PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)

PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)

1. Terminologia si clasificarea zonelor libere

Dezvoltarea ZEL este probabil una dintre cele mai semnificative inovatii institutionale care s au raspandit pe scena economica mondiala la sfarsitul sec.XX. La inceputul anului 1989, peste 200 de zone erau in functiune in lumea in curs de dezvoltare, peste 100 erau in constructie si aproape 50 erau in faza de planificare. Numarul total de angajati in cele 200 de zone operationale era de peste milioane de muncitori. La mijlocul anului 1990, numarul muncitorilor in zonele libere era intre 2,5 si 3 milioane. Exporturile din zonele tarilor in curs de dezvoltare sunt in prezent de peste 15 miliarde $ USD si pana la sfarsitul deceniului acesta se prognozeaza ca vor atinge cifra de 25 miliarde $ USD.

1. Terminologia zonelor libere

Un studiu din 1991 prezinta 23 de termeni pentru a descrie zonele libere si conceptele legate de acestea.

Terminologia este extraordinar de diversa, exista in prezent cel putin 20 de termeni diferiti pentru a descrie ceea ce cunoastem sub denumirea de zone economice libere. Aceasta reflecta faptul ca orice inovatie industriala, tehnologica sau sociala, necesita inovatii lingvistice si terminologice corespunzatoare. Nomenclatura variata se confirma si prin faptul ca zona libera, pe masura ce se maturizeaza si devine mai mult difuzata pe plan intern si international, achizitioneaza in intregime noi trasaturi sau se dezvolta in directii neanticipate.

Cei 23 de termeni pentru a descrie zonele libere pot fi grupati in functie de activitatile desfasurate in cadrul lor. Dintre acesti termeni, cei mai populari sunt[2]:

Port liber

Zona de comert liber (FTZ)

Zona comerciala straina

Zona prelucratoare de export (EPZ)

Zona economica speciala (SEZ)

Zona libera

Port liber = Free Port

Acesta a fost primul termen utilizat pentru ZEL. Se refera la zone infiintate de puteri coloniale si industriale pe rute comerciale majore, in sec. XVIII si XIX. Primul port liber a fost Cartagina, fondat in anul 814 i.e.n. Au urmat multe altele, printre care si Gibralatar (1705), Aden, Singapore si Hong Kong, toate infiintate in sec. XIX. In Africa, francezii au facut din Djibouti un important port liber si centru comercial. Dupa ce Canalul de Suez a fost deschis, in anul 1864, Port Said a devenit unul din cele mai active porturi ale lumii. In Africa de Nord, Tanger a prosperat timp de secole ca un centru comercial major si port liber. In Europa, cele mai cunoscute porturi libere sunt Rotterdam si Hamburg, ambele dezvoltandu se la sfarsitul sec. XIX. Hamburg avea statut oficial de port liber si il are si astazi. Rotterdam nu are acest statut, dar exista tranzit de marfuri care pot fi depozitate liber, fara plati si cu un minimum de formalitati oficiale vamale in antrepozitele vamale din port. Celelalte porturi libere din Europa au statut oficial sau neoficial de porturi libere. Unele cum ar fi Genova si Trieste, au o istorie mergand pana in Evul Mediu. Altele, cum sunt Havre si Marsilia, sunt de data mai recenta.

Zona de comert liber = Free Trade Zone

Acest termen se refera la porturi libere, zone rezervate din interiorul unor arii portuare si la alte intersectii de transport majore( in principal sosele si cai ferate). Aceste suprafete pot fi de la minimagazine de tranzit la sute de hectare. Asemenea zone sunt, de obicei, autorizate si controlate de catre administratia vamala. In interiorul zonei pot fi depozitate, impachetate si transbordate marfuri fara plata taxelor vamale. Accentul in aceste zone este pus pe comert si transbordare. Spre exemplu:

Portul Karachi are o mica zona de tranzit pentru a depozita marfuri destinate Afganistanului.

Calcutta are o facilitate similara pentru a gazdui importurile nepaleze.

Alte zone, cum ar fi Singapore si Rotterdam, sunt centre majore intercontinentale de distributie si comert.

Zona comerciala straina[3] = Foreign Trade Zone

Acest termen este asociat cu zonele comerciale din Statele Unite al Americii. In prezent sunt peste 200 de asemenea zone, accentul fiind pus pe importare. Conform regulamentelor Statelor Unite, marfurile pot fi depozitate sau prelucrate in FTZ, inainte de a fi importate in SUA. Peste 75% din bunurile ce trec prin zonele SUA sunt destinate pietelor SUA. Platile sunt facute pentru asemenea marfuri la momentul importului din zona in SUA.

Zona de prelucrare si export = Export Procesing Zone

Conceptul a fost dezvoltat in jurul anului 1960 la aeroportul Shannon din Irlanda. EPZ ul este:

Un parc industrial care insumeaza 40 80 ha;

Inconjurat de un gard;

Controlat de administratia vamilor si/sau de catre autoritatea EPZ;

Un loc unde investitorii pot importa echipamente si materiale fara plata taxelor vamale, pot procesa materiale si apoi exporta produsul finit.

Problem a vanzarilor pe piata locala, a comertului dintre EPZ si economia locala a ramas importanta intotdeauna. In ultimul timp EPZ-urile s-au imprastiat rapid prin Asia de Est si de Sud, Africa, Insulele Caraibe si America Centrala. Un numar de tari din Europa de Vest, incluzand Franta si Regatul Unit, au imbratisat si ele aceasta idee. Acum, multe din tarile ex socialiste din Europa si Asia, ca si multe tari din Africa si America de Sud, examineaza acest concept.

Zona economica speciala = Special Economic Zone

Termenul de SEZ a fost asociat cu dezvoltarea in China in perioada anilor 1970 1980. Recent termenul a fost folosit in legatura cu propunerile de dezvoltare a zonelor libere din Europa de Est.

Raspunsul investitorilor straini la politica de deschidere a Chinei a fost pozitiva. In anii 1980 au fost aprobate 20.000 de proiecte SEZ ce implicau investitori straini (in majoritate "joint ventures"). Suma investitiilor depasea 30 miliarde SUA. In prezent, in China, mai mult de 50% din investitori sunt straini, dintre care 20% sunt din SUA si 15% sunt din Japonia.

Guvernul Republicii Koreene din anii a dezvoltat planuri de infiintare a unei SEZ in nordul tarii, la Rajin/Sonbong.

In Europa de Est se fac studii de fezabilitate pentru infiintarea SEZ-urilor. Ideea este de a dezvolta suprafete limitate geografic, ca centre pentru investitiile straine sau locale orientate spre export. Zonele ar trebui sa aiba o infrastructura buna, un cadru de reglementari legale simplu si o serie de servicii de sprijin "orientate spre domeniul afacerilor".

In Polonia a fost promovat un studiu de fezabilitate pentru infiintarea unui SEZ la Mielec cu scopul de a reface numarul de locuri de munca pierdute ca urmare a desfiintarii fabricii de aparate de zbor(dupa caderea U.R.S.S.) prin noi activitati, care sa poata utiliza forta de munca calificata si serviciile specializate. In Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Federatia Rusa si intr-un numar de state membre CSI, studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea SEZ-urilor sunt deja planificate sau chiar finalizate.

Zona libera = Free Zone

Termenul este foarte des utilizat cu privire la zonele libere comerciale, zonele prelucratoare de export si la zonele speciale in ansamblu.

Clasificarea zonelor libere

In diferite studii efectuate de cercetatorii in domeniu pot fi gasite mai multe clasificari ale zonelor libere. Daca ar fi sa le cumulam, am obtine urmatoarea clasificare , in functie de criteriile:

I. In functie de marime, zonele libere se clasifica in:

a.      Foarte mici, pana la 10 ha (exemplu: Singapore - 4 ha, insula Man - 8 ha);

b.     Mici, pana la 100 ha(exemplu: Baguio in insulele Filipine - 62 ha, Curacao in Antilele Olandeze - 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru - 80 ha);

c. Mijlocii, intre 101-300 ha (exemplu: Panama - 110 ha, Mactan, insulele Filipine - 119 ha, Shannon, port + aeroport in Irlanda - 120 ha, Monrovia, Liberia - 200 ha, insulele Bahamas - 220 ha, golful Aqaba, Iordania - 300 ha);

d.     Mari, intre 301-1000 ha;

e.      Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine - 1300 ha).

II. In functie de tipul operatiunilor executate

a. "teritorii libere" ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare, impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor:

porturi libere franco(PF)

aeroporturi libere(AL)

perimetre libere(free perimeter-PL)

zona de tranzit(ZT)

b.      zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau secundara a marfurilor depozitate:

zone prelucratoare de export(ZPE)

zone de promovare a investitiilor(ZPI)

zone libere comerciale(ZLC)

III. In functie de influenta la nivelul economiei nationale respective

a.       Zona inchisa in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflata in apropiere.

b.      Zona deschisa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu statul pe teritoriul caruia se afla.

IV. In functie de modul de administrare

a. De catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop

b.      De catre statul respectiv.

V. In functie de particularitatile organizatorice

a. Zone libere de taxe vamale

b.      Zone de comert liber

c. zone economice libere etc.

VI. In functie de natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal

a. Zone libere - enclave intr-un teritoriu vamal national in care marfurile intra fara formalitati vamale.

b.      Zone bancare libere - banci, care in contextul pietei eurodevizelor sunt scutite de obligatia rezervei obligatorii minime a depozitelor in valuta.

c. Zone libere de asigurari - caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumite tipuri de asigurari.

VII. In functie de locul de amplasare

a. Porturi(fluviale sau maritime)

b.      Aeroporturi

c. altele

VIII. In functie de integrarea economica[6] aflata in apropiere

a. Zona europeana care cuprinde sase mari ZEL:

Larnaca din insula Cipru

Gibraltar

Grecia

Insula Man din Marea Britanie

Shannon din Irlanda

Elvetia

Mai sunt cuprinse si zone libere din centrul Europei(Polonia, Ungaria, Slovacia) si din Estul Europei(Romania, Iugoslavia, Bulgaria).

b.      Zona asiatica - cuprinde 7 mari ZEL:

Portul Mina Sulman in Bahrein

Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite

Golful Aqaba din Iordania

Hong Kong

Macao

Singapore

Insulele Filipine

Mai trebuie mentionata si China cu peste 20 de ZEL-uri si insula Taiwan.

c. Zona americana - care poseda cinci ZEL-uri:

Curacao + aeroportul Printesa Beatrix din insulele Antilele Olandeze

Bahama Mare din insula Bahamas

Freeport din insulele Bermude

Panama

Costa Rica

d.      Zona africana - exemplu: Monrovia(Liberia)

IX. In functie de destinatia marfurilor

a. Zone orientate spre importul de marfuri(cazul tarilor dezvoltate)

b.      zone orientate spre exportul de marfuri(cazul tarilor in curs de dezvoltare).

3. Distributia ZEL pe mapamond la sfarsitul a sec. XX - inceputul sec.XXI

ZEL-urile sunt instrumente politice proiectate sa faciliteze dezvoltarea comertului international si a industriei exportatoare. Este, deci, normal sa se astepte ca aceste zone sa se dezvolte si sa prospere:

in perioada in care comertul mondial se extinde;

pe sau aproape de rute ale comertului international(porturi, aeroporturi si autostrazi).

Asia si zona Pacificului domina clar in categoria zonelor prelucratoare de export. Este semnificativa extinderea acestui concept in Africa. Este poate surprinzator ca doar cateva tari europene au infiintat zone prelucratoare de export, desi acestea sunt considerate, in mod obisnuit, instrumente politice de dezvoltare. Totusi, exista un numar de tari ce au un nivel redus de dezvoltare si au infiintat astfel de zone: Turcia, Cipru, Malta si Portugalia.

Cresterea numarului de tari ce au pe teritoriul lor ZEL-uri este prezentata in tabelul nr.1 si nr.2[7]. Reprezentarea grafica a acestei evolutii o gasim in Anexa nr.

Tabelul nr.1* - Numarul tarilor cu zone comerciale libere(FTZ).

Tabelul nr.2 - Numarul tarilor cu zone de procesare si export(EPZ).

*Nota:     Din cauza datei limitate si a neacceptarii generale a definitiilor a ceea ce constituie o zona, cifrele trebuie privite ca estimari.

Majoritatea actualelor ZEL-uri sunt amplasate in apropierea unor noduri de comunicatie terestra, fluviala, maritima sau aeriana. In cele ce urmeaza va fi prezentata dispunerea ZEL-urilor pe tipuri de tari(mapamond).

3.1. ZEL din tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare europene

Europa poseda cele mai vechi si caracteristice ZEL. In Irlanda a fost realizat primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat din lume - Shannon, care, prin reteaua sa de facilitati, a facut ca zona respectiva si portul liber Shannon sa inregistreze una din cele mai inalte rate anuale ale profitului(33%-35%) inregistrate in astfel de zone.

La Cardiff, in Scotia, exista o ZEL eficienta. Grecia poseda zone libere intinse, prevazute cu depozite si instalatii pentru industria usoara la Piure si Tessalonic. In Elvetia zonele libere sunt mai numeroase decat in orice alta tara de pe mapamond. Pe teritoriul elvetian relativ mic(41293 kmp, din care un sfert este acoperit cu ghetari, lacuri si masive muntoase) exista 19 ZEL: 3 la Geneva, 4 la Basel, 2 la Zurich si 2 la St. Margarethen, si cate una in orasele Aarau, Berna, Chiasso, Lausanne, Saint-Gall, Brigue, Buchs si Codenazzo.

In martie 1996, prim-ministrul francez Alain Juppe, a propus crearea unei zone libere in insula Corsica. Programul a fost aprobat si esalonat pe 5 ani, valorand 600 milioane USD, care vor fi varsati la bugetul comunitar pentru cele trei tipuri de exonerari ale agentilor economici ai insulei:

incetarea prelevarii taxelor profesionale

incetarea impozitelor pe beneficii

incetarea taxelor sociale patronale.

Dintre tarile central si est-europene, Polonia a decretat portul Szczecin ca ZEL si desfasoara o activitate intensa pentru declararea altor zone libere. In Ungaria, din 1982, statutul de ZEL se acorda intreprinderilor si nu unui anumit teritoriu, cum se obisnuieste de regula. Budapesta are, de asemenea, o ZEL; orasele Belgrad si Pancevo din fosta Iugoslavie sunt si ele zone libere. Din 1989, Bulgaria a declarat ZEL portul Burgas, Vidin Ruse, Svilengrad, Plovdiv, Dobrotita si Dragoman.

Unele tari dunarene au creat deja o serie de ZEL(Belgrad, Pancevo, Budapesta, Vidin, Ruse, Giurgiu, Constanta). Aceste realizari pledeaza in favoarea posibilitatii de a crea, de-a lungul intregului curs al Dunarii[8], zone cu un regim special, care ar putea deveni veriga colaborarii si integrarii intre tarile din aceasta parte a continentului. Se studiaza, in prezent, propunerea de creare a unor ZEL in statele riverane Marii Negre. O alta idee in acest sens este intentia guvernului Federatiei Ruse de a crea un cadru favorabil investitorilor straini si de a stabili o zona de liber schimb cu toate tarile din est.

3. ZEL din tarile asiatice in curs de dezvoltare

Pe continentul asiatic, Iordania este tara araba cu cele mai multe ZEL: Zarka, Ramtha, Aqaba. Portul Aden, principalul oras al Zemenului a devenit operational in 1995. In emiratul Sharajah din Emiratele Arabe Unite se construieste cel mai mare port artificial din lume. Din cele 12 zone libere pe care le-au avut insulele Filipine, in 1986 doar trei mai erau operationale: Bataan, Baguio si Mactan.

Una dintre cele mai importante ZEL asiatice este portul Singapore, care deserveste aproape intreg sud-estul Asiei, comertul de tranzit intre Japonia cu America si Europa.

China detine 5 ZEL in care functioneaza 5,4 mii obiective cu participare de 9,4 miliarde USD ce produc o zecime din exportul total al tarii. Aceste zone asigura promovarea Chinei printre cele 7 puteri industriale ale lumii. Mai mult de 50% din productia lor este vanduta pe piata internationala, trata cresterii lor economice este in medie dubla fata de rata cresterii nationale.

In insula Taiwan s-a realizat o alta zona economica speciala - Parcul Industriei Stiintifice de la Honichu. Exemplul Taiwanului a fost urmat si de ceilalti "trei dragoni asiatici"(Coreea de Sud, Hong Kong si Singapore). Se urmareste astfel intensificarea prezentei investitorilor straini intr-o regiune ce urmeaza sa devina unul dintre cele mai mari centre de afaceri ale spatiului Asia - Pacific.

Reprezentantii de la Moscova, Beijing si Phenian au convenit la inceputul anului 1994 asupra infiintarii unei "zone economice internationale", ce se intinde pe 10.000kmp.

Una dintre primele zone de comert liber in tarile in curs de dezvoltare a fost Kandla, creata in 1965 in India. In 1975 Monrovia(Liberia) a fost transformata in ZEL, care acopera 200 ha. ZEL Colon (istmul Panama) este prin dotarile sale si rezultatele obtinute, printre cele mai complexe si eficace din lume: peste 800 intreprinderi, peste 1000 lucratori, afaceri de peste 2,5 miliarde USD. In Costa Rica primele ZEL au fost infiintate incepand cu 1978: Main, Caldero, Cartego. In mai 1994, in Argentina au fost infiintate 24 ZEL, in fiecare provincie cate una, la o distanta de 300 km intre ele, care reprezinta "adevaratii poli ai dezvoltarii acestui stat sud-american".

Putem concluziona, astfel, ca la sfarsitul sec. XX, numarul total de ZEL, in tarile in curs de dezvoltare, a crescut de la 8 la 70. La granita anilor 30 de tari in curs de dezvoltare dispuneau de ZEL, iar altele 20 planuiau sau chiar isi infiinteaza 33 de ZEL. In anul 1990, in tarile din Asia functionau circa 20 de zone, in Africa - 6, in America Latina - 20. In prezent, evolutia lor[9] demonstreaza deosebita proliferare a ZEL in diversele regiuni in curs de dezvoltare ale planetei.