STRUCTURI SI SISTEME SOCIETARE

STRUCTURI SI SISTEME SOCIETARE

Societatile comerciale

1. Notiune si clasificare

1.1. Notiune si natura juridica

Societatea comerciala poate fi privita din cel putin doua sensuri:

- ca o institutie juridica in sine, considerata a fi un organism constituit de regula pe baze asociative, cu scopul obtinerii unui anumit profit de catre cei care s-au asociat si in vederea realizarii unei activitati comerciale;

- ca un contract, cu caracteristici proprii determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de vointa.

1.2. Evolutie istorica

Societatea comerciala, entitate de natura contractuala, bazata pe asocierea libera a membrilor ei, are o istorie de mii de ani.

1.3. Delimitarea societatilor comerciale de alte persoane juridice

Delimitarea societatilor comerciale de asociatii si fundatii non- profit

Este de remarcat faptul ca prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000[1], desi asociatiile si fundatiile sunt definite in chiar cuprinsul art. l alin. (2) din lege ca fiind persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial, conform art.48 din Ordonanta, ele pot desfasura orice activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice.

Delimitarea societatilor comerciale de societatile civile

Spre deosebire de societatile comerciale, societatile civile nu au calitatea de persoane juridice. Astfel, societatea civila ramane doar cu o natura juridica contractuala, ea reprezentand, conform art. 1491 din Codul civil, contractul prin care doua sau mai multe persoane isi manifesta acordul de vointa, punand in comun anumite bunuri sau industrie (munca), cu scopul de a imparti foloasele ce ar rezulta din exploatarea acelor bunuri.

1.4. Clasificarea societatilor comerciale

Societatile comerciale pot fi clasificate si avand in vedere modul lor de reglementare. Din acest punct de vedere, exista:

societati comerciale reglementate de Legea generala (legea nr. 31/l990,Legea societatilor comerciale,modificata, republicata);

societati comerciale reglementate de legi speciale:

societati bancare, reglementate de Legea nr.58/1998;

societati agricole, reglementate de Legea nr.36/1991 ;

societati de asigurari, reglementate prin Legea nr.32/2000 .

2. Formele societatii comerciale

2.1. Societatile de persoane

Notiuni generale

In societatea de persoane, ceea ce intereseaza e calitatea asociatilor, si nu capitalul aportat de acestia in societate.

Sunt societati de persoane:

societatile in nume colectiv[4];

societatile in comandita simpla.

Societatea in nume colectiv si in comandita simpla se constituie prin contract de societate (art. 5 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicata).

Trasaturile societatilor in nume colectiv

Asociatii

Societatile de persoane in general sunt societati cu numar mic de asociati (minimum 2 asociati) si sunt considerate in doctrina "societati inchise'.

Capitalul social

In societatile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar firesc acesta trebuie sa existe chiar din momentul constituirii societatii, pentru ca altfel nu ar putea dobandi personalitate juridica. Orice persoana juridica trebuie sa aiba un patrimoniu.

Aporturile la capitalul social

In societatile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, in natura (bunuri corporale sau incorporale) si creante.

Partile sociale

Capitalul social este divizat in parti sociale, numite in doctrina "parti de interese', de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, in principiu, sunt netransmisibile.

Raspunderea asociatilor

Raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata.

Conducerea, administrarea si controlul

Conducerea societatilor de persoane revine adunarii generale a asociatilor. Administrarea si reprezentarea societatilor in relatiile cu tertii se face de catre unul sau doi administratori (garanti) care, de regula, sunt asociati, dar pot fi si terte persoane.

Controlul activitatii economico-financiare se realizeaza, de regula, de catre asociati, acestia avand posibilitatea sa desemneze unul sau mai multi cenzori.

Dizolvarea

Dizolvarea societatilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societati comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, in conditiile prevazute de art. 227 din Legea 31/1990, republicata.

Trasaturile societatii in comandita simpla

In general, trasaturile analizate pentru societatile in nume colectiv se regasesc si in cazul societatilor in comandita simpla.

Societatea in comandita simpla presupune doua categorii de asociati:

asociati comanditati;

asociati comanditari.

Avantajele si dezavantajele societatilor de persoane

Avantaje :

- asociatii pot aporta la capitalul social, bunuri si creante;

- pentru constituirea societatii, legea nu prevede un minim de capital social;

- controlul activitatii societatii se face de asociati, nefiind nevoie de cenzori.

Dezavantaje:

- raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata;

- partile sociale nu pot fi negociate;

- in principiu, partile sociale nu se pot transmite nici macar mostenitorilor, cu exceptia cazului cand s-a prevazut in actul constitutiv acest lucru;

- sunt societati inchise, tertele persoane neavand posibilitatea de a dobandi calitatea de asociati, decat in cazurile prevazute in actul constitutiv.

2.2. Societatile de capital

Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii-actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor. Sunt societati de capital:

. societatile pe actiuni;

. societatile in comandita simpla pe actiuni.

Ø      Societatile pe actiuni

Constituire

Societatile pe actiuni se constituie in baza unui act constitutiv, ce trebuie sa cuprinda obligatoriu atat elemente specifice ale contractului de societate, cat si cele ale statutului.

Actionarii

Societatile pe actiuni sunt societati mari, ce presupun un numar mare de actionari la constituire. Ele au existenta valabila in masura in care exista minim actionari.

Capitalul social

Capitalul social obligatoriu la constituire este stabilit, prin lege, minim 90.000 lei. Capitalul social se poate constitui numai in bani si in natura. Este posibil sa nu fie varsat intreg capitalul la constituire.

Actiunile

Capitalul social este impartit in actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete neorganizate, mai cu seama cand actiunile nu sunt cotate la bursa.

Raspunderea actionarilor

Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.

Conducerea, administrarea si controlul

Conducerea societatii se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor, si nu al unanimitatii. Organul de conducere este adunarea generala a actionarilor, care poate fi ordinara si extraordinara.

Administrarea societatii se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie si, eventual, un comitet de directie.

Este posibil ca administrarea societatii sa poata fi efectuata si numai de un singur administrator (conform art. 137 alin.1 din Legea nr. 31/1991, republicata). Controlul activitatii societatii se realizeaza, in mod obligatoriu, de o comisie de cenzori formata din minimum 3 cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (conform art. 159 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata).

Dizolvarea

Dizolvarea societatilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire, respectiv:

- daca numarul minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege;

- daca limita minima a capitalului social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui in termenul prevazut de lege.

Ø      Societatile in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii : comanditari si comanditati[5].

In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.

Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii. In rest, toate celelalte trasaturi specifice societatilor pe actiuni se regasesc si in cazul societatilor in comandita pe actiuni.

Ø      Avantaje si dezavantaje societatile de capital prezinta urmatoarele avantaje principale:

- raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise;

- actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile.

Societatile de capital prezinta urmatoarele dezavantaje principale:

- existenta unui numar minim de actionari, respectiv cinci;

- existenta unui capital social minim prevazut de lege.

Ø      Societatea cu raspundere limitata

Particularitati

Societatea cu raspundere limitata este o forma intermediara de societate comerciala intre societatile de persoane si societatile de capitaluri.

Trasaturile societatii cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita, pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. Societatea cu raspundere limitata se constituie in baza unui act constitutiv care cuprinde elemente specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de functionare.

In cazul societatilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de functionare.

Asociati

Societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul societatii in nume colectiv. Societatea cu raspundere limitata este o structura juridica destinata unui numar mic de asociati, legea impunand ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de 50.

Capitalul social

In cazul societatilor cu raspundere limitata, legea stabileste un capital minim pentru constituire, respectiv 200 ron.

Capitalul social se constituie din aporturile aduse de asociati la constituire, aporturi care pot consta in bani sau in natura[6], legea neadmitand in cazul societatilor cu raspundere limitata si aportul de creante, conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata.

Partile sociale

Capitalul social, in cazul societatilor cu raspundere limitata este impartit in parti sociale.

Conducerea, administrarea si controlul

Conducerea societatilor cu raspundere limitata este asigurata de adunarea generala a asociatilor, aceasta avand atributii esentiale cu privire la functionarea societatii. In adunarea generala, hotararile se adopta de regula la majoritatea absoluta de voturi, in afara cazurilor expres prevazute de lege cand se cere o majoritate calificata.

Administrarea societatii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administratori, numiti prin actul constitutiv sau alesi de adunarea generala din randul asociatilor sau ca persoane din afara societatii. Controlul este asigurat fie prin intermediul cenzorilor (numirea acestora fiind obligatorie in cazul in care numarul asociatilor este mai mare de 15, conform art.199 alin.3 din Legea nr. 31/1990, republicata), fie direct de catre asociatii care nu au si calitatea de administrator.

Raspundere

Dupa cum rezulta si din denumire, in societatea cu raspundere limitata, raspunderea asociatilor este limitata. La fel ca si in cazul societatii pe actiuni, acestia raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.

Dizolvare

Societatea cu raspundere limitata se dizolva atat pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, cat si pentru cauze specifice, multe dintre acestea regasindu-se insa si in cazul societatilor de persoane: moartea, incapacitatea, interdictia, retragerea, excluderea unui asociat, daca nu exista in actul constitutiv clauza de continuare a activitatii cu mostenitorii celui decedat sau daca, ramanand un singur asociat, nu se hotaraste transformarea societatii in societate cu raspundere limitata cu unic asociat[7].

Societatea cu unic asociat

Asociatul unic poate fi atat persoana fizica, cat si persoana juridica. O persoana, fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.

Avantajele si dezavantajele S.R.L -ului

Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele avantaje principale:

- asociatii raspund numai in limita aportului adus la capitalul social al societdezavantajeatii;

- controlul activitatii poate fi realizat chiar de catre asociati, cu exceptia cazului cand trebuie desemnat cel putin un cenzor (daca numarul asociatilor este mai mare de 15);

- asociatul se poate retrage din societate in conditiile prevazute in actul constitutiv si in Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata;

- pentru finantarea si dezvoltarea societatii, societatea comerciala cu raspundere limitata poate apela la noi aporturi de capital aduse de o persoana din afara societatii, care este interesata ca astfel sa se asocieze.     In consecinta, capitalul social al societatii se va majora, iar terta persoana va dobandi calitatea de asociat.

Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele dezavantaje[8]:

- cesiunea partilor sociale se face numai in concordanta cu dispozitiile legale potrivit dispozitiilor statutare sau ale actului constitutiv unic. Fata de alte persoane, cesiunea partilor sociale se face numai daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social, in actul constitutiv fiind posibil de stipulat chiar clauze mai drastice pentru cesiune (de exemplu, aprobarea acesteia cu unanimitate de voturi);

- aportul la capitalul social poate sa constea fie numai in numerar, fie in natura si in numerar.

3. Constituirea societatilor comerciale

3.1. Notiuni generale

Orice societate comerciala se constituie parcurgandu-se, in principal, doua etape:

redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege;

inmatricularea societatii in registrul comertului.

3.2. Actul constitutiv al societatii comerciale

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv si in comandita simpla este contractul de societate, iar al societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

Fondatorii

Legea face referire in doua situatii la notiunea de fondator:

sunt fondatori, in temeiul art. 6 din Legea nr.31/1990, republicata, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii;

sunt fondatori persoanele care demareaza constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune pe care urmeaza sa ii dea publicitatii.

Continutul actului constitutiv

Indiferent de forma de societate, actul constitutiv trebuie sa cuprinda unele mentiuni comune, cum ar fi:

identificarea asociatilor;

denumirea societatii si forma acesteia;

- sediul principal si eventualele sedii secundare (sucursalele, puncte de lucru, birouri, agentii, etc.);

- obiectul de activitate, cu precizarea domeniului principal de activitate;

- capitalul social subscris si varsat de asociati;

- organele de conducere, de administrare si de control al societatii;

modul de participare la beneficii si pierderi;

cauzele de dizolvare si modalitatea de lichidare a patrimoniului societatii.

3.3. Formalitati specifice privind actul constitutiv si constituirea societatilor pe actiuni prin subscriptie publica

Societatile pe actiuni se pot constitui fie prin subscriptie instantanee, fie prin subscriptie publica. In cazul subscriptiei instantanee, procedura de constituire este, in principiu, identica cu cea care intervine in cazul constituirii oricarei forme de societate comerciala. In cazul subscriptiei publice, Legea nr.31/1990, republicata, stabileste o etapa prealabila, care, practic, presupune insasi procedura de realizare a subscriptiei.

3.4. Inmatricularea societatilor comerciale

In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea

Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.

3.5. Publicitatea constituirii societatilor comerciale

Conform art.14 din legea 359/2004, dupa efectuarea inmatricularii societatilor comerciale in registrul comertului, un extras al incheierii judecatorului delegat se comunica, din oficiu, Regiei Autonome 'Monitorul Oficial', spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.

Publicitatea este necesara pentru ca orice persoana interesata sa aiba posibilitatea sa atace actul constitutiv al societatii sau existenta societatii, in masura in care aceasta ii lezeaza interesele.

3.6. Filialele si sediile secundare ale societatilor comerciale

Societatea isi poate realiza activitatea si in alt loc decat sediul principal, in aceeasi localitate sau in alte localitati din tara ori chiar din strainatate, cu respectarea legislatiei statutului respectiv.

Sunt considerate a fi sedii secundare ale societatii:

- sucursalele[9];

- agentiile;

- reprezentantele;

- alte unitati fara personalitate juridica, cum ar fi punctele de lucru si birourile.

Sediile secundare

Asa cum le defineste legiuitorul in art.43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele si celelalte sedii secundare sunt "dezmembraminte' fara personalitate juridica ale societatilor comerciale.

Celelalte sedii secundare -agentii, depozite, puncte de lucru- se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul principal al societatii.

Procedura de infiintare a sucursalelor

In cuprinsul art.43 alin.2 din Legea societatilor comerciale, legiuitorul prevede in mod distinct cazul infiintarii unei sucursale intr-o localitate din acelasi judet sau chiar in aceeasi localitate cu societatea fondatoare. In acest caz, sucursala se va inmatricula in acelasi registru, insa in mod distinct, ca inmatriculare independenta.

Filialele

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societati comerciale prevazute de lege, urmandu-se aceeasi procedura (art. 42 din Legea nr. 31/1990, republicata

3.7.. Nulitatea

Prin intermediul Legii nr.31/1990, republicata, s-a introdus o institutie noua - institutia nulitatii societatilor comerciale.

Competenta in domeniul declararii nulitatii revine tribunalului din raza teritoriala a sediului comercial.. Sunt cazurile de nulitate a societatilor comerciale:

inexistenta sau nerespectarea conditiilor de forma;

lipsa formei autentice a actului constitutiv in cazurile exprese prevazute de lege..

4. Functionarea societatilor comerciale

4.1. Reguli generale privind functionarea societatilor comerciale

Oricare societate comerciala fiind persoana juridica, ea presupune existenta celor trei elemente constitutive, respectiv:

un patrimoniu propriu;

organizare de sine statatoare;

un scop bine determinat.

4.2..Acordarea dividendelor

Conform art.67 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, dividendul este acea cota parte din beneficiu ce se va plati fiecaruia dintre asociati, proportional cu cota de participare a asociatilor respectivi la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

4.3.Organizarea societatilor comerciale

Functionarea societatilor comerciale presupune existenta unor organe de conducere, de administrare si de control. Orice societate comerciala, de regula prin actul constitutiv, isi stabileste propriile organe, respectiv:

- organe de conducere - adunarea generala fiind singura in masura sa hotarasca cu privire la problemele fundamentale ale societatii;

- organele de administrare - administratorii;

- organele de control - cenzorii.

4.4.Obiectul de activitate

In cadrul oricarei societati comerciale, prin actul constitutiv trebuie sa se stabileasca obiectul de activitate, realizandu-se distinctia intre obiectul principal si obiectul secundar.

4.5.Sistemul dualist

Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere.

Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.

A. Directoratul

Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor. Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere. Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.

B. Consiliul de supraveghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.

Dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist

Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani. Persoana numita in una dintre astfel de functii trebuie sa incheie o asigurare pentru raspundere profesionala.

Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice.

O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni.

5. Functionarea societatii in comandita pe actiuni

5.1.Actionarii comanditari si actionarii comanditati

In principiu, regulile aplicabile societatii pe actiuni functioneaza si in cazul societatii in comandita pe actiuni, mai putin in ceea ce priveste dispozitiile referitoare la sistemul dualist si cel unitar. Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru datoriile societatii, lor fiindu-le aplicabile interdictiile specifice asociatilor din societatile in nume colectiv.

5.2.Administrarea societatii

Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.

5.3.Controlul societatii

Pornind de la dispozitia de principiu cuprinsa in art.181 din Legea nr.31/1990, republicata, rezulta ca reglementarile referitoare la cenzorii din societatile pe actiuni sunt perfect aplicabile si pentru societatile in comandita pe actiuni. Se interzice administratorilor comanditati sa participe la deliberarile adunarii generale pentru alegerea cenzorilor.

6. Functionarea societatilor cu raspundere limitata

A. Drepturile asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Principalele drepturi ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata sunt:

dreptul de informare cu privire la societate;

dreptul la vot;

dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii;

dreptul de a actiona in justitie;

dreptul de a se retrage din societate;

dreptul la beneficii.

B Obligatiile asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Principalele obligatii ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata sunt:

participarea la pierderi;

obligatia de non-concurenta;

Raspunderea asociatilor in societatea cu raspundere limitata

In principiu, asociatii nu sunt raspunzatori de gestiunea societatii atata vreme cat aceasta este sarcina administratorului. Cu toate acestea, legea stabileste doua situatii in care se retinea direct raspunderea asociatilor, amandoua in legatura cu aportul asociatilor la capitalul social, respectiv:

in momentul constituirii societatii, daca declara fals in legatura cu aportul la capitalul social, adica aporteaza bunuri care nu-i apartin din punct de vedere juridic.

daca valoarea aportului in natura este mai mica decat cea declarata de asociatul care s-a obligat la acel aport.

Adunarile generale

Adunarea asociatilor reprezinta forma de organizare care permite elaborarea si exprimarea in decizii si hotarari a vointei sociale. In ansamblul societatii comerciale, adunarea societatilor reprezinta cel mai important organ de conducere, avand plenitudine de competenta si atributii.

Astfel, cu titlu exemplificativ, adunarea generala are si urmatoarele atributii:

-sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;

-sa desemneze administratorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni, sa ii revoce si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

-sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;

-sa modifice actul constitutiv.

Adunarea asociatilor din societatile cu raspundere limitata reprezinta organul de decizie suprem al societatii, constituit din totalitatea asociatilor.

Adunarea generala se convoaca la sediul societatii cel putin o data sau ori de cate ori este nevoie.

Convocarea se face de catre administratorul societatii. Potrivit legii, adunarii generale ii revin urmatoarele obligatii:

- sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

- sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea descarcare pentru activitatea lor;

- sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;

- sa modifice actul constitutiv.

Exista posibilitatea ca votarea sa se faca si prin corespondenta

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv pentru cei care au participat la vot sau pentru cei care au votat impotriva.

Administratorul raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii sau chiar tertelor persoane, indiferent daca este asociat sau neasociat.

Retragerea si excluderea asociatului din societate

a) Retragerea

Retragerea asociatilor este posibila in urmatoarele conditii:

a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;

b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;

c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

b) Excluderea

Potrivit art.222 din Legea nr.31/1990, republicata, poate fi exclus din societate cu raspundere limitata asociatul care se afla in una din urmatoarele situatii:

a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor legale;

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi inscrisa si se va publica la cererea si pe cheltuiala societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

7. Modificarea societatilor comerciale

7.1. Modificarea actului constitutiv

Aspecte generale

In functie de importanta elementelor supuse modificarii, in anumite situatii este necesara interventia judecatorului delegat de la registrul comertului, iar in alte situatii este suficienta o rezolutie a directorului oficiului registrului comertului. Modificarea se poate realiza in baza unei incheieri a judecatorului delegat, care dispune efectuarea mentiunilor in registrul comertului iar daca se modifica sediul societatii comerciale intr-o localitate, solutie explicabila deoarece competenta teritoriala cu privire la inregistrare pentru societatea respectiva, de cele mai multe ori, apartine unui alt oficiu teritorial al registrului comertului.

7.2. Modificarea capitalului social

Reducerea capitalului social

Potrivit art.207 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, reducerea capitalului social se poate face prin:

micsorarea numarului de parti sociale sau de actiuni;

reducerea valorii nominale a partii sociale sau a actiunii;

dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Pentru a opera o reducere a capitalului social este necesara publicarea, alaturi de actul aditional si, dupa caz, de noua forma a actului constitutiv si publicarea prealabila a hotararii adunarii generale.

Procedura de publicitate este necesara pentru ca orice creditor interesat sa poata face opozitie. Legea impune obligativitatea publicarii hotararii adunarii generale cu cel putin doua luni inainte de reducerea efectiva a capitalului social. In hotararea adunarii generale trebuie sa fie cuprinse motivele care au determinat asociatii sa hotarasca reducerea capitalului social. Opozitia unui creditor poate fi introdusa in termen de minim doua luni de la momentul publicarii.

Majorarea capitalului social

In ce priveste majorarea capitalului social in cazul societatilor pe actiuni, aceasta se poate realiza prin emisiunea unor noi actiuni sau prin majorarea valorilor nominale a actiunilor existente, daca la societate sunt aduse noi aporturi in natura si in numerar. Pot fi emise actiuni noi si prin alte modalitati:

- incorporarea in capitalul social a rezervelor societatii, mai putin rezervele legale;

- incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune;

- compensarea unor creante pe care anumiti debitori le au asupra societatii, prin acordarea catre acestia a unor actiuni din capitalul social in situatia in care creantele sunt lichide si exigibile.

In ce priveste societatile comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, exista obligatia ca hotararea adunarii generale actionarilor care procedeaza la majorarea capitalului social sa cuprinda si determinarea datei raportat la care se determina actionarii fata de care hotararea produce efecte. In consecinta actionarii care sunt inregistrati in aceasta calitate la data specificata in hotarare pot exercita dreptul de preferinta. Similar, actionarii care pot exercita dreptul de preferinta, il pot exercita proportional cu actiunile pe care le detineau la data specificata in hotarare. Astfel ca, in ipoteza in care actionarul va dobandi actiuni ulterior acestei date, actiunile dobandite ulterior nu vor intra in calculul pentru stabilirea proportiei in care va putea subscrie actiunile nou emise. Invers, daca actionarul va instraina o parte din actiunile sale dupa data stabilita prin hotararea de majorare de capital, acel actionar va beneficia de dreptul de a subscrie actiunile nou emise proportional cu actiunile pe care le avea la data stabilita de adunarea generala ca fiind data raportat la care se stabileste cine va putea exercita dreptul.

In cazul celorlalte societati, nu este prevazuta o astfel de obligatie, dar este recomandabil a se urma modelul societatilor ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata. In lipsa oricaror dispozitii actionarii,  inscrisi in registrul actionarilor la data de referinta trebuie considerati a fi actionarii care beneficiaza de dreptul de preferinta.

Dreptul de preferinta se exercita intr-un termen stabilit de adunarea generala, termen care nu trebuie sa fie mai mic decat un termen de 30 de zile de la data la care hotararea de majorare a capitalului social a fost publicata in Monitorul Oficial. Daca adunarea generala a actionarilor nu prevede nici un termen in care sa fie exercitat dreptul de preferinta sau termenul prevazut este mai mic decat termenul minim aratat mai sus sanctiunea este aceea a anularii hotararii adunarii generale prin care s-a aprobat majorarea de capital.

Fuziunea si divizarea societatilor comerciale

Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte in adunarea generala a asociatilor.
Administratorii societatilor care participa la fuziune sau divizare intocmesc un proiect de fuziune sau divizare care va cuprinde:
-forma, denumirea si sediul social al ttuturor societatilor participante
-fundamentele si conditiile fuziunii sau ale divizarii
-stabilirea si evaluarea activului si pasivului care se transmit societatilor beneficiare
-modalitatile de predare a partilor sociale si data la care acestea dau dreptul la dividente
-raportul de schimb al partilor sociale si , dupa caz, cuantumul sultei care se plateste
-cuantumul primei de fuziune sau de divizare
-data bilantului contabil de fuziune sau a bilantului contabil de divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante
-orice alte date care prezinta interes pentru fuziune si divizare.
Acest proiect se depune la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi vizat de catre judecatorul delegat. Proiectul vizat se publica pe cheltuiala partilor in Monitorul Oficial al Romaniei, integral sau partial, potrivit dispozitiilor judecatorului delegat.
Creditorii societatilor care fuzioneaza ori se divid, precum si o alta persoana prejudiciata pot face opozitie daca au creante anterioare publicarii proiectului de fuziune sau de divizare. Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de solutionare a cererii.
Operatiunea de fuziune sau divizare nu este suspendata in cazul in care societatea face dovada platii datoriilor sau prezinta garantii acceptate de creditori, ori se intelege cu acestia in legatura cu plata datoriilor.

8. Dizolvarea societatilor comerciale

Dizolvarea societatilor comerciale reprezinta o etapa in procesul de incetare a personalitatii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operatiuni care au ca urmare lichidarea patrimoniului societatii in cauza.

Dizolvarea se poate traduce:

in baza unei hotarari a asociatilor ;

prin hotararea instantei judecatoresti;

in virtutea legii (de drept).

Legea societatilor comerciale prevede cauze comune, generale, de dizolvare a societatilor comerciale si cauze specifice fiecarei forme.

8.1. Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale

Potrivit art. 227 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale urmatoarele:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

8.2. Cauze sociale de dizolvare a societatilor comerciale in functie de fiecare forma de societate reglementata de lege

A)Dizolvarea societatilor de capital

a)Dizolvarea societatilor pe actiuni

Conform art.227 din Legea nr.31/1990, republicata, societatea pe actiuni se dizolva:

in cazul si in conditiile prevazute de art.153 din Legea 31/1990 republicata, respectiv daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social (sau a unei pierderi mai mari sau mai mici, daca prin actul constitutiv se prevede astfel) si convoaca adunarea generala extraordinara.

b) Dizolvarea societatii in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social sau, dupa caz, al micsorarii lui sub minimul legal, daca in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social, acesta nu este reintregit ori redus la suma ramasa sau la minimul legal, iar adunarea generala nu decide transformarea societatii intr-o alta forma la care capitalul social corespunde.

B) Dizolvarea societatii de persoane

a) Dizolvarea societatii in nume colectiv

Conform art.229 din Legea nr.31/1990, republicata, societatile in nume colectiv se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii.

b) Dizolvarea societatii in comandita simpla

Societatile in comandita simpla se dizolva prin falimentul asociatului comanditat sau comanditar ori prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul acestuia

c)Dizolvarea societatii cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social sau, dupa caz, al micsorarii sub minimul legal de 200 lei ori prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati cand datorita unor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

8.3. Efectele dizolvarii

Din punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art.233 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, ca dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii patrimoniului societatii.

Art.232 din Legea nr.31/1990, republicata prevede necesitatea inscrierii dizolvarii societatilor comerciale in registrul comertului si publicarea ei in Monitorul Oficial (cu exceptia cazului in care dizolvarea intervine ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societatii).

Inscrierea si publicarea se vor face conform art.204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie. Conform art.232 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, in cazul in care dizolvarea societatii se produce in urma falimentului, aceasta se va pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.

8.4. Aspecte procedurale privind dizolvarea societatilor comerciale

In cazul procedurii dizolvarii voluntare ii sunt necesare urmatoarele acte si operatiuni:

- hotararea adunarii generale a asociatilor in care se arata si modul de lichidare a patrimoniului;

- intocmirea actului aditional, in forma autentica;

- depunerea la oficiul registrului comertului a actului aditional, pentru a fi inscris in registru si publicarea lui in Monitorul Oficial, insotit de extrasul de pe ultimul bilant contabil vizat de Administratia financiara;

- inscrierea mentiunii de dizolvare in registrul comertului, dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicarii actului aditional in Monitorul Oficial.

Societatea comerciala isi inceteaza existenta, deci personalitatea juridica, din momentul radierii ei din registrul comertului. Aceeasi procedura trebuie urmata si in cazul dizolvarii de drept a unei societati. Daca societatea se dizolva pe baza unei hotarari judecatoresti in care sunt desemnati si lichidatorii, aceasta se va publica in Monitorul Oficial si se va depune la oficiul registrului comertului, insotita de celelalte acte mentionate in paragrafele precedente.

9. Lichidarea societatilor comerciale

9.1. Aspecte comune lichidarii pentru toate formele de societati comerciale

In legea societatilor comerciale, art.252-270, sunt prevazute atat dispozitiile generale privind lichidarea societatilor comerciale, cat si unele dispozitii speciale aplicabile fiecarei forme de societati. In aceasta lucrare am considerat ca este util a va prezenta aspectele teoretice si practice privind dispozitiile generale, comune tuturor formelor de societati comerciale.

Asa cum am aratat anterior, dizolvarea nu are ca efect imediat incetarea existentei societatii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la incheierea operatiunilor de lichidare poate inceta definitiv existenta societatii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare.

Lichidatorii raspund la fel ca si administratorii, iar impotriva deciziilor lor creditorii pot face opozitie.

9.2. Operatiuni specifice procedurii de lichidare

Procedura lichidarii este instituita in favoarea asociatilor si i se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Pe intreaga durata a lichidarii, personalitatea juridica a societatii comerciale in cauza subzista intacta.

Societatea foloseste in continuare firma inregistrata, singura restrictie impusa de lege constand in obligatia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare.

Inlocuirea organelor de administrare

Ca efect al dizolvarii societatii, administratorii trebuie sa fie inlocuiti prin lichidatori. Numirea acestora poate fi voluntara sau juridica. Potrivit art.262 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru desemnarea voluntara se cere unanimitatea de voturi a asociatilor. In cazul in care nu se poate obtine cvorumul legal, numirea lichidatorilor se face de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricarui administrator sau asociat.

Radierea societatii comerciale din registrul comertului

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatilor din registrul comertului, radiere care se poate face si din oficiu.

La data indeplinirii formalitatilor de radiere, personalitatea juridica a societatii inceteaza atat in raporturile dintre asociati, cat si fata de tertele persoane.