STRUCTURI PATRIOMONIALE PROPRII ACTIVITATII DE COMERT

STRUCTURI PATRIOMONIALE PROPRII ACTIVITATII DE COMERT

Patrimoniul societatii de comert are, de regula, aceeasi structura ca si in cazul celorlalte genuri de activitati cu unele diferente legate de ponderea diferita a unor elemente.

De remarcat capacitatea de adaptare a patrimoniului la structura activitatii si influenta rapida a oricarei modificari asupra compozitiei elementelor patrimoniale.

Modelul sintetic de reprezentare a patrimoniului constituie bilantul care prin structurile sale ofera o imagine acestuia atat sub aspectul functional cat si a relatiilor de dobandire.

Marile categorii de informatii furnizate de bilant sunt: situatia actuala si rezultatele exercitiului scurs.

Studiul financiar al pasivului patrimonial da nastere listei resurselor reversibile aflate la dispozitia intreprinderii.

Finantistii utilizeaza doua parti diferite ale pasivului:

- capitaluri proprii ( pasive neexigibile) ;

- capitaluri imprumutate (straine sau pasive).

O alta clasificare se face in:

- capitaluri permanente sau stabile;

- capitaluri provizoni sau reanoibile .

Capitalurile permanente cuprind imprumuturile pe termen mijlociu si lung si capitalurile proprii care sunt la dispozitia durabila a intreprinderii: capitaluri, rezerve, beneficii nerepartizate, provizioane.

Capitalul social, constituie gajul creantierilor sociali si marcand limita responsabilitatii societatii, nu trebuie sa creasca sau sa se diminueze ca urmare a operatiilor efectuate de societate.

Rezervele, sunt in principiu, beneficii afectate durabilitatii intreprinderii pana la decizia contrara a organelor componente. Ele se mai pot defini ca beneficii conservate la dispozitia intreprinderii si neancorporate in capital.

O importanta crescanda capata in intreprinderea de comert    provizioanele pentru riscuri si cheltuieli destinate sa acopere riscurile si cheltuielile datorate unor evenimente in curs de survenire sau probabile avand obiectul precizat dar realizarea incerta.

Toate provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se diferentiaza de cele pentru deprecieri care figureaza in activ, scazandu-se din valoarea elementelor pentru care se constituie.

Daca in lista resurselor reversibile la dispozitia intreprinderii nu apar particularitati la intreprinderea de comert fata de celelalte intreprinderi in lista intrebuintarilor reversibile date de activul patrimonial, ele isi vor face aparitia.

Activul se subimparte in doua grupe al caror comportament este foarte diferit: o parte fixa si una mobila.

Aceasta diviziune care corespunde teoriei economice, dupa care clasificarea se face in capital fix si capital circulant este esentiala din punct de vedere financiar. Ea aranjeaza:

- de o parte activul imobilizat sau activele aciclice stabile, denumite imobilizari corporale, necorporale si financiare;

- pe de alta parte activul circulant sau intrebuintarile ciclice, adica stocurile, aconturile

si avansurile varsate asupra comenzilor, creantele, valorile mobiliare de plasament, disponibilitati si cheltuieli constatate in avans.

Activele imobilizate sunt bunuri si valori destinate sa serveasca in mod durabil activitatile intreprinderii. Ele nu se consuma la prima utilizare, sunt destinate sa ramana durabile sub aceasta forma in intreprinderi.

Activele circulante sunt elemente ale patrimoniului care conform destinatiei sau naturi lor n-au vocatia sa ramana durabile in intreprindere: ele sunt destinate vanzarii, desi periodic se schimba contra bani, urmand ciclul intrebuintare - bani - intrebuintare.

In ramura comertului ponderea imobilizarilor corporale este cu mult mai mica decat in alte ramuri ale economiei. In comert capitalul circulant este destinat vanzarii. Ca urmare el are vocatia de a fi periodic transformat in bani, rambursarea mijloacelor financiare este deci asigurata prin vanzarea marfurilor sau prestarea serviciilor.

Capitalul circulant are o interventie rapida, creand resurse pe termen scurt. Concluziile care rezulta din cele de mai sus sunt:

- acelasi bun poate ca urmare a unor noi circumstante sa fie un nou capital sau un bun de consumatie, sa fie un capital fix sau un capital circulant;

- criteriul destinatiei nu este nici natura bunului nici durata sa, si intentia subiectiva a antreprenorului care fixeaza destinatia: ajutor in activitatea sau vanzare.

Dupa natura lor imobilizarile se clasifica

Ø      imobilizari necorporale;

Ø      imobilizari corporale;

Ø      imobilizari financiare.

Activele circulante se clasifica dupa natura lor si ordinea cronologica a ciclului de exploatare, in:

stocuri:

materiale

marfuri

avansuri datorate si aconturi varsate de intreprindere furnizorilor asupra comenzilor

creante asupra clientilor si conturi atasate

valori mobiliare de plasament: actiuni, obligatiuni, bonuri de trezorerie

disponibilitati banesti

In comert ponderea cea mai mare o au stocurile sub forma marfurilor si ambalajelor,

disponibilitatile banesti ( mai ales in numerar ) si creantele asupra clientilor.