STUDIU DE FEZABILITATE

STUDIU DE FEZABILITATE

1 Scopul si obiectivele studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate aferent unui proiect de investitii reprezinta o documentatie care cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei prin care se asigura utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale in domeniul respectiv. Realizarea unui studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe economico-financiare, de marketing, comerciale, tehnice, de management a unui obiectiv de investitii, in vederea obtinerii unor informatii cu privire la viitoarele avantaje dar si riscuri pe care le presupune implementarea proiectului de investitii.

Obiectivele principale ale studiului de fezabilitate sunt:

identificarea valoarii reale a proiectului ;

necesitatea implementarii proiectului ;

evaluarea riscului ;

identificarea rezultatelor asteaptate pe termen lung;

identificarea consumatorilor si furnizorilor;

analiza concurentei.

Prin acest studiu de fezabilitate vom analiza proiectul de investitii pe care societatea comerciala Smirodava SA doreste sa-l implementeze in vederea cresterii performantelor economice si intarirea pozitiei pe piata. Sursele de documentare utilizate in realizarea studiului sunt atat interne (documentele economico-financiare din cadrul intreprinderii pentru efectuarea diagnosticul intern) cat si surse din mediul in care firma isi desfasoara activitatea (informatii despre concurenti, previziuni ale evolutiei cererilor de consum, date juridice, bancare etc).

2 Proiectul de investitii: modernizarea bazei materiale

2.1 Scopul si obiectivele proiectului de investitii

Societatea SC Smirodava SA, prin proiectul de extindere si modernizare a bazei materiale, si-a propus achizitionarea a 11 masini de tricotat marca Stoll, asistate de calculator (o statie M 1).

Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului de investitii sunt :

diversificarea productiei, cu utilajele achizitionate realizandu-se produse fasonate cu consum redus de materie prima prin eliminarea aproape completa a resturilor (luand forma detaliilor produsului, panourile nu mai sunt supuse operatiei de croit manual, pentru obtinerea produsului finit fiind necesara doar operatia de incheiere)

inlocuirea utilajelor uzate fizic si moral cu utilaje de ultima generatie atat in sectorul tricotaje, cat si in sectorul confectii; pe utilajele existente nu se pot lucra articole cu complexitatea ceruta de partenerii externi;

majorarea capacitatii de productie si cresterea cifrei de afaceri ;

scaderea costurilor de productie prin reducerea timpului de realizare a unui produs intrucat masinile au mai multe sisteme de lucru (2-4 sisteme) realizand la o deplasare mai multe randuri.

Alte avantaje ale implementarii proiectului de investitii :

preluarea de personal calificat fara costuri de calificare de la SC Caremil SRL;

utilizarea mai eficienta a spatiilor de productie si depozitare; in prezent se utilzeaza circa 30 – 40 % din suprafata construita existenta; prin achizitionarea acestor utilaje si implementarea preoiectului se va atinge un grad de utilizare a suprafetei construite de 60%;

reducerea cheltuielilor de regie pe total unitate;

dezvoltarea relatiilor de afaceri cu clientii externi cu care colabora SC Caremil SRL.

2.2 Planificarea activitatilor proiectului de investitii

Proiectul se va desfasura pe durata a 2 luni, perioada in care se vor realiza urmatoarele activitati :

stabilirea variantei optime de realizare a investitiei: prin cumparare directa de la un furnizor de utilaje sau prin contract cu o societate de leasing;

realizarea studiului de fezabilitate de catre personalul din cadrul firmei;

contractarea creditului pe termen mediu de la Raiffeisen Bank, in cazul alegerii variantei de cumparare a utilajelor;

incheierea contractului de achizitie/ leasing ;

transport utilaje;

montare utilaje in spatiul de productie;

punere in functiune.

Societatea doreste sa achizitioneze utilajele si sa asigure toate conditiile necesare punerii in functiune a acestora in perioada aprilie-iunie 2007, astfel incat sa poata incepe productia de tricotaje pentru colectia de toamna-iarna cel mai tarziu la sfarsitul lui iunie.

2.3 Costul investitiei

Pentru realizarea proiectului de modernizare si extindere a bazei materiale societatea are la dispozitie 2 variante de investitii, si anume :

Cumpararea utilajelor de la Stoll Financing Italia;valoarea totala a proiectului este de 645.000 euro, din care firma va achita din surse proprii suma de 129.000 euro reprezentand 20 % din costul proiectului, iar diferenta de 516.000 euro va fi achitata din credit bancar pe termen mediu solicitat la Raiffeisen Bank;

Contract de leasing incheiat cu Unicredit Leasing IFN SA. pe o durata de 4 ani. Valoarea utilajelor este de 600.000 euro, iar valoarea avansului de 15% din pretul utilajelor (95.000 euro). La sfarsitul celor 4 ani societatea poate decide sa achizitioneze utilajele achitand valoarea reziduala impusa prin contract, care este in valoare de 20% din pretul utilajelor (120.000 euro).

Utilajele care vor fi achizitionate sunt mai performante, mai fiabile si au posibilitati tehnice superioare.Vor fi amplasate in incinta actualului spatiu de productie situat in Roman, B-dul Republicii, spatiu aflat in proprietatea firmei. Costurile de transport vor fi minime si vor fi suportate de unitate din surse proprii. Nu este necesara obtinerea de autorizatii, avize sau acorduri. Asigurarea cu utilitati nu necesita alte investitii, fiind suficiente cele existente. Valoarea totala a invetitiei cuprinde si capitalul initial de lucru, adica acele cheltuieli necesare inceperii activitatii de productie, cheltuieli ce vor fi suportate de firma.

2.4 Planul de finantare

Finantarea proiectului se va face diferit in funtie de varianta optima de investitii aleasa de societate. Asfel in cazul cumpararii utilajelor firma va apela la un Credit Invest pe termen mediu de la Raiffeisen Bank, in valoare de 516 000 euro. Conditiile de creditare luate in calcul sunt urmatarele:

perioada de rambursare de 60 luni;

perioada de gratie de 6 luni ;

dobanda 7.8%;

rambursarea se realizeaza in rate egale, care pot fi lunare sau trimestriale;

perioada de tragere este de maxim 6 luni.

Societatea SC Smirodava SA nu este implicata in procese sau actiuni judecatoresti, nu are interdictie asupra bunurilor din patrimoniu, nu are actiuni de executare sau opriri pe conturi La data solicitarii creditului societatea beneficiaza de urmatoarele credite :

o linie de credit de 150.000 euro si 60.000 RON contractate la BRD Roman;

o facilitate de credit pe descoperit de cont (OVERDRAFT) in suma de 200.000 euro contractat la Raiffeisen Bank Sucursala Neamt ;

contracte de leasing - NU este cazul;

credite pe termen lung sau mediu –NU nu este cazul.

Rambursarea trimestriala a creditului si plata dobanzilor afarente este ilustata in Anexa nr 26. Sintetizat pe ani, acest grafic de acordare si rambursare se prezinta astfel:

Tabel nr 1 – Grafic de rambursare a creditului pe termen mediu

Pentru realizarea proiectului de investitii prin incheierea unui contract de leasing societatea dispune de fondurile necesare platii avansului si in consecinta nu se va apela la contractarea unui credit. Investitia initiala este in valoare de 95.000 euro.Conditiile impuse prin contractul de leasing sunt urmatoarele:

valoarea avansului: 15% din valoarea utilajelor;

valoare reziduala: 20% din valoarea utilajelor;

cheltuieli prestari sevicii: 90 euro

taxa de management: 2% din valoare contract;

rata dobanzii : 8.3% pe an;

rata asigurare - Nu este cazul.

Platile ratelor lunare vor fi suportate din veniturile incasate de societate din activitatea realizata si centralizate pe ani au urmatoarele valori:

Tabel nr 2-Grafic de plata a ratelor si dobanzilor de leasing

In vederea alegerii variantei optime de investitii societatea trebuie sa realizeze diverse analize economice si financiare care iau in calcul toate aceste aspecte legate de modalitatea de finantare a proiectului. Nivelul dobanzii, perioada de rambursare, valoarea avansului sau valoarea reziduala au un impact major asupra posibilitatilor firmei de realizare a investitiei.

3 Analiza comerciala

3.1 Produse /servicii noi oferite

In activitatea oricarei intreprinderi obiectivul de diversificare a productiei este foarte important intrucat constituie o sursa de avantaj competitiv si o premisa pentru adaptarea permanenta la modificarile cererii pe piata.

Astfel prin implementarea proiectului de retehnologizare si punerea in functiune a noilor utilaje se creaza premisele asimilarii in productie a unor noi produse, care prezinta urmatoarele caracteristici:

tricoturi cu desene de structura : ajur, linx, torsade ( care nu se puteau fabrica pe vechile utilaje mecanice);

tricoturi cu desene de culoare : jacqard, intarsia, vanisate ( care nu se puteau fabrica pe vechile utilaje mecanice);

tricoturi cu structuri mult mai uniforme, aspect importand din punct de vedere estetic;

tricoturi 100% lana , 100% bumbac, sau in amestecuri 30-70% (pe vechile utilaje se utilizau in special penea si acrylic) ;

tricoturi fasonate apreciate din punct de vedere estetic si al reducerii costurilor de productie;

tricoturi cu o latime de doua ori mai mare decat cele fabricate pe vechile utilaje;

produse combinate din tricot si tesatura realizate in colaborare cu Caremil SRL, produse care vor fi comercializate sub marca SENSE.

Aceste noi produse vor constitui “motorul” de relansare al activitatii firmei prin satisfacerea superioara a cerintelor pietei, atat din puct de vedere estetic cat si calitativ.

3.2 Piata si comercializarea

Piata produselor textile se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, datorat in special tendintelor modei care difera de la un an la altul, de la un sezon la altul si care influienteaza preferintele consumatorilor si respectiv cererea /oferta de pe piata. In mare parte noile produse realizate de firma cu ajutorul utilajelor modernizate au un design modern si respecta intrutotul tendintele modei, adresandu-se in special unui public feminin tanar si copiilor. Din punct de vedere al veniturilor Smirodava SA vizeaza clasa sociala medie care respecta tendintele modei dar in limitele unui anumit buget, preturile produselor fiind moderate.

SC Smirodava SA actioneaza pe mai multe segmente de piata, produsele realizate cuprinzand o gama variata de imbracaminte pentru adulti si copii intr-o structura sortimentala diversificata: pulovere, jachete, camasi, compleuri, rochii, din fire diverse de bumbac, lana, viscoza, PNA si amestec (lana + acril sau lana + bumbac).

In ceea ce priveste strategia de piata, societatea urmareste cresterea semnificativa a pietei interne (de la 5% cat este in prezent la aroximativ 20% in primul an dupa investitie si mai mult in anii urmatori) intrucat firma a incheiat un contract de colaborare cu Caremil SRL, care detine o retea de 10 si in viitorul apropiat de 20 puncte de desfacere, cunoscute sub marca « SENSE«, in toata tara.  Referitor la export si la clientii externi, strategia de piata a firmei are la baza cucerirea de noi segmente de piata din tarile mari importatoare de produse textile cat si asigurarea stabilitatii in zonele unde si-a consolidat pozitia. In Anexa nr 29 este expusa situatia vanzarilor in prezent si estimarile pentru anul urmator 2008. Un alt aspect important al strategiei de piata il reprezinta diminuarea ponderii veniturilor obtinute pe seama produselor fabricate in regim lohn de la aproxiamtix 30% la 14%. Firma utilizeaza capacitatile de productie astfel eliberate pentru realizarea de produse destinate comertului intern, care este mult mai profitabil.

Intre concurentii directi cu care SC Smirodava SA imparte piata se numara : SC Alka Bucuresti, SC Augsburg SRL Piatra Neamt ,SC Jatex Botosani, SC Hera Buzau, SC Trimond Bucuresti, , SC Universal Bucuresti. SC Bucovina Radauti

3.3 Strategia de marketing

In prezent, marketingul reprezinta motorul oricarui business; strategiile  de  marketing  fiind  mai  importante chiar decat  produsul  in  sine  si  asta intrucat sunt foarte putine produsele care se pot vinde singure.

Astfel vizavi de noile produse pe care firma le va putea realiza ca urmare a investitiei facute in retehnologizare, societatea va promova un mix de marketing de tip agresiv prin:

a)     Politica de produs care urmareste: diversificarea gamei de produse in raport cu cerintele clientilor; realizarea de produse atat din fire groase cat si subtiri, pentru a asigura o desfacere continua a produselor pe parcursul intregului an, cresterea gradului de innoire a dotarii tehnice si modernizarea continua a procesului de productie;

b)     Politica de pret care asigura realizarea nivelului de profitabilitate optim. Pretul este negociat, stabilit prin contracte/comenzi si variaza intr-un interval anterior stabilit, dupa cum urmeaza:

Tabel nr 3 – Preturi practicate de SC Smirodava SA pe clase de produse

Acestea sunt preturile pentru piata interna, in timp ce pentru export, datorita cantitatilor mult mai mari vandute (intre 3000-12000 bucati pe comanda, fata de 300-500 bucati pe comanda pentru intern) preturile sunt mai mici cu circa 5%. Pentru atragerea si fidelizarea clientilor, societatea acorda reduceri de pret si facilitati de plata.

c)     Politica de promovare, care vizeaza intensificarea activitatii promotionale prin mijloace adecvate: mass-media, contacte directe cu oameni de afaceri, participare la bursa de marfuri, inscrierea pe piata electronica de comert cu textle, participarea la targuri si simpozioane, realizarea de brosuri cu produsele firmei etc;

d)     Politica de distributie care are in vedere alegerea unor canale scurte de distributie, dezvoltarea in special a exportului direct, renuntarea treptata la comisionari, reducerea costurilor si cresterea eficientei. Concret , se doreste:

canalizarea eforturilor pentru sporirea ponderii livrarilor directe de tricotaje catre reteaua marilor magazine universale (Klingel, Quelle) si cucerirea altor segmente asemanatoare de piata (Karshoff, Otto, Marks – Spencer Woolworth, Etamps Marea Britanie, Printemps Franta), cresterea vanzarilor pe plan intern, prin distribuirea produselor in cadrul retelei de magazine detinute de SC Caremil SRL, ceea ce permite obtinerea de preturi mai bune, dar si cunoasterea rapida a cerintelor consumatorului;

patrunderea si mentinerea ca partener direct in reteaua de distributie a unora din principalele magazine universale, conditionata de:

respectarea stricta a termenelor de livrare si a specificatiilor de calitate a produselor;

adaptarea rapida la tendintele modei, intrucat unele magazine solicita livrarea comenzilor intr-un termen de maxim 6 saptamani;

vizitarea de mari magazine care realizeaza importuri directe, pentru contractari, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea viitorului sezon de comercializare, respectiv toamna – iarna si primavara – vara;

cresterea flexibilitatii firmei fata de cererile noi, prin pastrarea in stoc a unor produse standard simple nefinisate, care in functie de cererea aparuta pe piata sau la comanda unui client pot fi finisate prin aplicarea de broderii, embleme, putand fi livrate prompt partenerului.

Prin aplicarea acestei strategii de marketing societatea urmareste obtinerea unui avantaj competitiv de diferetiere in fata concurentei, prin promovarea noilor produse superioare calitativ dar si cu un design modern .

4 Analiza operationala

1 Amplasarea si asigurarea cu utilitati

Noile utilaje vor fi amplasate in incinta actualului spatiu de productie aflat in proprietatea firmei, si anume in hala corp-fabricatie care are o suprafata de desfasurare de 9 536 mp. In acest perimetru vor fi localiazate toate masinile de tricotat electronice pe care societatea le detine( Shima Seiki – 14 buc, Universal MC740 -6 buc, Stoll -2 +11 buc); utilajele nou achizitionate luand locul celor mecanice care vor fi mutate intr-o alta hala de la etajul 1.

Nu sunt necesare alte dotari ale spatiului de amplasare si nici investitii suplimentare cu privire la asigurarea cu utilitati.

2 Date tehnice si regimul de lucru

O masina de tricotat automata Stoll are aproximativ 2m lungime, 75cm latime si 2.2m inaltime. Societate detine utilaje Stoll de finete 5, finete 7 si finete 10.

Norma de productie este cuprinsa intre 15 buc/8h (pentru tricoturi simple neconturate) si 8 buc /8h (pentru tricoturi complexe: fasonate, intarsia,etc), iar regimul de lucru este de 3 schimburi a 8 ore,7 zile pe saptamana. Datorita intreruperilor accidentale sau programate (in special pentru schimbarea firelor si a acelor uzate) utilajele sunt folosite la o capacitate de 80-85%. Panourile tricotate pot avea o latime de maxim 180-190cm. Masinile au 3-4 sisteme de lucru si o viteza maxima de tricotare de 1,2 m/s.

Durata de functionarea a utilajelor este de 10 ani, dupa aceasta perioada fiind necesara realizarea de noi investitii pentru modernizarea bazei materiale, intrucat utilajele se uzeaza in primul rand din punct de vedere moral. In conditiile progresului tehnologic caracteristic societatii din zilele noastre duratele de functionare a echipamentelor si ciclurile de viata ale produselor s-au redus considerabil.

3 Personal suplimentar antrenat de implementarea proiectului

Implementarea priectului prin punerea in functiune a celor 11 masini de tricotat automate va duce la cresterea capacitatii de productie, la dezvolatrea activitatii desfasurate si implicit va determina necesitatea unor noi angajari de personal calificat. O data cu achizitionarea utilajelor se va realiza insa si transferul personalului ce lucra pe utilaje similare de la SC CAREMIL SRL la SC SMIRODAVA SA eliminandu-se astfel costurile suplimentare de calificare.

Numarul de personal estimat a fi incadrat pe aceste utilaje este de 86 angajati dintre care 82 muncitori si 4 TESA. Structura personalului dupa implementare proiectului este prezentata in Anexa nr 27. Astfel, prin realizarea acestui proiect de investitii societatea va contribui la reducerea ratei de somaj in zona.

4 Materii prime, materiale, marfuri

Aprovizionarea cu materii prime si materiale consumabile dupa implementarea proiectului sa va realiza la fel ca in perioada anterioara pe baza de comenzi directe, in functie de necesarul de productie. Principalele categorii de materii prime utilizate pentru realizarea noilor porduse sunt reprezentate de lana, bumbac, vascoza , elastan, PA, acryl.

Furnizorii de baza sunt firmele de specialitate cu care firma a colaborat de-a lungul anilor. In Anexa nr 30 sunt prezentati cei mai importanti furnizori pentru desfasurarea activitatii unitatii, suma medie lunara achizitionata, termenul de plata si frecventa achizitiilor.

5 Analiza economico-financiara

Pentru cele 2 variante de proiecte de investitii vom face o estimare a veniturilor generate, a fluxului de numerar si a costurilor de intretinere si operare aferente investitiei, pe perioada de functionare a utilajelor (10 ani). Pe baza acestor estimari se vor calcula in continuare o serie de indicatori (rata interna de rentabilitate, venit net actualizat, termenul de recuperare a investitiei) pentru a releva rentabilitatea proiectului si pentru alegerea variantei optime de investitii .

Ca urmare a implemnetarii proiectului si a posibilitatilor de satisfacere mai ridicate a cerintelor pietei de consum, firma anticipeaza o crestere sustinuta a veniturilor din exploatare pe intreaga perioada previzionata (pornind de la o crestere cu 50% in primul an). Se va depasi astfel impasul din prezent determinat de scaderea continua din ultimii ani a cifrei de afaceri si se creeaza premisele unei dezvoltarii durabile a activitatii firmei. Datele referitoare la costul unui proiect sunt date de suma costurilor cu investitia (valoarea echipamentelor, cheltuieli de transport, cheltuieli anterioare productiei) si cheltuielile din exploatare (materii prime, personal, energie si utilitati, marfuri, de desfacere, etc.).

Analiza financiara este destinata evaluarii eficientei economice a proiectelor in conditiile solicitarii de credite, finantarii de la banci pentru extinderea si dezvoltarea afacerilor. Scopul este de a evidentia rentabilitatea la nivelul agentilor economici, cu luarea in considerare a surselor si destinatiilor efectelor si eforturilor implicate in proiect. In cadrul analizei financiare se iau valorile cu TVA si se exclud amortizarea si deprecierea deoarece nu reprezinta plati efective de numerar. Creditul incasat de la banaca se considera a fi venit pentru companie, iar cheltuielile financiare insumeaza plata ratelor si dobanzilor aferente returnarii creditului respectiv. Actualizarea veniturilor si cheltuielilor estimate a fi realizate de companie se realizeaza la o rata de actualizare de 8 %.

Trecerea de la analiza financiara la cea economica se face prin luarea in considerare a externalitatilor care conduc la costuri si beneficii sociale, transformarea preturilor pietei in preturi contabile prin definirea unor factori de conversie adecvati pentru fiecare articol al fluxurilor de intrare sau iesire si prin corectii ale taxelor, subventiilor si altor transferuri. Scopul analizei economice este de a evidentia rentabilitatea proiectului la nivelul economiei nationale fara a tine cont de natura resurselor angajate si de beneficiarii efectelor obtinute.

Contributia proiectului la bunastarea economica a regiunii sau a tarii, este cuantificata prin determinarea externalitatilor pozitive si negative pe are le implica implementarea proiectului. In cadrul beneficiilor externe cele mai importante sunt reprezentate de cresterea exporturilor (datorita satisfacerii superioare a cerintelor pietei prin diversificarea sortimentala si cresterea calitatii) si scaderea somajului in special in randul femeilor (angajarea a 82 de muncitori si 4 angajati TESA), dar trebuie mentionate si pastrarea unor locuri de munca care altfel ar fi fost desfiintate, imbunatatirea conditiilor si a sigurantei locurilor de munca (scaderae numarului de accidente datorate neglijentei), cresterea gradului de utilizare a suprafetei de productie (de la 40% la 60%). Externalitatile negative se regasesc in cresterea nivelului de poluare fonica ca urmare a suplimentarii numarului de utilaje si in cresterea gradului de poluare a mediului din zona, crestere asociata cu dezvoltarea activitatilor desfasurate de agentul economic .

Cele doua analize sunt fundamentate pe o serie de indicatori care ne vor ajuta sa alegem varianta de realizaare a proiectului de investitii cea mai profitabila pentru companie. Intre acestia cei mai importanti au urmatoarele semnificatii:

VNA este un indicator fundamental pemtru evaluarea unui proiect de investitii. Formula de calcul este: VNA=Venit total actualizat- Cheltuieli totale actualizate=CF actualizat. Accptabilita-tea unui proiect este determinata de o valoare pozitiva a VNA;

Raportul venit total actualizet/cheltuieli totale actualizate asigura comparabilitatea dintre veniturile totale si costurile totale inregistrate de proiect. Un proiect este considerat rentabil numai daca valoarea raportului este mai mare decat 1, adica cheltuielile efectuate pot fi acoperite din veniturile inregistrate. O valoare a raportului egala cu 1 corespunde unei situatii critice si decizia de acceptare a proiectului trebuie sa fie fundamentata pe alte criterii economice sau sociale;

Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient. Formula de calcul a ratei interne de rentabilitate este: RIR= amin+(amin+amax)*[VNA(+)/(VNA(+)+ |VNA(-) |)]. Criteriul de alegere a proiectului il repre-zinta valoarea acestuia, care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata imprumuturilor. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila;

Termenul de recuperare a investitiei exprima perioada de timp in care investitia actualizata se recupereaza din profitul actualizat. Valoarea sa trebuie sa fie mai mica decat durata de functionare a utilajelor.

Valorile indicatorilor calculate pentru cele doua variante de realizare a investittei sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr 5- Indicatori specifici analizei economico-financiare

La o prima analiza se poate observa ca ambele variante de proiect sunt rentabile pentru unitate intrucat indicatorii calculati au valori peste limitele de acceptabilitate a unui proiect. Rata interna de rentabilitate de 19-20 % net superioara nivelului dobanzilor de pe piata imprumuturilor si valoarea pozitiva a venitului net actualizat indica o eficienta ridicata a alternativelor de investitii prezentate. Valoarea raportului venituri totale actualizate / Cheltuieli totale actualizate in jurul valorii de 1 ridica unele semne de intrebare, in sensul ca veniturile generate de societate in urma implementarii proiectului acopera cheltuielile, dar nu permit obtinerea unei marje a profitului foarte mari. In aceste conditii proiectul poate fi acceptat sau nu, pe baza altor indicatori. Totusi, luand in considerare numarul mare de falimente in randul agentilor economici ce activau in domeniul textilelor si perioada de recesiune prin care trece industria usoara pe plan mondial, nu doar national, putem accepta o rata a profitului de 1-2% ca fiind satisfacatoare pentru moment. Termenul de recuperare a investitiei difera semnificativ pentru cele 2 variante de proiecte de investitii, avand valoarea de 8,7 respectiv 4,9 ani, intrucat valoarea initiala a investitiei este mult mai mare in primul caz deca in cel de-al doilea si se recupereaza pe o perioada de timp mai indelungata. Durata de functionare a utilajelor este de 10 ani si acopera timpul necesar recuperarii investitiei.

Analizand comparativ indicatorii pentru cele doua variante de investitii, in scopul determinarii modalitatii optime de retehnologizare a unitatii, se observa ca mai rentabila pentru societate este prima varianta intrucat toti indicatorii de eficienta calculati in cadrul analizei financiare au valori mai mari. Un alt motiv al respingerii variantei numarul 2 de investitii este si faptul ca in anul al patrulea de desfasurare a activitatii, an in care unitatea ar trebui sa achite valoarea reziduala a utilajelor catre societatea de leasing pentru ca acestea sa devina proprietate a SC Smirodava SA, se inregistreaza o valoare negativa a fluxului de numerar, fapt ce arata imposibilitatea acoperirii costurilor de productie si plata a valorii reziduale din veniturile inregistrate de firma.

Din punct de vedere al societatii este mai rentabila varianta a doua de investitii intrucat beneficiile si costurile externe sunt identice pentru ambele proiecte, la fel si veniturile si cheltuielile din exploatare, in timp ce investitia initiala este mult mai mica (95 000 EUR fata de 645 000 EUR) se recupereaza intr-o periada de timp mult mai scurta, iar cheltuielile de restituire a creditului si a ratei de leasing nu sunt luate in considerare. Se poate observa o crestere a eficientei economice in cazul analizei economice fata de analiza financiara. Este firesc deoarece intreprinzatorul, agentul economic, face o serie de cheltuieli suplimentare care-i afecteaza nivelul venitului si costului, respectiv dobanzi, impozit pe profit etc.

In concluzie societatea va alege ca varianta de investitie cumpararea utilajelor de la Stoll Financing Italia si contractarea unui credit pe teremne mediu de la Raiffeissen Bank in vederea finantarii investitiei. Pentru crearea unei imagini de ansamblu asupra rezultatelor activitatii firmei dupa implementarea proiectului, in Anexele 41, 42, 43 sunt prezentate Bugetul de incasari si plati pe perioada creditarii, Estimarea bilantului pe perioada creditarii si Estimarea contului de profit si pierderi pe perioada creditarii.

6 Analiza de senzitivitate

Societatea si mediul economic se afla intr-o continua schimbare si de aceea trebuie avut in vedere faptul ca orice proiect de investitii indiferent de anvergura sa si de durata in timp este afectat de o serie de factori cu influienta favorabila sau nefavorabila. Identificarea variabilelor critice care pot influenta performanta financiara a proiectului poate fi realizata prin intermediul studiilor de senzitivitate. Vom analiza modul in care variatia acestora, in plus sau in minus, influenteaza indicatorii calculati in cadrul analizei finaciare. In cadrul proiectelor de modernizare din industria textila, variabilele critice sunt reprezentate de urmatoarele componente ale costului de fabricatie si elemente specifice pietei:

costul cu forta de munca,

pretul la energie si utilitati;

pretul materiilor prime;

intensificarea concurentei si necesitatea reducerii preturilor de vanzare;

Pentru varianta optima de investitii desemnata in urma analizei economico financiare vom realiza o alta estimare a rentabilitatii implementarii sale in conditiile in care doua dintre variabilele critice pentru desfasurarea activitatii firmei variaza.

Astfel in primul caz consideram ca pretul la energie si utilitati va inregistra o crestere de 15% si calculam indicatorii specifici de eficienta. In ultimii ani sub impactul mai multor factori economici tarifele la energie si utilitati au inregistrat cresteri semnificative, afectand nivelul costurilor de productie si determinand reduceri ale marjelor de profit pentru agentii economici ce activeaza in domeniul textilelor. Marea majoritate a intreprinderilor mici si mijlocii lucreaza in regim lohn si nu isi pot permite sa creasca preturile o data cu cresterea costurilor intrucat si-ar pierde clientii, care s-ar indrepta inspre tari cu tarife mai mici precum Bulgaria, Republica Moldova, tarile din Asia etc.

In al doilea caz apreciem o crestere a cheltuielilor salariale cu 7%. In Romania salariile din industria usoara sunt destul de mici (desi au crescut in ultimii ani sub presiunea sindicatelor), iar deficitul de forta de munca din sector se datoreaza intr-o oarecare masura si acestui factor. Totusi nici societatile comerciale nu pot sa creasca nivelul salariilor foarte mult, intruca in conditiile unor tehnologii de productie uzate moral, nu s-ar regasi o corespondenta similara in cresterea productivitatii si astfel s-ar reduce eficienta activitatilor desfasurate.

In ultimul caz calculam rentabilitatea proiectului in conditiile majorarii atat a pretului utilitatilor cu 15% cat si a cheltuielilor salariale cu 10%. Dupa 1 ianuarie 2005 industria T&C din Romania a intrat intr-un declin continuu. Cauza nu trebuie cautata doar in liberalizarea importorilor ci si in actiunea cumulate a mai multor factori precum: cresterea salariilor, aprecierea artificiala a leului, cresterea pretului la utilitati etc.

Sinteza rezultatelor obtinute este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul nr 6– Sinteza indicatorilor calculati in cadrul analizelor de senzitivitate

In urma analizelor efectuate se constata faptul ca variatia pretului la energie si utilitati a determinat o scadere a valorilor indicatorilor de eficienta insa proiectul de investitiii este rentabil in continuare. Cresterea cheltuielilor salariale determina o scadere mai accentuata a rentabilitatii proiectului de investitii intrucat costurile cu forta de munca detin ponderea cea mai mare in randul cheltuielilor de fabricatie, respectiv 46%, dar proiectul poate fi implementat si in aceste conditii. Situatia cea mai nefavorabila se inregistreaza atunci cand cresc simultan ambele variabile critice, indicatorii calculati inregistrand valori sub limitele prestabilite pentru acceptarea unui proiect (VNA< 0, Raportul V /C <1, RIR nu se poate calcula din cauza VNA-ului mai mic decat 0 pentru orice valoare a ratei de actualizare). Asadar, in aceste conditii proiectul trebuie respins intrucat veniturile generate nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile efectuate.