Provocarile comertului cu amanuntul romanesc in fata marilor lanturi de magazine

Provocarile comertului cu amanuntul romanesc in fata marilor lanturi de magazine

Internationalizare crescanda a comertului priveste in principal[i]:

sectorul si concentrarea sa;

formele de vanzare si organizarea acestora;

operatorii si strategiile acestora.

Internationalizarea comertului este determinata de[ii]:

1. Factori interni:
1. Dorinta de a creste frontul de vanzare;
2. Urmarirea obtinerii unor profituri si a unei rentabilitati superioare celor obtinute in tarile de origine;
3. Repartizarea geografica a riscurilor legate de exploatarea multinationala;
4. Preocuparea de a poseda un know-how exportabil.
2. Factori externi:
1. Saturarea pietelor - costuri din ce in ce mai mari pentru cucerirea si mentinerea uneori cote de piata;
2. Legislatia restrictiva din cadrul anumitor tari;
3. Scaderea costurilor de transport, ameliorarea sistemelor de informatie si deschiderea frontierelor;
4. Existenta unor "nise" internationale de consumatori.

Pentru a raspunde cerintelor impuse de piata interna a Uniunii Europene, activitatea de comert cu amanuntul ar trebui sa aiba in vedere aspecte ca[iii]:

cresterea ponderii aprovizionarii directe de la producatori si orientarea detailistilor spre realizarea unor importuri directe de bunuri de consum;

aparitia unor noi unitati de desfacere, mai ales in zonele limitrofe ale oraselor sau in zonele cu o densitate mai mare a populatiei;

imbunatatirea gradului de dotare cu utilaje comerciale de mare randament, concomitent cu promovarea unor tehnologii comerciale moderne;

perfectionarea conditiilor de servire si practicarea unor forme moderne de vanzare, coroborate cu diversificarea gamei de servicii si produse oferite consumatorilor;

cresterea utilizarii bazei tehnico comerciale a spatiilor comerciale.

Pe termen scurt sau mediu principalele aspecte semnificative ale schimbarilor in domeniul comertului romanesc vor avea in vedere urmatoarele[iv]:

a)      evolutia formelor de distributie, astfel incat sa se ajunga la forme moderne de comert. Marile suprafete comerciale vor lua locul formelor traditionale de comert nealimentar, in timp ce in sfera comertului alimentar, supermagazinele, hipermagazinele si magazinele "discount" vor castiga noi cote de piata. Pe termen lung, isi vor face aparitia si supercentrele comerciale, care vor reuni sub acelasi acoperis, pe o suprafata de vanzare cuprinsa intre 11.000 si 17.000 m², asortimentul unui supermagazin si cel al unui mare magazin nealimentar "discount".

b)      Lansarea unor strategii generalizate de reducere a costurilor, in conditiile in care clientii s-au dovedit a fi din ce in ce mai sensibili la raportul calitate - pret al diferitelor produse si forme de distributie.

c)      Concentrari mai numeroase ale firmelor in interiorul aceleiasi formule, aceasta pe fondul tendintei de saturare a pietei;

d)      Strategii de internationalizare mult mai agresive, intreprinderile romanesti urmand sa se indrepte tot mai mult catre pietele internationale;

e)      Politici de diferentiere mai complexe;

f)        Gasirea unor solutii de parteneriat cu furnizorii, prin lansarea si in distributia romaneasca a politicii de raspuns eficient dat consumatorului (strategie care vizeaza suprimarea tuturor costurilor inutile de-a lungul lantului de distributie de la producator la consumator);

g)      Dezvoltarea comertului electronic;