bank si Volksbank.

Piata romaneasca de carduri a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani. Oportunitatile si varietatea pe care segmentarea le ofera se reflecta in competitia din ce in ce mai stransa intre banci.

Romania se afla in aceeasi faza de dezvoltare ca si cea a vecinilor sai din Europa Centrala in privinta gamei de produse Visa disponibile pe piata. De la inceputul anului 2001, Visa a oferit portofolii complete de carduri in Romania si prima gama completa de carduri Visa Gold a fost lansata in vara aceluiasi an. Cererea clientilor a condus la emiterea a noi tipuri de instrumente de plata Visa pe piata din Romania: cardul Visa Business Electron, destinat sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, cardul Visa Virtual, produs destinat special platilor pe internet.

Banca Romana pentru Dezvoltare a emis primul card de credit Visa in 1999, iar Banc Post i s-a alaturat in 2001. La randul lor, alte banci membre se pregatesc sa emita carduri de credit, ca raspuns la presiunea crescuta din partea clientilor.

Atitudinea fata de cardurile de credit este pozitiva in Romania, tara noastra fiind pe primul loc in privinta emiterii de carduri de credit in Europa Centrala, cu o proportie semnificativ mai mare de carduri de credit raportat la totalul cardurilor Visa fata de restul regiunii (15% in Romania fata de 7% in Polonia si 2% in Cehia).

Avantajele cardurilor de credit Visa:

mai mare siguranta si fiabilitate comparativ cu numerarul;

acces la fondurile personale 24 de ore din 24;

toate cardurile Visa sunt acceptate intr-o retea unica prin amploare, inclusiv la peste 800.000 ATM;

nu exista nici un comision la cumparaturile cu credit card

extrasul de cont se primeste lunar, permitand un mai bun control financiar intrucat posesorul de card are evidenta sumelor cheltuite in prealabil.

Tabel - Banci membre VISA in Europa

Sursa: Visa International

Visa apreciaza ca pentru a se alinia la tendinta generala de dezvoltare, piata romaneasca are nevoie de imbunatatirea infrastructurii de acceptare a cardurilor cu microprocesor, iar primul pas in acest sens trebuie facut catre comerciant.

Visa identifica trei oportunitati de dezvoltare a pietei cardurilor in Romania: lansarea cardurilor de credit, a cardurilor co-branded si a cardurilor prevazute cu microprocesor.

Cheltuielile pe carduri de debit se mentine la nivelul cel mai inalt de crestere anuala.

Tabel - Cheltuielile pe carduri de debit

Sursa: Visa International

Romanii au cheltuit la comerciantii din tara noastra 10 milioane USD pe carduri Visa in luna decembrie 2005, ceea ce reprezinta o crestere cu 96% fata de luna decembrie a anului 2004.

Tabel - Sumele cheltuite la comerciantii din Romania de posesorii romani de carduri Visa

Sursa: Visa

Tabel - Tranzactiile efectuate la comercianti de posesorii romani de carduri Visa in Romania

Sursa: Visa

In prezent, reteaua de aceptarea cardurilor Visa include peste 11.000 de puncte comerciale.

Aceste date statistice sunt puse la dispozitie de VisaNet, sistemul global de procesare a tranzactiilor Visa, care inregistreaza toate tranzactiile Visa efectuate in strainatate si pe majoritatea celor efectuate la nivel national. Aceasta inseamna ca cifrele reale sunt mai ridicate decat cele mentionate mai sus, intrucat VisaNet nu proceseaza toate tranzactiile efectuate de posesorii romani de carduri Visa.

Facand o analiza asupra activitatii Visa in Romania, cat de mult a fost implicata pe piata cardurilor in Romania si care sunt performantele ultimilor ani, constatam ca Visa International a fost primul sistem international de plati care a contactat bancile romanesti dupa 1989 avand un rol de conducator pe piata romaneasca prin familiarizarea institutiilor financiare autohtone cu industria platilor pe carduri.

5.2. MASTERCARD EUROPE

MasterCard Europe a inregistrat, pe primele noua luni ale anului 2005, 2.570.000 de carduri emise sub siglele MasterCard si Maestro in Romania.

Astfel, la sfarsitul lunii septembrie 2005 se inregistrau 2.310.000 carduri Maestro, in crestere cu 37% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In ceea ce priveste cardurile MasterCard, acestea erau, la 30 septembrie 2005, in numar de 260.000, in crestere cu 88,18% in comparatie cu anul trecut.

Numarul total de tranzactii derulate in al treilea trimestru al anului 2005 pe cardurile Maestro a crescut, comparativ cu al treilea trimestru al anului 2004, cu 42%, ajungand la 1710.000, iar numarul de tranzactii efectuate cu cardurile MasterCard a crescut cu 87,39% fata de anul trecut, inregistrandu-se 200.000.

Cardurile Maestro, sunt acceptate de 9.300 de POS-uri, in crestere considerabila fata de 2004, mai precis cu 169,16% si la 2.300 de ATM-uri, in crestere cu 28,56% in comparatie cu anul trecut.

Cardurile MasterCard au in prezent 10.000 de puncte de acceptare la comerciantii din Romania, in crestere cu 69,69% fata de 2004. Comparativ cu alte tari din regiune, numarul locatiilor comerciale din tara noastra este de 12,7 ori mai mic decat in Polonia, (127.000), de 4,5 ori mai mic decat in Cehia (45.000) si de 3,4 ori mai mic decat in Slovenia.

Volumul brut al tranzactiilor efectuate cu cardurile MasterCard si Maestro emise in Romania depasea 2,8 miliarde USD in anul fiscal incheiat la 30 septembrie 2005 - potrivit MasterCard Europe. In al treilea trimestru al anului 2004, volumul brut al tranzactiilor pe cardurile MasterCard a fost de 70 milioane de USD, in crestere cu 170,6% fata de aceeasi perioada in 2005, iar pe cardurile Maestro de 640 milioane de USD, in crestere cu 70% in comparatie cu 2004.

Numarul total de tranzactii derulate pe cardurile Maestro a crescut, comparativ cu 2004, cu 42%, ajungand la 1710.000, iar numarul de tranzactii efectuate cu cardurile MasterCard a crescut cu 87,39% fata de anul 2004, inregistrandu-se 200.000.

Numarul punctelor de acceptare a ajuns la 9.300 de POS-uri, fiind in crestere cu 169% fata de 2004, si la 2.300 de ATM-uri, in crestere cu 28,5% in comparatie cu 2004. Cardurile MasterCard au peste 10.000 de locatii de acceptare la comerciantii din Romania, in crestere cu 69,7% fata de 2004. Comparativ cu alte tari din regiune, numarul locatiilor comerciale din tara noastra este de 12,7 ori mai mic decat in Polonia (127.000), de 4,5 ori mai mic decat Cehia (45.000) si de 3,4 ori mai mic decat in Slovenia (34.000).

Institutiile financiare membre MasterCard au emis, pana la 30 septembrie 2005, 2.310.000 de carduri Maestro, in crestere cu 37% fata de aceeasi perioada a anului 2004. In ceea ce priveste cardurile MasterCard, acestea erau in numar de 260.000, in crestere cu 88,18% in comparatie cu 2004.

6. SERVICII

6.1. ELECTRONIC BANKING SAU E-BANKING

Este un serviciu care se incadreaza in conceptul de "cash-manager" (gestiune baneasca) si se adreseaza clientelei bancare, in special persoanelor juridice care pot avea legatura respectiva prin intermediul unui computer.

Banca efectueaza instalarea in mod gratuit a sistemului de plati electronice la sediul clientului sau, sistemul permitand administrarea si operarea prin computerul propriu in mod direct in conturile curente deschise la banca cu care este in contact si realizeaza plati atat in tara, cat si in strainatate, tranzactii de tot felul, accesul la divese informatii care il intereseaza, date care pot fi nu numai vizualizate, dar chiar si tiparite cu ajutorul imprimantei atasate la computer.

Sistemul electronic banking opereaza off line, fapt care are avantajul de a da posibilitatea utilizatorului-client sa verifice operatiunea / operatiunile privind platile inainte de transmiterea acestora bancii.

Pentru asigurarea confidentialitatii operatiunilor, datelor, informatiilor etc. si "nepatrunderii" intrusilor, accesul la aplicatie se realizeaza pe nume de utilizatori si parole unica (pentru fiecare in parte), iar procesul de comunicare este controlat printr-o cheie dinamica calculata individual, iar datele vehiculate sunt criptate.

Avantaje:

nu este necesara deplasarea clientului la banca pentru efectuarea operatiunilor;

se elimina pregatirea manuala a formularelor documentelor si semnarea ordinului de plata;

standardizarea ordinului de plata pentru platile curente;

procesarea automata a ordinelor de plata permite clientului obtinerea in timp real a confirmarii platilor solicitate si a extraselor de conturi curente cu aceste operatiuni;

dispunerea platilor prin virament in tara si in strainatate, in lei si valuta;

instalarea serviciului electronic banking pe un singur computer sau retea usor de integrat in sistemul de contabilitate al firmei;

obtinerea de informatii bancare;

toate datele vehiculate intre banca si client sunt criptate.

6.2. INTERNET BANKING

Este un serviciu care se adreseaza clientilor unei banci comerciale - persoane juridice, dar si persoanelor fizice ale caror computere au acces la Internet.

Nu este nevoie de un software special instalat in computerul bancii; accesul la banca se efectueaza prin plata tarifului local al Internetului de comunicatie, prin intermediul computerului utilizatorului. In afara tarifului Internet, utilizatorul mai suporta comisioanele privind operatiunile bancare efectuate din / in contul sau prin intermediul bancii comerciale respective. Banca nu percepe sume pentru conectare si nici pentru abonamente lunare.

In conceptul programului, accesul este asigurat non-stop; se pot transmite instructiuni de tranzactionare prin plati in lei si in valuta catre alti beneficiari, cumparari / vanzari si transferuri valutare, plati in lei privind taxele si impozitele la buget, plati de salarii si alte operatiuni de retail privind cardurile de credit si debit.

Se asigura confidentialitatea operatiunilor si a tuturor datelor si informatiilor prin tehnologia de criptare, prin certificate digitale de identitate emise de institutii autorizate, sisteme care protejeaza reteaua interna a bancii fata de accesul unor "intrusi".   

6. MOBILE BANKING SAU M-BANKING

Este un serviciu modern oferit de banci si a aparut pe piata de curand; el reprezinta o alternativa la serviciile de tip electronic banking si Internet banking.

Se adreseaza persoanelor juridice, in special, dar si persoanelor fizice.

Pastreaza legatura directa a clientului cu banca, prin intermediul telefonului mobil.

Identifica telefonul de pe care se suna si permite accesul numai daca telefonul mobil este trecut in contractul de utilizare a acestui serviciu.

Este un serviciu bancar rapid, sigur si eficient, oferind informatii "la zi" cu privire la situatia conturilor bancare, indiferent de locatia clientului bancar si programul bancii, serviciul fiind non stop.

Mesajele sunt confidentiale si nu pot fi stocate cei din jur.

Mesajele sunt stocate 3 zile, dandu-se posibilitatea persoanei apelante la acest serviciu sa poata citi mesajele in situatia descarcarii telefonului sau iesirii din aria de acoperire a retelei de telefonie mobila.