PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)

PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)

Zona economica libera este o regiune geografica apartinand uneia sau mai multor tari, in care relatiile economice se dezvolta fara nici un fel de ingradiri din partea statului respectiv, realizata cu scopul de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica in zona respectiva.

Conceptul de zona libera

Zona libera este cea mai complexa forma a regimurilor vamale suspensive, este un instrument politic util pentru tarile ce intentioneaza sa dezvolte un sector de productie orientat spre export, dar care nu au capacitatea administrativa si tehnica necesara pentru a dezvolta un sistem national care sa permita exportatorilor importul liber de taxe a echipamentelor si materialelor.

In practica internationala, conditii necesare stimularii investitiilor straine sunt reprezentate de facilitatilor de natura vamala, facilitati fiscale, impozitele pe profitul realizat in zona, concomitent cu combinarea capitalului cu ceilalti factori de productie (forta de munca, materii prime) si o infrastructura corespunzatoare.

Un element care franeaza lansarea si ulterior dezvoltarea zonelor libere este deplasarea exagerata a profitului lor spre activitatea de depozitare, in defavoarea activitatilor de prelucrare industriala orientate spre export.

Avantajele comerciale si financiare oferite:

Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import in zona, cu conditia reexportarii acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea, a reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;

Concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara.

Se considera ca au supravietuit numai acele zone care, s au orientat spre dezvoltarea activitatilor de prelucrare pentru export, numai in masura in care serviciile oferite au fost mentinute prin calitate, operativitate si selectivitate la nivelul de crestere a cerintelor utilizatorilor acestor zone.

Din punct de vedere comercial, sporirea regulamentelor prezinta atat avantaje si dezavantaje:

Ø      imbunatatirea comunicatiilor;

Ø      reducerea incertitudinii in tranzactii;

Ø      regulamentele comerciale si taxele pe importuri au un impact negativ asupra comertului.

2. Principalele caracteristici ale zonelor libere

Amplasamentul - determina aparitia si dezvoltarea unei ZEL si este restrans la o suprafata de teren, limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea sau in interiorul unei cai de transport (port, aeroport, cale ferata), prin care se tranziteaza un volum mare de marfuri de export si import.

Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi si diferite acte normative, care permit accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite de legislatia tarii respective.

Obiectul de lucru al zonei il constituie marfurile introduse in cadrul acesteia, in special reexportul, in scopul unor prelucrari din care sa rezulte alte marfuri pentru export.

Activitatea in cadrul zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile:

activitati de restaurare a marfii: cantarire, sortare, asamblare, ambalare, depozitare;

activitati industriale: prelucrare, fabricare, productie, transformare;

activitati comerciale (marcare) si comercializare;

activitati de cercetare si transfer de tehnologie;

operatiuni de tranzit si reexport.

Administrarea activitatii zonei revine, unui organ specializat - Administratia (Autoritatea) Zonelor Libere (in cazul in care intr-o tara exista mai multe zone libere).

O administratie vamala eficienta asigura investitorilor lucrul independent. In unele cazuri administratia zonei poate primi rolul de supervizor al vamii sau chiar responsabilitatea acesteia. Poate fi creata ca un compartiment al zonei libere, daca este necesar.

Personalul vamal al zonei trebuie sa beneficieze de o pregatire speciala, pentru a preveni contrabanda sau importurile fara documente adecvate, in conditiile rapiditatii miscarii marfurilor.

Obiectivele, avantajele, dezavantaje si eficienta zonelor libere

Obiectivele strategice ale ZEL in ansamblul economiei nationale a tarii gazda sunt:

atragerea de capital si de investitori straini;

cresterea volumului de marfuri exportate si a calitatii acestora;

valorificarea mai buna a potentialului uman si absorbtia somajului prin crearea de noi locuri de munca;

introducerea de noi tehnologii, perfectionate si competitive;

atragerea producatorilor unor marfuri deficitare pe piata mondiala;

valorificarea mai buna a potentialului geografic si economic al zonei;

realizarea unui impact favorabil asupra economiei nationale(a tarii gazda) si regionale.

Prin aceste caracteristici, ZEL influenteaza alocarea resurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla. Eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la cresterea schimburilor si specializarea in productie, cu consecinta prosperitatii colectivitatii respective.

Reducerea barierelor vamale conduce de regula la investitii in zona libera, dar si la costuri de productie suplimentare datorita distantelor fata de pietele de aprovizionare si desfacere. Crearea ZEL este in general un factor de prosperitate si redresare economica regionala.

ZEL tind sa atraga activitati industriale ce necesita utilizarea intensiva a resurselor umane numai pentru anumite operatiuni, considerentul major fiind numarul mai mare de locuri de munca create.

Accesul liber al marfurilor in ZEL permite atragerea de investitii de capital strain, datorita facilitatilor respective acordate. Organizarea ZEL are la baza legi si diferite alte acte normative ce stabilesc regulile de infiintare, conducere, precum si modul de comunicare cu interiorul si exteriorul tarii care le realizeaza. Pe baza acestor acte juridice este permis accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite conform legislatiei tarii respective. Marfurile sunt introduse in interiorul unei ZEL cu scopul prelucrarii lor, din care sa rezulte alte marfuri pentru export sau cu scopul reexportului.

In general, marfurile intrate intr-o ZEL sunt supuse unor activitati de:

transbordare

transformare

fabricare

tratare

calibrare

administrare

cantarire

sortare

depozitare

ambalare

marcare

stocare

etichetare

expediere etc.

Marfurile pot fi depozitate pe timp nelimitat sau pe timp de 12 luni (produsele alimentare) si 18 luni (produsele nealimentare).

La constituirea unei ZEL, tara gazda face diverse investitii, a caror valoare nu poate fi recuperata in timp scurt. Profitul firmelor straine este, de cele mai multe ori, repatriat si nu reinvestit local. Rezulta ca o mare parte din valoarea exporturilor ZEL se transfera in afara. Ponderea importurilor este variabila, putand ajunge pana la 30% din totalul cheltuielilor initiale de constituire.

Ponderea castigului net al tarii gazda in valoarea exporturilor nu depaseste in medie 25%. Contributia veniturilor tarii gazda in exporturile unei ZEL este in medie 1-2%, adica extrem de modesta. Succesul lor consta in flexibilitatea functionarii lor ulterioare si in realizarea unei competitivitati ridicate comparativ cu alte zone.

Riscul si incertitudinea[2] in functionarea ZEL sunt de regula mai mari decat in cazul proiectelor conventionale de dezvoltare industriala, datorita:

lipsei posibilitatilor de control al deciziilor firmelor straine,

interdependenta intre zona si mediul extern, ce poate modifica conditiile initiale

concurenta dintre companiile transnationale,

ritmul accelerat al progresului tehnic,

fluctuatiile monetare,

schimbarile de tendinta in comertul international cu marfuri si servicii

in orientarea investitiilor.

Din toate aceste puncte de vedere, ZEL este bine sa fie considerata, inca din faza de proiect, ca o forma tranzitorie si complementara de dezvoltare si nu ca scop in sine.

Avantaje oferite de ZEL:

scutirea de impozit pe venitul obtinut din operatiunile desfasurate in interiorul ZEL (min.5 ani, max.20 ani);

reduceri de impozit pe venit (totala/partiala a beneficiilor reinvestite - 5 ani);

scutirea platii impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulatie etc. pentru investitorii straini;

importul de marfuri cu scutire de taxa vamala;

anularea controlului asupra pretului;

angajarea libera a fortei de munca;

oferirea unor avantaje suplimentare privind marimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de plata etc.

Toate operatiunile de export - import se efectueaza in valuta liber convertibila. Prestarile legate de aprovizionarea cu apa si energie, transporturile, telecomunicatiile beneficiaza de taxe mai avantajoase.

Dezavantaje constatate:

investitii mici, cu rata mare de profit;

posibilitatea introducerii unor produse nocive;

protectia sociala si salariul platit de regula mai reduse decat in tara gazda;

riscul nerecuperarii investitiilor efectuate de tara gazda etc.

Eficienta economica a ZEL consta in:

cresteri valorice si in volum ale activitatilor economice;

introducerea unor tehnologii moderne;

dezvoltarea operatiunilor de import si export;

producerea unor marfuri in conditii mai avantajoase;

mare autonomie administrativa;

formalitati administrative reduse, absenta birocratiei;

costuri reduse pentru depozitare;

absenta contingentarilor la export si import;

absenta controlului asupra schimburilor valutare;

imobilizari de capital in taxe vamale;

repatrierea profiturilor.

Avantajele economice urmarite de economia locala prin crearea unei ZEL deriva din:

atragerea de capital strain;

modernizarea economiei cu noi tehnologii;

cresterea exporturilor;

generarea de incasari in valuta.

Pentru firmele straine este mai atragatoare posibilitatea finantarii locale cu dobanzi moderate decat oferirea de stimulente in reduceri de taxe/concesii.

Studiile au demonstrat ca contributia investitorilor straini in ZEL nu a fost semnificativa la cresterea in valuta a tarii gazda (industriile abordate nu necesita investirea unui capital important si se bazeaza pe procese de munca intensiva), iar realizarea de legaturi cu economia tarii gazda este complexa si dificila.